BusinessMagazin

Tag: ciolacu

  • Ce spune Ciolacu, despre scandalul privind arena Steaua

    Marcel Ciolacu a fost întrebat despre scandalul dintre reprezentanţii cluburilor Steaua şi FCSB.

    „Noi avem nişte stadioane pe care trebuie să le punem la dispoziţia sportivilor… Eu nu vreau să creez o polemică, trebuie să avem bun simţ, cu toţii”, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

    Premierul a explicat de ce a trimis corpul de control la clubul Steaua.

    „Stadioanele sunt pentru sportivi, nu ai dreptul să le iei unor sportivi dreptul de a le folosi… de aceea am crezut că este oportun pentru a trimite corpul de control, pentru a vă răspunde la întrebări. Când nu ai nicio performanţă sportivă…. ca să te implică şi să strici…”, a adăugat Ciolacu.

    Controlul la clubul Steaua a fost solicitat de premier în urma scandalului provocat de intenţia nereuşită a FCSB de a juca partida cu Dinamo din Superliga de fotbal pe stadionul din Ghencea. Corpul de Control al premierului va verifica activitatea de la Clubul Steaua începând din 1 ianuarie 2021.

    Derby-ul FCSB-Dinamo se va juca sâmbătă, pe stadionul Arcul de Triumf. Deoarece arena are puţine locuri, fanii s-au strâns în număr mare la casele de bilete, vineri dimineaţă, pentru a cumpăra tichete de acces.

  • Ciolacu nu va apela la serviciile lui „Ion”. Ce se întâmplă cu consilierul AI

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a fost întrebat, joi, de jurnalişti, ce se va întâmpla cu robotul Ion după ce ministrul Cercetării şi Digitalizării, Bogdan Ivan, i-a recomandat premierului Marcel Ciolacu să nu mai apeleze la serviciile acestuia.

    „Sunt de o săptămână în clădirea Guvernului şi încă nu m-am întâlnit cu robotul Ion şi nici nu l-am văzut a fi utilizat”, a răspuns Constantin.

    Acesta a mai spus că este curios să îl cunoască.

    „Am o curuozitate persoanlă să îl cunosc înainte de a fi pensionat poate înainte de termen”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Executivului.

    Fostul premier Nicolae Ciucă a prezentat, la 1 martie, o premieră la nivel naţional şi internaţional, respectiv primul consilier guvernamental care foloseşte inteligenţă artificială. Acesta a fost botezat Ion, numele venind de la transpunerea în oglindă a sintagmei „noi”. Ciucă spunea atunci că rolul lui Ion este de a ajuta reprezentanţii Guvernului să îi poată ajuta mai bine pe cetăţenii români, informând Guvernul României în timp real cu propunerile, cu problemele şi cu dorinţele românilor.

  • Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a confirmat, joi, după şedinţa de Guvern, controlul dispus de Marcel Ciolacu la clubul Steaua, după ce FCSB nu a fost lăsată să joace în Ghencea derby-ul cu Dinamo

    Există o investigaţie la Clubul Sportiv Steaua şi „decizia este, dacă nu mă înşel, chiar de astăzi, aşa că în afară de a vă confirma că există o dispoziţie către Corpul de Control va trebui să aşteptăm derularea investigaţiei”, a răspuns la o întrebare Mihai Constantin.

    Întrebat când va fi terminat controlul, acesta a răspuns: „cât de repede. Interesul este ridicat în toate părţile şi se doreşte accelerarea acestui proces fără a încălca însă vreo procedură sau a derula în mod superficial acest control”.

    Anterior, surse guvernamentale declarau că Marcel Ciolacu a trimis Corpul de Control la Clubul Steaua, pentru a verifica activitatea, din 1 ianuarie 2021. Decizia a venit după ce FCSB nu a fost lăsată să joace în Ghencea derby-ul cu Dinamo.

  • Ciolacu cere noi demiteri în cazul centrelor pentru vârstnici: situaţii de netolerat

    Premierul Marcel Ciolacu cere noi demiteri după controalele în centrele pentru vârstnici din ţară, spunând că au ieşit la iveală „situaţii de netolerat”.

