BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Zece moduri în care coronavirusul a schimbat economia mondială pentru totdeauna

    Şocuri economice de dimensiunea pandemiei de coronavirus din 2020 se produc odată la câteva generaţii, aducând cu ele schimbări permanente şi cu implicaţii vaste, scrie Bloomberg.

    Economia mondială este pe drumul către recuperare, iar vaccinurile ar trebui să accelereze acest proces în 2021. Însă alte efecte generate de Covid-19 vor modela creşterea economică ani la rând de-acum încolo.

    Unele se pot deja întrezări. Preluarea locurior de muncă din fabrici şi servicii de către roboţi va avansa. Inegalitatea dintre şi din interiorul ţărilor va spori. Guvernele vor juc un rol mai mare în vieţile cetăenilor, cheltuind şi deţinând mai mulţi bani. Iată unele dintre transformările care se configurează.

    Rol sporit al statului

    Contractul dintre societate şi stat a fost rescris din mers. Monitorizarea de către autorităţi a circulaţiei oamenilor şi plata de către acestea a salariilor lor când angajatorii nu mai pot face acest lucru a devenit ceva obişnuit.

    Pentru a plăti pentru astfel de intervenţii, guvernele lumii au atins deficite bugetare de până la 11.000 mld $ în acest an. Se dezbate deja cât mai pot continua astfel de cheltuieli şi când contribuabilii vor fi nevoiţi să suporte costurile.

    Pe termen lung, poziţiile privitoare la datoriile publice se schimbă, noul consens fiind că guvernele mai au spaţiu pentru a cheltui într-o lume caracterizată de o inflaţie scăzută şi ar trebui să folosească politica fiscală într-o manieră mai activă.

    Costuri de finanţare şi mai scăzute

    Băncile centrale au reînceput să tipărească bani; dobânzile au atins noi minime. Bancherii centrali au accelerat politicile de QE, extinzându-le pentru a include şi datorii guvernamentale. Toate aceste interveneţii au generat unele dintre cele mai relaxate condiţii financiare din istorie. Însă politicile băncilor centrale vor fi greu de inversat.

    Iar istoria arată că pandemiile ţin dobânzile la un nivel scăzut pentru o perioadă mai lungă de timp, potrivit unui studiu recent.

    Datorii şi zombie

    Guvernele au creditat companiile aflate în dificultate, nivelul datoriilor corporate urcând puternic la nivelul lumii dezvoltate. Potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale, companiile non-financiare au împrumutat o sumă netă de 3.360 mld $ în prima jumătate a anului 2020. Astfel au fost create condiţiile unei “crize majore de solvabilitate a companiilor”, revelă un nou raport.

    Unii văd de asemenea pericol în oferire unui sprijin pre mare companiilor, fără prea multă discriminare, spunând că aceasta este reţeta perfectă pentru crearea de companii zombie, care vor face economia mai puţin productivă.

    Discrepanţe majore

    Ţările sărace nu dispun de resursele necesare pentru protejarea locurilor de muncă, sau a investi în vaccinuri, după cum au făcut-o ţările mai bogate, urmând să fie obligate să-şi strângă cureaua mai devreme, riscând în caz contrar să se confrunte cu crize monetare sau retrageri masive de capital.

    Redresare sub formă de K

    Joburile mai slab plătite din servicii, unde există un contact mai direct cu clienţii, au tins să dispară primele odată cu lockdown-urile. Iar pieţele financiare, unde activele sunt majoritar deţinute de cei bogaţi, şi-au revenit mult mai rapid decât pieţele locurilor de muncă. Rezultatul este o “redresare sub formă de K”. Virusul a accentuat diferenţele de venit sau avuţie în funcţie de clasă, rasă şi sex.

    Ascensiunea roboţilor

    Coronavirusul a generat noi temeri privind contactul fizic, iar o soluţie este înlocuirea oamenilor cu roboţi. Cercetările arată că automatizarea accelerează adesea într-o recesiune. Inovaţiile accelerate de pandemie vor spori productivitatea economiilor, însă acestea vor însemna de asemenea că atunci când va fi sigur să se revină la muncă, unele joburi nu vor mai exista.

