BusinessMagazin

Tag: comert

  • INS: Managerii din comerţ cred că preţurile vor creşte, în trimestrul III, cel mai mult la alimente

    „În activitatea de comerţ cu amănuntul se înregistrează cea mai mare valoare a soldului conjunctural pentru preţurile din comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun (sold conjunctural +31%), urmată de preţurile de vânzare în comerţul cu carburanţi (sold conjunctural +27%)”, se detaliază în „Ancheta de conjunctură în comerţul cu amănuntul”, publicată pe site-ul INS.

    Cu toate acestea, managerii susţin că volumul vânzărilor prognozat pentru trimestrul III va înregistra o creştere (sold conjunctural +28%).

    De asemenea, managerii din comerţ prognozează, pentru perioada analizată, o creştere a activităţii economice (sold conjunctural +25%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +14%, nivel moderat), potrivit studiului citat.

    Angajatorii din domeniu estimează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%) şi a volumului mărfurilor comandate furnizorilor interni (sold conjunctural +13%).

  • INS: Comerţul cu autovehicule şi motociclete a crescut cu 9% în semestrul I 2018

    Avansul a fost consemnat „datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+22,4%), comerţul cu autovehicule (+17,4%) şi la activităţile provenite din comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+2,7%). Scăderi au înregistrat activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-9,6%)”, arată un comunicat al INS.

    În semestrul I 2018 comparativ cu semestrul I 2017, volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 10,8%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • ING Bank: Aşteptările de creştere economică au scăzut la cel mai jos nivel din ultimii 4 ani

    După ce a scăzut în cinci din cele şase luni ale primei jumătăţi a acestui an, trăgând un semnal de alarmă cu privire la creşterea economică bazată pe consum a României, încrederea consumatorilor a avut o creştere abruptă în luna iulie, fiind cea mai mare din acest an. Aşteptările consumatorilor cu privire la situaţia economică viitoare, precum şi cu privire la perspectivele mai bune de economisire au fost cu atât mai încurajatoare.

    Planurile de a cumpăra bunuri cu valoare mare, precum o maşină, sau de a aduce îmbunătăţiri locuinţelor au înregistrat, de asemenea, o creştere, deşi planurile cu privire la achiziţionarea de locuinţe a rămas plafonată pentru al treilea trimestru, lucru ce sugerează că decelerarea economică s-a oprit.

    Încrederea în sectorul construcţiilor şi al comerţului cu amănuntul a fost, de asemenea, în creştere. În construcţii, numărul mai mare de comenzi şi o perioadă de aşteptare mai mare au reuşit să compenseze dificultăţile întâmpinate în găsirea forţei de muncă, în timp ce în cazul comerţului cu amănuntul, îmbunătăţirea a venit aproape în totalitate din presupunerile mai optimiste pentru perioada următoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • UE şi Japonia au semnat un acord comercial masiv care sfidează protecţionismul promovat de SUA

    Acordul comercial prevede eliminarea a 99% din taxele vamale care costă anual companiile europene şi nipone aproximativ 1 miliard de euro.

    Potrivit Comisiei Europene, Acordul de Parteneriat Economic UE-Japonia este cel mai amplu tratat comercial negociat vreodată de Uniunea Europeană.

    Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a declarat după semnarea formală a acordului că cele două puteri economice “trimit un mesaj clar că se opun împreună protecţionismului”.

    La rândul său, premierul nipon Shinzo Abe a declarat că acordul “arată lumii voinţa politică neclintită a Japoniei şi a UE de a călăuzi lumea ca nişte campioni ai comerţului liber într-un moment în care protecţionismul s-a răspândit”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile din domeniul auto au crescut cu peste 9% în primele 5 luni din 2018

    „Ca serie brută, volumul cifrei de afaceri a crescut cu 9,3%, datorită creşterilor înregistrate la comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+23,3%), comerţul cu autovehicule (+17,5%) şi la activităţile provenite din comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+2,8%). Scăderi au înregistrat activităţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-7,8%)”, arată un comunicat al INS.