    La finele controlului la nivel naţional pe care l-a cerut, premierul spune că „există date şi fapte clare care ne obligă pe toţi să luăm anumite decizii. Există o situaţie, sincer, de netolerat”.

    Sunt judeţele unde s-au găsit centre fără autorizaţie, centre care funcţionau clandestin, „toate sub ochii funcţionarilor statului român, plus alte centre cu probleme grave închise sau cu activitatea suspendată. Din punctul meu de vedere este inadmisibil acest lucru”, a spus Ciolacu.

    Potrivit premierului, cele mai multe asemenea cazuri sunt în Arad, Giurgiu, Constanţa, Maramureş, Hunedoara, Teleorman, Vrancea şi Bucureşti, mai ales în sectorul 1.

    „Solicit noului Ministru al Muncii ca toţi şefii agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din aceste judeţe, plus şeful agenţiei municipale Bucureşti să fie urgent suspendaţi in funcţie până la finalizarea anchetelor disciplinare”, a afirmat Ciolacu.

    „Am descoperit că este o problemă uriaşă şi cu munca la negru. Câteodată erau condiţii de Evul Mediu în aceste centre în ceea ce priveşte condiţiile de muncă. Din punctul meu de vedere, este clar că Inspecţia Muncii nu şi-a făcut datoria. Doamna ministru, vă cer să luaţi aceeaşi măsură în cazul şefului acestei instituţii. Părerea mea e că trebuie să fim mult mai curajoşi şi să începem să desfiinţăm instituţii cu totul, care şi-au dovedit incapacitatea de a face faţă cerinţelor”, a adăugat acesta.

    De asemenea, Ciolacu a cerut preşedinţilor de consiliu judeţeni din judeţele menţionate să înceapă să schimbe „toţi aceşti directori din funcţii”: „este evident că nu şi-au făcut treaba şi datoria. Dacă nu vor face acest lucru, tot dânşii vor răspunde în faţa românilor care i-au ales. De asemenea, domnul secretar de stat Bogdan Despescu a anunţat că a dispus deja controalele la inspectoratele judeţene de poliţie din Arad, Maramureş, Hunedoara, Teleorman, Vrancea şi la nivelul Poliţiei Capitalei. Sunt ferm convins că demiterile şi demisiile sunt necesare, dar nu rezolvă decât o parte a problemei, de aceea urmează cealaltă parte esenţială: modificarea legislaţiei privind acreditarea, monitorizarea şi controlul acestor centre”.

     

  • Premierul Marcel Ciolacu i-a primit la Guvern pe elevii olimpici la Matematică şi Fizică

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu i-a felicitat pe tinerii români şi pe coordonatorii lor pentru rezultatele de excepţie, mulţumită cărora România s-a clasat la Olimpiada Internaţională de Matematică pe primul loc în Europa şi pe locul patru la nivel internaţional, iar la Olimpiada Internaţională de Fizică pe primul loc în Europa şi pe locul trei la nivel mondial.

    „Sunteţi mândrie a generaţiei voastre, a şcolii româneşti şi a întregii ţări! Prin rezultatele voastre de excepţie dovediţi că munca serioasă, dedicarea şi talentul duc către performanţă şi deschid oportunităţi pentru viitoarea voastră carieră. Vă încurajez să vă urmaţi visul şi, indiferent unde vă veţi decide să continuaţi studiile, să nu uitaţi că România are nevoie de oameni ca voi. Calde felicitări vouă, profesorilor coordonatori şi familiilor care au oferit întreaga susţinere de care aveţi nevoie pentru a performa”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    În perioada 3-13 iulie 2023 a avut loc cea de-a 64-a Olimpiadă Internaţională de Matematică, organizată la Chiba, Japonia. La această competiţie au obţinut medalii de aur David-Andrei Anghel, cu maximum de puncte, Andrei Moldovan, Robert Dragomirescu, Pavel Ciurea de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti şi Andrei Chiriţă de la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu Bucureşti, iar medalie de argint Radu Lecoiu, de la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti

    Profesorii lor coordonatori sunt conf. univ. dr. Cătălin-Liviu Gherghe – Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti (Leaderul echipei) şi Lucian Ţurea, Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii din Bucureşti, fost olimpic internaţional.