    Munca la distanţă

    Mai sus pe scara veniturilor, munca de la distanţă a devenit norma. Multe companii le-au transmis angajaţilor să lucreze în continuare de-acasă în 2021, iar unele au semnalat că vor permanentiza munca flexibilă.

    Turismul blocat

    Unele tipuri de călătorii au fost aproape blocate. Turismul mondial a înregistrat o scădere de 72% până în octombrie. McKinsey arată că un sfert din călătoriile de business ar putea dispărea pentru totdeauna.

    Cu vacanţele date peste cap şi evenimente ca festivaluri şi concerte anulate, tendinţa consumatorilor de a pune accent pe experienţe în detrimentul bunurilor a fost întreruptă. Iar când activităţile vor fi reluate, unele ar putea să nu mai fie la fel.

    O globalizare diferită

    Când fabricile chineze s-au închis la începutul pandemiei, unde de şoc au fost resimţite la nivelul lanţurilor de aprovizionare din întreaga lume, iar companiile şi guvernele au fost nevoite să-şi reanalizeze dependenţa de China. S-a produs o ajustare a globalizării, fără ca aceasta să aibă de suferit.

    Accent sporit pe “înverzire”

    Înainte de pandemie, activiştii de mediu în principal erau cei care dezbăteau teorii cum ar fi “vârful cererii de petrol”, însă când avioanele au rămas la sol şi oamenii în case, chiar şi companii petroliere majore a BP au resimţit o ameninţare reală din partea atenţiei sporite acordate climatului.

  • Rusia vrea să îşi ia mâna de pe economie în 2021: Cheltuielile neplanificate au ajuns la 4,5% din PIB în 2020, dar anul viitor vrem să ne rezumăm la 1%

    Rusia vrea să reducă semnificativ sprijinul statului pentru economie în 2021, în contextul în care datoriile statului sunt în creştere ca urmare a măsurilor implementate pentru a combate şocul generat de pandemia de Covid-19, într-o lovitură economică dublată de prăbuşirea preţurilor la petrol, a anunţat Anton Siluanov, ministrul rus de Finanţe, citat de Reuters.

    Rămaşi fără opţiuni pentru a spori finanţele ţării, ruşii s-au împrumutat de două ori mai mult în 2020, au crescut taxele şi au majorat cheltuielile, într-o încercare de a domoli şocurile.

    Cheltuielile neplanificate au ajuns la 4,5% din PIB în 2020 şi vom reduce acest nivel până la 1% din PIB în 2021, a declarat Siluanov, marţi, în faţa jurnaliştilor.

    Cu toatea acestea, Siluanov a menţionat că banca de dezvoltare VEB ar putea cumpăra acţiuni prefernţiale în compania feroviară de stat pentru a-i furniza acesteia fondurile necesare în derularea unui program de investiţii.

    Ministrul de Finanţe a respins sugestia Băncii Mondiale de a opta pentru o consolidare fiscală mult mai graduală decât cea plănuită în prezent.

    „Dacă am continua aceeaşi politică de anul acesta am ajunge să scoatem bani din economie…Nu putem retrage toată lichiditatea din piaţă şi să finanţăm cheltuielile”.

    Ministerul de Finanţe a atras circa 5.300 miliarde de ruble, adică aproape 72 miliarde de dolari, prin vânzarea de titluri de trezorerie pe piaţa internă, majoritatea fiind cumpărate de băncile mari, ceea ce a deteriorat nivelurile de lichiditate ale rublei în sistemul interbancar.

    Datoria raportată la PIB a ajuns la 20% în Rusia, un nivel pe care ministerul a anunţat că nu vrea să îl depăşească.

    Silluanov insistă că statul nu vrea să crească taxele, repetând retorica din anii anteriori, însă această promisiune nu l-a împiedicat să majoreze taxele anul acesta în anumite sectoare, precum şi nivelul impozitelor pentru ruşii care câştigă peste un plafon care se situează la circa 67.800 de dolari pe an.

