“Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele
din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit
megawattul.” Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai
David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de
energie, din presa ultimelor luni. “Energia verde” a fost subiectul
intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin
in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si
Noerr.
Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine
si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in
ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja
celebrul proiect “Europa 2020” unde tara noastra si-a asumat o
tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv
energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate
nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse
regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. “Ce ne doare este ca
bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite
de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii”, spune
Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de
Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de
Reglementare in Domeniul Energiei.
Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro,
pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de
un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in
procente.
Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in
piata de energie modificari majore. “E vorba de un pret mult mai
mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l
puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa
luptam intr-o piata extrem de competitiva.” Replica lui Mihai
David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul
nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor
beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.
Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de
rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In
viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o
discuta ANRE ne transforma intr-un “pamant al fagaduintei”: “Nu
stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul
lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata”. Iar
realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest
procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de
mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre
productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce
inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate
mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.
Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul
energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru
Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul
Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata.
Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse
regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact
ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua
miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie
doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de
propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de
euro.
Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila
de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele,
judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie
eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si
Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene,
investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii,
cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere
instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor
nuclear de la Cernavoda.
Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste
inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele “va trebui
sa fie atinse”. Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen
lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul
legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca
investitorii cere o asemenea predictibilitate. “Vorbim azi de o
lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de
facut”, spune Adrian Borotea.