    În perioada 10-17 iulie 2023 s-a desfăşurat Olimpiada Internaţională de Fizică tot în Japonia. La această competiţie au obţinut medalii de aur Oros Vlad Ştefan, Liceul Teoretic „Grigore Moisil” Timişoara, Momoiu Alexandru, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti, Dragomir Darius Andrei, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti, şi de argint Mirică Ioan Alexandru, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti, Tudose Rareş Felix, Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti.

    Lotul României a fost coordonat de profesor-doctor Delia Davidescu de la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică Bucureşti şi de conferenţiarul universitar dr. Popescu Sebastian-Dumitru de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi.

  • Prima reacţie a lui Ciolacu despre demisia Gabrielei Firea: nu are nicio legătură directă cu cazul

    „Îmi este foarte clar că doamna Gabriela Firea în calitate de ministru nu are nicio legătură directă cu acest caz” – este prima reacţie a premierului Marcel Ciolacu după demisia Gabrielei Firea: „aştept acum ca şi primarii să îşi asume pe deplin responsabilitatea”.

    „Am avut astăzi o discuţie la Guvern cu doamna ministru Gabriela Firea pe tema <azilelor groazei>. Îmi este foarte clar că doamna Gabriela Firea în calitate de ministru nu are nicio legătură directă cu acest caz. Cu toate acestea, a fost o presiune uriaşă în ultimele zile la adresa domniei sale, din cauza unor colaboratori ai doamnei ministru pentru care s-a probat deja implicarea. În consecinţă, până la clarificarea tuturor aspectelor legate de acest caz, doamna Firea a decis să îşi depună mandatul de ministru al Familiei”, a scris Ciolacu pe Facebook.

    Acesta ţine să sublinieze că apreciază „gestul voluntar pe care l-a făcut doamna Firea”.

    „Lucrurile nu trebuie să se oprească însă aici. Aştept acum ca şi primarii, şefii de Consilii Judeţene, directorii de instituţii publice locale sau şefii din poliţie care au avut o legătură cu <azilele groazei> să îşi asume pe deplin responsabilitatea. Toţi trebuie să facă un pas în spate. Lucrurile nu se vor schimba, însă, doar cu un număr de demisii. Cel mai grav ar fi ca această indignare legitimă a societăţii să fie acoperită de un şir de demisii, iar în spate lucrurile să rămână la fel. Este nevoie de o schimbare reală, în profunzime, ca să putem repara acest sistem odios care a corupt conştiinţe în schimbul banilor. Mi-am asumat ca prim-ministru acest lucru. Şi voi merge până la capăt! Voi schimba lucrurile de sus până jos, alături de colegii mei din Guvern, de Biserica Ortodoxă Română şi de restul cultelor din România, precum şi de societatea civilă. Nu am nicio milă pentru cei care au distrus vieţile şi sufletele unor oameni fără apărare”, a adăugat prim-ministrul.

  • Ciolacu: Îmi asum angajamentul de a pregăti în detaliu reformele structurale cheie asumate prin PNRR

    Îmi voi asuma ferm angajamentul de a pregăti în detaliu reformele structurale cheie asumate prin PNRR, de a analiza impactul lor asupra populaţiei şi de a le implementa etapizat, cu respectarea tuturor constrângerilor bugetare, declară premierul Marcel Ciolacu.

    Premierul Marcel Ciolacu a coordonat marţi Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reuniune desfăşurată cu participarea doamnei Céline Gauer, director general al grupului operativ SG RECOVER al Comisiei Europene, domnul Declan Costello, director general adjunct al Direcţiei Generale pentru Afaceri Economice şi Financiare DG ECFIN şi alţi înalţi funcţionari europeni.