    În luna mai 2018, comparativ cu luna mai 2017 afacerile din domeniul auto a înregistrat o creştere cu 10,4% faţă de luna mai 2017, datorată creşterilor înregistrate la comerţul cu autovehicule (+19,4%) , comerţul cu motociclete, piese şi accesorii aferente, întreţinerea şi repararea motocicletelor (+14%) şi la comerţul cu piese şi accesorii pentru autovehicule (+3,9%). Scăderi au înregistrat activitǎţile de întreţinere şi repararea autovehiculelor (-10,2%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA ameninţă China cu noi taxe pe importuri în valoare de 200 de miliarde de dolari

    Ministerul Comerţului din China a declarat miercuri că a fost „şocat” de decizia Administraţiei şi ar putea depune plângere Organizaţia Mondială a Comerţului, însă nu a precizat concret cum va răspunde măsurii. Într-o declaraţie, ministrul chinez a numit acţiunile venite din partea Statelor Unite „complet inacceptabile”.

    Beijingul a afirmat că va răspunde măsurilor tarifare escaladante ale Washingtonului, inclusiv prin „măsuri calitative”, o ameninţare de care afacerile americane din China se tem, pentru că acest lucru ar putea duce la întârzieri în aprobarea investiţiilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România, pe locul doi în UE la creşterea afacerilor din comerţul cu amănuntul în luna mai

    „Dintre statele membre pentru care există date, cea mai mare creştere anuală a volumului total al comerţului cu amănuntul a fost înregistrată în Ungaria (+7,7%), România (+7,1%) şi Letonia (+6,9%), iar cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Malta (-1,8%), Luxemburg (-1,2%) şi Spania (-0,4%)”, arată raportul Eurostat.

    Potrivit Eurostat, creşterea cu 1,4% a volumului comerţului cu amănuntul în zona euro în luna mai 2018, comparativ cu luna mai a anului 2017, se datorează creşterilor de 1,7% pentru produsele alimentare, băuturi şi tutun şi de 1,6% pentru produsele nealimentare, iar vânzările de carburanţi a scăzut cu 0,3% în UE28. Iar creşterea volumului de 2,3% în comerţul cu amănuntul se datorează creşterilor de 2,8% la produsele nealimentare, de 2,1% la combustibilii auto şi de 2% la produsele alimentare, băuturi şi tutun.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • INS: Managerii anticipează creşterea numărului de salariaţi, dar şi scumpiri pentru această vară

    „În cadrul anchetei de conjunctură din luna iunie 2018, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creşterea moderată a volumului producţiei. Pentru activitatea de fabricare a băuturilor se va înregistra o tendinţă de creştere, în timp ce pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, ca şi pentru activitatea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, se va înregistra o scădere moderată”, se menţionează într-un comunicat al INS.

    Referitor la numărul de salariaţi se estimează o relativă stabilitate, iar pentru preţurile produselor industriale se prognozează o creştere moderată în următoarele trei luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

     

  • Topul celor mai mari companii antreprenoriale româneşti în 2017. Pentru prima dată în ultimul deceniu economia locală are 12 companii antreprenoriale cu vânzări de peste 1 miliard de lei

    Compania de distribu­ţie de echipamente e­lec­tro-IT Network One Dis­tribution (Iu­lian Stan­ciu), firma din co­merţul cu metale Mairon Ga­laţi (fa­mi­lia Miron) şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare (Vla­dimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt noii miliardari în lei din to­pul companiilor antreprenoriale, ara­tă o analiză a ZF pe baza datelor publice.
     
    Dacă Mairon Galaţi, o firmă care îşi leagă activitatea de comerţ în primul rând de relaţia cu Ar­celorMittal Galaţi, a mai atins acest prag de 1 mld. lei în trecut, pentru Network One Distribution, firma lui Stanciu, şi pentru producătorul de mobilă Aramis Invest din Mara­mu­reş rezultatele sunt cele mai bune de la înfiinţarea busines­su­rilor. Mai mult, Aramis Invest este singurul business cu capital privat românesc din zona de producţie care a reuşit să atingă acest prag. Cea mai mare pondere în top o au firme cu activităţi de comerţ.
     

  • Cine este ”baronul pădurilor” din România. El controlează firma fondată de familia sa în urmă cu 400 de ani şi are o avere de peste 1,15 mld. euro

    Compania lui Gerald Schweighofer, cu afaceri pe piaţa locală de 1,9 miliarde de lei în 2016, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul de Finanţe, este în mijlocul unui scandal după ce Procurorii DIICOT şi poliţiştii au făcut percheziţii, la sfârşitul lunii mai, la fabricile din Rădăuţi şi Sebeş ale firmei Schweighofer Holzindustrie, cercetând mai mulţi directori. Procurorii au efectuat percheziţiile în cadrul unui dosar privind comerţul ilegal cu lemne, prejudiciul fiind estimat la 25 milioane de euro.