    Revenirea înregistrată de petrol pe final de an va ajuta Rusia să se încadreze într-un deficit bugetar de 3,9% din PIB în 2020, în comparaţie cu nivelul de 4,4% previzionat anterior, conform ministrului de Finanţe.

  • KPMG: Pandemia schimbă comportamentul de consum: Aproape jumătate dintre consumatori spun că sunt îngrijoraţi de securitatea financiară

    Aproape jumătate dintre consumatori spun că sunt îngrijoraţi de securitatea financiară proprie în anul 2021 şi toţi estimează că vor cheltui mai puţin în următoarele 6-12 luni şi că vor prioritiza economisirea, arată un studiu realizat de KPMG la nivel global.

    “Încrederea în branduri se diminuează, iar liderii în afaceri trebuie să satisfacă în primul rând nevoia de siguranţă a consumatorilor şi angajaţilor. În acelaşi timp, companiile trebuie să ajusteze scopurile astfel încât să includă politicile de mediu şi sociale ale clienţilor. Calea către succes trece prin implementarea rapidă a tehnologiilor digitale, un aspect esenţial pentru reducerea costurilor şi acoperirea nevoii clienţilor pentru comerţ online, gestionarea riscului IT, simplificarea ofertei şi asigurarea unei diferenţieri a brandului”, a adăugat Robert Maxim, Partener Consultanţă în Afaceri, KPMG în România.

    Raportul evaluează opinia a 75.000 de consumatori din 12 pieţe şi examinează nevoia companiilor de a îşi schimba gândirea şi modalitatea de operare ca răspuns la schimbările de comportamente aduse de pandemie.

    Trendurile cheie observate includ:
    • Doi din 5 consumatori (43%) sunt îngrijoraţi de securitatea financiară proprie în anul 2021
    • Mai mult de o treime (36%) dintre consumatori acordă prioritate economiilor în detrimentul cheltuielilor
    • 37% lucrează de acasă, iar 60% estimează că telemunca va continua şi în viitor
    • Unul din 5 respondenţi (20%) doreşte să lucreze de acasă cât mai mult
    • Încrederea în transportul în comun a scăzut cu 37% faţă de perioada pre-COVID-19
    • Cheltuielile nete ar putea scădea cu 21% în următoarele 6-12 luni, comparativ cu perioada pre-COVID-19
    • Aproape jumătate (45%) dintre respondenţi estimează că principala conexiune cu brandurile va fi prin canale digitale
    • “Valoare pentru bani” este criteriul principal de achiziţie pentru 63% dintre respondenţi.

    “Observăm deja o creştere accelerată a numărului de tranzacţii desfăşurate de clienţii noştri care au o prezenţă însemnată în modul online, ajungând la peste 100.000 de tranzacţii lunare faţă de numai 40.000 înainte de declanşarea pademiei. Chiar şi pentru achiziţiile pentru care prezenţa în magazine era indicată (îmbrăcăminte), acei jucători care au oferit o experienţă cât mai apropiată de cea reală au cules roadele. În plus, organizarea distribuţiei în acest context a fost unul din factorii care au contribuit la succesul companiilor. Din punct de vedere fiscal, legislaţia conţine o serie de stimulente (profit reinvestit, cercetare-dezvoltare) care pot fi accesate de contribuabil pentru dezvoltarea acestor noi canale de distribuţie.”, spune Alexandru Comănescu, Director Consultanţă Fiscală, KPMG în România.

    Studiul indică faptul că încrederea consumatorilor în branduri este la un nivel mai scăzut faţă de perioada pre-COVID-19. Sectorul de asigurări a fost singurul cu o creştere netă a încrederii în perioada mai – septembrie, în timp ce călătorii & turism şi divertisment & agrement au înregistrat cea mai mare eroziune a încrederii în brand. Toate sectoarele au înregistrat o creştere minoră în luna septembrie în ceea ce priveşte încrederea în brand, cu excepţia sectorului bancar, care şi-a păstrat poziţia. 