    „Guvernul pe care îl conduc este unul al reformelor în domenii cheie, aşa cum ne-am asumat prin Programul de Guvernare, dar şi la nivelul coaliţiei de guvernare. Multe dintre reformele asumate prin PNRR se suprapun cu cele necesare pentru pregătirea aderării României la OCDE. Avem voinţa să le implementăm şi convingerea că, pentru România, dezvoltarea structurală şi financiară cu sprijinul Uniunii Europene reprezintă o uriaşă oportunitate. Ca prim-ministru îmi voi asuma ferm angajamentul de a pregăti în detaliu reformele structurale cheie, de a analiza impactul lor asupra populaţiei şi de a le implementa etapizat, cu respectarea tuturor constrângerilor bugetare”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

    Céline Gauer, directorul general al grupului operativ SG RECOVER al Comisiei Europene şi Declan Costello, directorul general adjunct al Direcţiei pentru Afaceri Economice şi Financiare DG ECFIN, au subliniat deschiderea partenerilor europeni pentru a lucra împreună cu autorităţile române în scopul pregătirii reformelor şi investiţiilor asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

    Discuţiile s-au axat asupra priorităţilor de reformă structural-fiscale ale României şi asupra demersurilor necesare pregătirii până la 31 august 2023 a unui calendar al depunerii următoarelor cereri de plată. În acest context, prim-ministrul Marcel Ciolacu a solicitat miniştrilor de linie ca în cadrul consultărilor tehnice ce vor avea loc în următoarele zile să fie prezentate înalţilor funcţionari europeni viziunea şi principiile proiectelor noilor legi ale pensiilor publice, respectiv salarizării în sistemul public, reforme prioritare ale echipei guvernamentale. De asemenea, premierul a arătat că Guvernul României susţine implementarea investiţiilor într-un ritm susţinut.

    În ceea ce priveşte reforma fiscală, şeful Executivului a subliniat că este în curs de elaborare un plan de măsuri care are în vedere consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice şi ale managementului fiscal, în concordanţă cu angajamentul României de a se încadra în acest an în rata de deficit fiscal de 4,4% din PIB, iar în 2024 ţinta acestui indicator macroeconomic să fie de 3% din PIB.

    „Vom detalia acest plan în perioada următoare. Suntem deschişi dialogului cu partenerii europeni şi ne bazăm pe consultările constante pe care le vom avea pentru a găsi cele mai bune măsuri. Eforturile logistice şi de infrastructură făcute de România pentru susţinerea Ucrainei sunt enorme. Este nevoie de un efort comun şi de a susţine împreună capacitatea României de a oferi în continuare acest suport”, a subliniat şeful Executivului.

    De asemenea, în cadrul reuniunii a fost analizat stadiul celor două jaloane neîndeplinite corespunzător aferente cererii de plată numărul 2. Ministrul Energiei a prezentat calendarul strâns pentru îndeplinirea acestora astfel încât România să beneficieze de întreaga sumă de bani disponibilă acestei cereri de plată.

    Un alt subiect discutat s-a referit la modificarea PNRR, prin introducerea capitolului RePower EU, care va pune la dispoziţia României fonduri în valoare de 1,4 miliarde de euro pentru sectorul energetic. Prim-ministrul a subliniat angajamentul României de a accelera procesul de actualizare a PNRR prin includerea REPower EU.

    Consultările reprezentanţilor Guvernului cu delegaţia înalţilor funcţionari europeni condusă de Céline Gauer şi Declan Costello vor continua la nivel tehnic în următoarele zile.

  • Premierul Ciolacu cere demisia şefilor instituţiilor cu atribuţii de control în căminele de bătrâni

    Premierul Marcel Ciolacu cere demisia şefilor instituţiilor cu atribuţii de control în căminele de bătrâni. De asemenea, şeful Guvernului solicită verificări ale căminelor în întreaga ţară.

    Declaraţia a fost făcută vineri, înainte de şedinţa de Guvern. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a reacţionat în urma dezvăluirilor privind modul în care erau chinuiţi bătrânii în două azile din Ilfov.