    Proprietar al Palatelor Herberstein şi Carl Ludwig, austriacul Gerald Schweighofer era cunoscut în România în special drept „baronul pădurilor”. El controlează grupul austriac Holzindustrie Schweighofer, considerat cel mai mare producător de cherestea din România şi chiar unul dintre cei mai mari din lume.

    Familia Schweighofer a pus bazele grupului în urmă cu mai bine de 400 de ani, însă businessul a luat amploare abia după ce a fost preluat de părinţii lui Gerald, Franz şi Maria, în 1956. Ei sunt cei care au început strategia de expansiune; între primii paşi: preluarea, în anii ’50, a unei fabrici de cherestea de la o altă familie de austrieci, familia Brand.

    Potrivit celor mai recente informaţii publicate de presa din Austria, publicaţia Advantage Austria estima averea lui Gerald Schweighofer la 1,15 miliarde de euro în 2014. În România, grupul Holzindustrie Schweighofer avea pe piaţa locală, la sfârşitul anului 2016, o cifră de afaceri netă de 1,9 miliarde lei (aproximativ 420 milioane euro), la care a obţinut un profit de 193,7 milioane lei (aproximativ 43 mil. euro) cu 2.170 de angajaţi, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    În 1975, Gerald a luat afacerea familiei în propriile mâini şi a continuat politica de expansiune începută de părinţii săi. Astfel, în 1977, el a deschis o linie de profilare a buşteanului de mici diametre, unică în lume la acea vreme. Şapte ani mai târziu, el a inaugurat cea mai mare fabrică de cherestea din Europa acelor ani, în Ybbs an der Donau, Austria.

    Dezvoltarea a continuat, iar în 1991 grupul Holzindustrie Schweighofer a preluat şi extins fabrica de cherestea din Sollenau, în încercarea de a ajunge liderul mondial în această industrie. Cinci ani mai târziu, industriaşul prelua cea mai mare fabrică de cherestea din Republica Cehă, în localitatea Zdirec.

    Deja în 1997 grupul austriac avea şase fabrici de cherestea, după ce le-a preluat pe cele din Bad St. Leonhard (Austria) şi Plana (Republica Cehă), iar capacitatea anuală de debitare depăşea 3 milioane de metri cubi. 1977 şi 1998 au reprezentat o perioadă de cotitură în dezvoltarea companiei lui Gerald Schweighofer; în acest interval a fost construită fabrica de grinzi lamelare Lamco în cooperare cu japonezii de la Meiken; tot atunci a fost înfiinţată şi Schweighofer Privatstiftung (Fundaţia Privată Schweighofer).

    Într-o piaţă din ce în ce mai puternică şi mai concurenţială, într-o lume din ce în ce mai liberă în care regimurile totalitariste picau pe capete de la an la an şi lăsau pieţe noi deschise, Gerald Schweighofer a făcut alegerea care a schimbat direcţia de dezvoltare a grupului: în 1998, Holzindustrie Schweighofer fuzionează cu Enso Timber şi creează ceea ce era pe atunci a treia cea mai mare companie de prelucrare a cherestelei din lume.

    Însă, în 2001, în contextul în care antreprenorul începe să se confrunte cu legislaţiile statului austriac în continuă schimbare, alege să vândă, prin Schweighofer Privatstiftung, participaţia către asociatul majoritar Stora Enso şi, totodată, toate fabricile de cherestea din Austria şi Republica Cehă. Website-ul companiei marchează „2003 – Un nou început în România”; intrarea companiei pe piaţa locală s-a făcut prin intermediul fabricii de cherestea de la Sebeş.

    În 2007, industriaşul a deschis pe plan local un hotel de patru stele, în Rădăuţi: The Gerald’s. În 2008, activităţile grupului pe plan local se extind prin punerea în funcţiune a celei de-a doua fabrici de cherestea, în Rădăuţi, în apropierea noului hotel.

    Politica de expansiune, care a fost condusă în secolul XX la nivel european, a fost aplicată acum de Schweighofer la nivelul pieţei locale. În 2009, acesta a preluat unitatea de producţie Swedwood din Siret, situată la 12 kilometri de fabrica din Rădăuţi. După ce s-a investit în modernizarea şi extinderea acestei fabrici, ea a servit pentru producţia de panouri din lemn masiv.