  • Cifra săptămânii 7 – 13 decembrie 2020

  • Şi nu COVID-19 este problema cea mai gravă. România cheltuieşte cu sănătatea 5,5% din PIB, cel mai puţin din Uniunea Europeană. Media europeană a cheltuielilor cu sănătatea este de 9,9% din PIB

    România a cheltuit aproape cel mai puţin cu sănătatea dintre statele membre ale Uniunii Europene, ca pondere în PIB. În 2018, cele mai recente date ale Eurostat, biroul european de statistică, România a cheltuit cu sănătatea 5,5% din PIB, în vreme ce media europeană este de 9,9% din PIB.

    Spre comparaţie, bulgarii cheltuiesc cu sănătatea aproape 7,4% din PIB, în vreme ce Ungaria cheltuieşte că sănătate 6,7% din PIB.

    Pe ultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol este, în aparenţă, Luxemburg, care a cheltuit cu sănătatea 5,3% din PIB în 2018. În realitate este însă România, pentru că micul stat din Uniunea Europeană are puţin peste 600.000 de locuitori (3% din populaţia României) şi un PIB de 60 de mld. de euro, adică 30% din PIB-ul României în acelaşi an. Practic, pe cap de locuitor, Luxemburgul a cheltuit peste 5.200 de euro cu sănătatea în 2018, în vreme ce România a cheltuit de aproape 10 ori mai puţin – 580 de euro pe cap de locuitor.

    În medie, în UE, cheltuielile cu sănătatea s-au ridicat la 9,9% din PIB în 2018. În rândul statelor membre ale UE, cele mai mari ponderi s-au înregistrat în Germania (11,5% din PIB) şi Franţa (11,3%), urmate de Suedia (10,9%) .

    În raport cu dimensiunea populaţiei, cheltuielile sănătatea au fost cele mai mari în Danemarca (5.260 de euro pe cap de locuitor), Luxemburg (5.200  de euro) şi Suedia (5.000 de euro) în 2018, în timp ce la polul opus se află Bulgaria (590 de euro) şi România (580 de euro).

  • Cât va cheltui Amazon pentru bonusurile de sărbători ale angajaţilor

    Gigantul american Amazon va cheltui 500 de milioane de dolari pentru bonusurile angajaţilor din „prima linie” pentru a le recunoaştere eforturile depuse în perioada sărbătorilor de iarnă, anunţă CBS News.

    Anunţul vine în condiţiile în care compania şi alţi mari retaileri au devenit ţinta unui val de controverse după ce au ridicat sporurile de risc ale angajaţilor care lucrează în timpul pandemiei de COVID-19.

    Astfel, bonusurile angajaţilor cu normă întreagă vor ajunge până la 300 de dolari, în timp ce angajaţii part-time vor primi 150 de dolari dacă rămân în cadrul firmei de-a lungul ultimei luni a anului.  

    Compania lui Jeff Bezos deţine la nivel global o forţă de muncă de 1,2 milioane de oameni, dintre care au fost angajaţi doar în 2020 circa 430.000, potrivit The New York Times.

    Retailerul a profitat din plin în urma perioadei de carantină din Statele Unite. Amazon estimează că veniturile din ultimul trimestru pot ajunge până la 121 de miliarde de dolari. În T3, nivelul veniturilor a depăşit 96 de miliarde de dolari, cu 26 de miliarde mai mult decât aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Spre sfârşitul lunii martie, Bezos a lansat un fond de susţinere în valoare de 25 de milioane de dolari pentru susţinerea angajaţilor care lucrează în timpul restricţiilor impuse pe fondul coronavirusului. Pe atunci, compania oferea posibilitatea publicului de a dona orice sumă pentru a susţine curierii şi muncitorii din depozite.

    Conform Bloomberg Billionaires Index, Jeff Bezos este cel mai bogat om din lume, cu o avere de 187 de miliarde de dolari, înregistrând anul acesta un plus de 72 de miliarde, creştere depăşită doar de şeful Tesla Elon Musk, a cărui avere s-a majorat în 2020 cu 115 miliarde de dolari.