    „Eu personal nu am putut parcurge toate stenogramele apărute în presă”, a dezvăluit premierul.

    Marcel Ciolacu a mai cerut miniştrilor să se implice astfel încât ancheta să se desfăşoare cu celeritate.

    „Acest grup infracţional, organizat cu complicitatea unor funcţionari, trebuie să răpundă cât mai rapid ”, a spus Ciolacu.

    Premierul a solicitat demiterea tuturor şefilor de instituţii cu atribuţii de control. Ciolacu a nominalizat trei instituţii şi anunţat că toate centrele din ţară, private sau de stat, vor fi verificate în următoarea perioadă. De asemenea, şeful Guvernului aşteaptă explicaţii de la poliţiştii care nu au luat măsuri deşi agresiunile împotriva bătrânilor erau cunoscute.

  • Ce spune Premierul Marcel Ciolacu despre eliminarea facilităţilor pentru angajaţii care lucrează în domeniul IT

     

    „IT-ul, nu a existat nicio discuţie şi nu va exista de scoatere a facilităţilor de la IT. Este o minciună şi o dezinformare faptul că cineva a luat în discuţie. IT are o scutire la impozitul pe venit. Nu va exista o discuţie de scoatere a acestei facilităţi la IT şi nici nu a existat”, spune Marcel Ciolpacu.

    El precizează că la construcţii şi la agricultură există facilităţi în funcţie de venit.

    „A fost până la 40.000 de lei, de până la 10.000 de lei. Acolo avem facilităţi în ceea ce priveşte impozitul pe venit dar şi CASS. CASS înseamnă sănătate. Vrem să sănătate, dar nu încasăm. Nu vom lua o măsură până când nu ne vom aşeza cu actorii principali la masă. Mai mult, avem un jalon trecut în PNRR, pe care dacă nu îl îndeplinim pierdem bani şi pierdem reforme pe care eu mi le asum, nu am nici cea mai mică reţinere, în care spune ca treptat până în 2026 să scoatem aceste facilităţi. Nu ştiu dacă vom scoate facilitatea anul acesta, nu ştiu dacă vom discuta cu constructorii şi agriculturii astfel încât să avem un calendar de îndeplinire a jalonului în 2026, împreună. Ce vreţi să facem cu ţara asta, să o îndreptăm spre un dezastru, într-un blocaj total şi să nu ne mai asumăm nicio reformă sau să ne facem treaba pentru care ne plătiţi (..) şi să luăm decizii? Sunt lucruri pe care trebuie să ni le asumăm, indiferent dacă deranjează sau nu, pentru că nu o fac pentru mine sau pentru Guvern, o facem pentru ce ne-am asumat în faţa Europei”, încheie premierul Ciolacu.

  • Ciolacu, despre concediile medicale din 2022: Au fost 8,1 milioane. S-a abuzat de acest fenomen

    „Există, am aflat şi eu în şedinţa de guvern, aveam anumite semnale şi aştept un raport de la preşedinta CNAS… Anul trecut au fost 8,1 milioane de concedii medicale, la o populaţie lucrativă de 6 milioane de români. Am cerut o analiză foarte clară să vedem din ce domeniu sunt, privat, public… Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată şi cred că nu în România, ci în Europa”, spune Marcel Ciolacu.

    Premierul precizează că raportul CNAS va fi făcut public.

    „Ar însemna vreo 140 de ani de nemuncă în România. Sunt oameni care au nevoie de concedii medicale, dar este evident că s-a abuzat de acest fenomen şi vă anunţ că este o datorie de anul trecut la concedii medicale de 6 miliarde de lei, respectiv 1,3 miliarde de euro. Este normal să faci analiză nu numai la CNAS, nu numai la felul cum se eliberează aceste concedii medicale. Nu sunt de acord să urmărim 6 milioane de oameni să îi căutăm pe acasă, pentru că nu e o abordare sănătoase la cap”, adaugă Ciolacu.