    În 2010, când România, Europa şi lumea întreagă se confruntau cu criza economică globală, austriacul continua să cumpere şi să se extindă, de pildă preluat Finnforest BACO. Holzindustrie Schweighofer BACO produce panel şi panel cu film în fosta fabrică Finnforest din Comăneşti, iar în 2011 preia grupul M-real Hallein GmbH din Austria. Întreprinderea, care şi-a continuat activitatea sub numele Schweighofer Fiber GmbH, i-a oferit lui Schweighofer o intrare pe piaţa producerii de celuloză de înaltă calitate şi a energiei din surse regenerabile. După o analiză a pieţei, această fabrică se îndepărtează de producţia de celuloză pentru hârtie şi se reorientează spre cea de vâscoză.

    În 2014 Schweighofer decide să extindă fabrica din Comăneşti şi o transformă în cea mai mare fabrică de panel din lume ce activează într-o singură locaţie. Modernizarea devine un trend, iar în 2015 este necesară punerea în funcţiune a unei noi instalaţii pentru grinzi lamelare în fabrica din Rădăuţi. Aici se realizează produsele pentru piaţa japoneză, unde compania sărbătoreşte o prezenţă de peste 20 de ani. În 2015, austriacul pune în funcţiune ceea ce compania susţine a fi „a cincea fabrică de cherestea cu prelucrare avansată din România a grupului”, de data aceasta inaugurată în localitatea Reci. În acest moment, deja totalul investiţiilor austriacului în România se ridică la aproape 800 milioane euro.

    Austriacul s-a confruntat în România cu furia opiniei publice după ce a fost acuzat, în urmă cu trei ani, că achiziţionează lemn tăiat ilegal din pădurile ţării. Pe 17 februarie 2017, FSC (Forest Steward Council) a retras afilierea companiei din cauza implicării acesteia în achiziţionarea şi comercializarea lemnului recoltat ilegal din România, acest lucru având un impact negativ asupra zonelor naturale protejate ale ţării.

    În luna iulie a anului trecut, retailerul Leroy Merlin a anunţat că a exclus din lanţul său de aprovizionare 25 de furnizori printre care şi producătorul austriac, deoarece nu avea certificare de la FSC. Anterior, şi alte lanţuri de bricoaj precum Hornbach sau Brico Dépôt România anunţaseră că au redus sau sistat aprovizionarea cu produse din lemn provenind de la Holzindustrie Schweighofer.

    În încercarea de a îndepărta aceste acuzaţii, compania austriacului a prezentat un plan de acţiune pentru o industrie durabilă. Acesta vizează un sistem de urmărire prin GPS numit Timflow. Astfel, Holzindustrie Schweighofer înregistrează traseul camioanelor care livrează masă lemnoasă către fabricile de cherestea. Aceste date, împreună cu fotografiile camioanelor încărcate, sunt făcute publice pe www.timflow.com. Holzindustrie Schweighofer doreşte să demonstreze prin aceste date că nu primeşte lemn de origine ilegală şi respectă, de asemenea, angajamentul său voluntar de a nu accepta lemn din parcurile naţionale.

    La sfârşitul lunii martie 2018, austriacul anunţa că vinde cele 14.283 de hectare de păduri pe care le deţine în România companiei suedeze Green Gold Asset Management AB/KB, într-o tranzacţie estimată la 90 milioane euro. Pădurile care au intrat în portofoliul Green Gold sunt localizate în judeţele Hunedoara, Gorj, Vrancea, Prahova, Buzău, Neamţ şi Suceava, unde preţul mediu al unui hectar de pădure variază între 4.000 şi 7.000 de euro. Astfel, la o medie de 6.000 de euro pe hectar şi 15.000 de hectare preluate, acordul ar putea ajunge la 90 de milioane de euro, potrivit estimărilor.

    Lemnul nu este singura pasiune a lui Gerald Schweighofer. Acesta are o afinitate pentru imobiliare, în special pentru cele de lux. Drept dovadă, el şi-a achiziţionat două palate: palatul Herverstein, construit în 1986, pe care a plătit peste 35 milioane de euro, şi palatul Carl Ludwig, a cărui valoare nu este publică. Printre ultimele proiecte imobiliare ale industriaşului se numără proiectul Oberfeld. El intenţionează să investească peste 50 milioane euro pentru a transforma cazarma Oberfeld din Dachstein într-un hotel de lux, potrivit publicaţiei germane Trend.