     

  • Îl mai ştiţi pe Dan Bilzerian, „Regele Instagramului”? Ce s-a întâmplat cu averea lui în pandemie

    Playboy-ul Instagram, Dan Bilzerian, cunoscut pentru pozele în care este înconjurat de fete şi lux, pare că nu a fost ocolit de pandemia de coronavirus.
    Potrivit unor declaraţii financiare ale companiei sale Ignite International Brands, care vine produse pe bază de canabis în Statele
    Unite şi Canada, aceasta este aproape falimentară.

    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, compania a pierdut anul acesta 16,3 milioane de dolari şi are o datorie de 37 de milioane de dolari.
    Firma lui Bilzerian ar fi pierdut însă în 2019 67 de milioane de dolari – bani pe care el i-a cheltuit în mod ostentativ pe călătorii, modele şi petreceri cu celebrităţi, potrivit unui fost preşedinte al companiei.

    Acţiunile Ignite au început să fie tranzacţionate pe bursa canadiană din 2019. (de altfel, cifrele din articol sunt în dolari canadieni)
    Bilzerian a încercat să „îndulcească” veştile rele din bilanţul financiar cu o postare pe Twitter, în luna octombrie:

    „Uber valorează 80 de miliarde de dolari, nu a avut nicio lună profitabilă de la început şi a pierdut 5 miliarde de dolari într-un singur trimestru al anului trecut.”

    Managementul companiei pune insuccesul acestui an pe seama pandemiei.
    Compania a anunţat câteva reduceri de costuri – care au afectat şi stilul de viaţă al lui Bilzerian: renunţarea la o proprietate unde chiria era reprezentantă de o sumă de 6 cifre, unde el obişnuia să ţină petreceri. Au renunţat de asemenea la bugetul de marketing – astfel că în loc de petreceri în Las Vegas şi Los Angeles, au făcut tranziţia spre o strategie social media.
    În primele 6 luni ale anului, compania a cheltuit 9,2 milioane de dolari pe cheltuieli administrative, inclusiv plata salariilor şi va cheltui 3 milioane de dolari pentru spaţiile închiriate.

    Averea lui Dan Bilzerian este estimată la 200 de milioane de dolari. El este un tânăr investitor american, actor şi jucător de jocuri de noroc, cunoscut însă mai ales pentru postările sale pe Instagram, unde are peste 32,6 de milioane de urmăritori. De altfel, s-a autointitulat „Rege al Instagramului”. Bilzerian s-a născut în Tampa Bay, Florida şi s-a alăturat Marinei americane în 1999. A fost însă exclus din program după o neînţelegere cu unul dintre superiorii lui cu câteva săptămâni înainte de absolvire.

    Fiecare postare a acestuia atrage mii de like-uri comentarii care-i laudă stilul de viaţă extravagant şi alţii care-l condamnă. În foarte multe fotografii este înconjurat de femei semi-dezbrăcate în club sau în diferite locuri exotice. Acesta a spus într-un interviu pentru GQ că motivul pentru care se comportă aşa este faptul că atunci când era mic nu a primit destulă atenţie. “Astă cred că este motivul pentru care mă comport aşa”, a spus el.

    Dan este cunoscut astăzi şi pentru abilităţile lui de jucător de poker. A câştigat mai multe turnee, inclusiv unul din care a câştigat 10,8 milioane de dolari după ce a jucat un singur joc de poker Heads-Up, cu mize cuprinse între 5.000 şi 10.000 de dolari. După ce a câştigat, Bilzerian a zburat cu un avion privat spre Mexic pentru a sărbători.

     

  • Studiu ING Bank: Şase din 10 români se aşteaptă să cheltuiască mai puţini bani pentru sărbătorile de iarnă. 81% spun că vor petrece Crăciunul doar cu familia

    Peste 60% dintre români se aşteaptă să cheltuiască mai puţini bani pentru sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou din acest an, fiind pe primul loc în ceea ce priveşte planurile de a face economii, urmaţi de polonezi, cu 45%, potrivit unui sondaj realizat dr ING în cinci ţări europene (Germania, România, Polonia, Spania şi Olanda).

