Tag: concedieri

Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
au fost trimise spre aprobare parlamentului:

– concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
angajat nou la fiecare 10 concediati

– va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
plus o taxa fixa de 3%

– impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%

– vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
contributii speciale

– proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
vor plati contributii speciale de solidaritate

– din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi

– va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
bancare

– va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
naturale.

Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
2,5%.

Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.

Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
crescut cu 0,2%.

Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
euro a statului grec.

Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.