    Pe locurile următoare se află olandezii (32%) şi nemţii (31%).

    Preţul cadourilor de sărbători va reprezenta unul dintre cei mai importanţi factori în decizia de cumpărare. Aproape 53% dintre respondenţii români au dezvăluit că vor alege cadourile cu un preţ mai mic. La polul opus, doar 23% dintre olandezi declară că vor opta pentru cadouri mai accesibile din punct de vedere financiar.

    „Spre deosebire de alţi ani, sărbătorile de iarnă vor evidenţia, cel mai probabil, două fenomene distincte: pe de o parte, intenţia de raţionalizare a cheltuielilor şi de sporire a economisirii – un lucru absolut firesc având în vedere că traversăm o perioadă marcată de incertitudine, iar, pe de altă parte, migrarea tot mai accentuată către cumpărăturile online. Tendinţa de gestionare mai atentă a finanţelor personale este confirmată şi de datele aferente primelor nouă luni ale acestui an care arată o dinamică superioară a economisirii, iar această atitudine mai precaută cu privire la cheltuieli va fi continuată şi în perioada sărbătorilor”, a declarat Valentin Tătaru, economist în cadrul ING Bank România.

    Peste 60% dintre români declară că vor plăti cadourile şi alte costuri asociate sărbătorilor de iarnă din veniturile proprii, în timp ce 21% dintre aceştia spun că vor achita cu cardul de credit, iar 14% din economii.

    În ceea ce priveşte banii necheltuiţi din bugetul destinat călătoriilor, 30% dintre români susţin că vor ajunge în conturile de economii, 14% pentru cadourile de sărbători, iar 6% dintre aceştia spun că îi vor redirecţiona pentru călătoriile din cursul anului viitor.

    Aproape 35% dintre români au declarat, însă, că nu au bani rămaşi din bugetul de călătorii. 

    În contextul actual generat de pandemia Covid-19, românii se situează pe primul loc şi în privinţa preferinţei pentru cumpărăturile online, în detrimentul celor din magazinele fizice. Astfel, peste 32% dintre români au spus că îşi vor face cumpărăturile online în acest an. Pe locul doi şi trei se află spaniolii (29%) şi polonezii (28%), în timp ce olandezii (21%) ocupă ultimul loc privind preferinţa pentru achiziţiile din mediul online.

    ” România rămâne printre foarte puţinele ţări din Europa unde vânzările online au continuat să crească în fiecare lună după ridicarea restricţiilor de mobilitate, ceea ce confirmă deschiderea pe care o au românii faţă de cumpărăturile online şi, prin extensie, faţă de cele mai noi opţiuni digitale de plată”.

    În alegerea cadourilor, articolele vestimentare, de încălţăminte şi accesoriile se află în topul preferinţelor românilor (44%). Pe locul doi se regăsesc cosmeticele şi produsele de îngrijire personală (27%), iar aproximativ 23% dintre români plănuiesc să dăruiască bani de sărbători.

    Doar 17% dintre români preferă cadourile confecţionate manual, iar 14% dintre aceştia vor achiziţiona jocuri şi jucării. În acelaşi timp, 9% dintre români ar alege cardurile cadou, situându-se pe ultimul loc din clasamentul european în ceea ce priveşte preferinţa pentru acest tip de dar.

    Având în vedere situaţia sanitară, peste jumătate dintre românii chestionaţi au declarat că se vor bucura mai puţin decât de obicei de sărbători.
    Totodată, aproximativ 81% dintre ei spun că îşi vor petrece Crăciunul cu familia şi doar 10% declară că îl vor petrece şi cu membrii mai depărtaţi ai acesteia.

    Iar în ceea ce priveşte Anul Nou, 76% dintre români au declarat că îl vor petrece doar împreună cu membrii apropiaţi ai familiei.

    Peste 95% dintre români spun că îşi vor petrece sărbătorile în oraşul natal deoarece prevăd că vor exista restricţii privind deplasările sau pentru că preferă această variantă. Doar 15% dintre români ar lua în calcul, ca variantă secundară, călătoriile în ţară şi mai puţin de 2% dintre aceştia, vacanţele în alte ţări din Europa.
     

  • USR vrea taxe zero până la nivelul salariului minim, PNL se mândreşte că a eliminat taxe peste taxe, PSD nu renunţă la majorarea pensiilor cu 40% şi tot aşa până la capătul funiei

    Ca într-o întrecere socialistă pe dos unde, în loc să raportezi producţii record la hectar, raportezi reduceri de taxe record la centimetrul de autostradă inaugurat, partidele “capitaliste” din România au încins, cu o lună înainte de alegeri (dacă ele se vor ţine, până la urmă), o horă a reducerilor de taxe şi a majorărilor de cheltuieli, de parcă s-ar fi trezit, dintr-odată, la o nuntă, în vreme ce aşteptau un parastas.

    Ultimii veniţi la petrecere, dar nu cei din urmă, având în vedere că este rost pentru ei de o intrare la guvernare, sunt cei din USR care promit, în programul lor electoral recent pus pe piaţă, eliminarea de taxe şi de impozite pentru salariul minim brut pe economie, acum la 2.230 de lei. Pentru a nu exista o discriminare, toate salariile brute până de până la 2.230 de lei ar urma să fie scutite de taxe şi impozite – nu ar urma să se mai plătească, prin urmare, pentru sume brute până la acest nivel, impozitul de 10% pentru venitul salarial. Nu se înţelege limpede dacă nu se vor mai plăti şi contribuţiile (Sănătate, CAS), dar din evaluarea impactului, 30 mld. lei anual, aşa reiese, având în vedere că toate veniturile din impozitul pe salarii au fost, în 2019, de doar 23 mld. lei. De unde bani? “Din “oprirea cheltuielilor statului”, susţine USR. Care cheltuieli? Pentru că principalele cheltuieli ale “statului” au fost anul trecut cu salariile (28% din venituri), pensiile şi sprijinul social (31% din venituri), bunuri/servicii, foarte multe din aceste cheltuieli fiind pentru spitale (14% din venituri), investiţii (8% din venituri), dobânzi (4% din venituri). Păi, s-a cam făcut 100%. De unde tai? Nu ni se spune. Las la o parte discuţia mai de amânunt, anume cum vor fi susţinuţi cei care nu şi-ar mai plăti asigurarea de sănătate şi nici ce se va întâmpla cu pensiile celor care nu şi-ar mai achita contribuţiile sociale. Acestea nu sunt amănunte pentru obrazele subţiri de userişti. Este de presupus că nu s-ar ajunge chiar acolo, dacă un astfel de program ar intra vreodată în vigoare. Rămânem însă la impozitul pe venitul salarial – 10% acum în România, ce mai mic din Uniunea Europeană (doar Bulgaria mai un astfel de impozit de 10%). Şi ne uităm pe statistici. În 2019, bugetul general consolidat a obţinut din impozitul pe salarii şi venit 23 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB. Media în UE, la acest capitol, este de 9,6% din PIB. E drept că salariile/veniturile în România sunt mici în raport cu veniturile angajaţilor din ţările mai bogate, dar aici vorbim de venituri ca pondere în PIB a fiecăruia şi vedem că avem venituri, din această sursă, de 4,4 ori mai mici decât media. Şi, într-o astfel de situaţie, vorbim de eliminarea impozitului pe venit pentru 1,2 milioane de angajaţi cu salarii minime şi de reducerea cu mai mult de jumătate a impozitului pentru alte 3,7 milioane de angajaţi care vor fi impozitaţi doar de la 2.230 de lei în sus?

    România are venituri din taxe fiscale de 26% din PIB, faţă de media UE de 40% din PIB. Sub securea sărăciei şi sub acest imperiu al autocompătimirii colective, ne-am pus zdravăn pe reduceri de taxe şi pe creşteri de cheltuieli. Nu spun că reducerea poverilor fiscale este o idee rea. Nu voi spune că majorarea salariului minim brut este o idee rea. Spun că nimic nu a fost pus în loc. Toată lumea vrea însă servicii mai bune, spitale mai bune, străzi mai bune. Vrea venituri mai mari. Dar nimeni nu vrea să contribuie. Este o lamentaţie colectivă că, în România, impozitele sunt mari când, de fapt, statisticile arată că avem una dintre cele mai mici rate de impozitare din UE. Staţi să vedeţi factura la final de an. Cu sau fără pandemie, oricum lucrurile ar fi luat-o razna. Deficitul fiscal a fost de 4,6% din PIB în 2019 pentru că veniturile (la o creştere economică de 4,2%) au crescut 25 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu 47 de miliarde de lei. Acum, la nouă luni din 2020, veniturile sunt în scădere cu un miliard de lei, iar cheltuielile au crescut cu 40 de miliarde de lei. Ca să-şi acopere deficitul care va ajunge la 9% din PIB în 2020, Finanţele au făcut o datorie nouă de 77 mld. lei, în doar primele opt luni din an.

    Iar, în aceste condiţii, tu vorbeşti de noi majorări de cheltuieli şi de reduceri de taxe. PSD presează pentru majorarea pensiilor cu până la 40% şi pentru dublarea alocaţiilor; PNL împarte în stânga şi în dreapta “stimulente” de pandemie, nu doar pentru medicii care merită să fie recompensaţi pentru efort, ci şi celor care păzesc uşile primăriilor, foştii paznici de pe vremuri, ajunşi acum mari “poliţişti locali”. PSD îşi centrează campania pe majorări de cheltuieli (pensii, alocaţii), USR pe noi reduceri de taxe că, deh, nu era la masă când Dragnea/Vâlcov tăiau din taxe fără măsură şi fără judecată.

    PNL se laudă că a eliminat taxele introduse de PSD, cum ar fi supraimpozitarea muncii part-time, dar nu a pus nimic în loc, adică un mecanism de stopare a practicii potrivit căreia îi treci omului în contract un program de lucru de două ore, în vreme ce el stă la job 8 ore, practică pe care PSD a încercat să o stopeze prin această impozitare.

    Şi, uite aşa, trăim într-o ţară care se înglodează în datorii într-un ritm ameţitor, în vreme ce toţi trag de punga goală a bugetului şi, dacă harababura continuă, nu va exista o altă cale de ieşire din mocirlă decât majorarea taxelor. Altfel zis, reducem taxe şi majorăm cheltuieli, ca să avem de unde majora taxe şi de unde reduce cheltuieli, mai târziu.

     

     

     

     

     

  • Un grup de economişti avertizează că majorarea pensiilor cu 40% nu poate fi susţinută de economie

    Academician Aurel Iancu, Daniel Daianu (Presedinte, Consiliul Fiscal), Ella Kallai (Ph.D, Sorbonne-Pantheon si SUNY/New York.), Valentin Lazea (Economist Sef, BNR), Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School) au adresat o scrisoare deschisă în care avertizează asupra riscurilor aduse de majorarea pensiilor cu 40% asupra economiei.

    Semnatarii poartă singuri responsabilitatea acestui text, care nu angajează în mod necesar instituţiile cu care sunt afiliaţi.

    Mai jos aveţi opinia:

    Lupta cu  pandemia nu s-a terminat si avem de gestionat o criza economica  fara precedent, care afecteaza sever ramuri ale economiei si distruge locuri de munca.

    Marea provocare este cum sa avem redresare, crestere economica cu  consolidare fiscala/bugetara in anii ce vin.

    România a început lupta contra virusului corona cu  deficite bugetar si extern (de cont curent) de peste 4% din PIB, intre cele mai inalte din UE. Aceste deficite au limitat marja de actiune a Guvernului.

    În timp ce creşterile mari de deficit bugetar ale altor state din UE sunt cauzate de efecte ale pandemiei, aproape jumătate din deficitul probabil din acest an la noi este componenta sa structurala, care nu tine cont de pozitia ciclica a economiei.  Cu cat cresc mai mult cheltuieli rigide (salarii, pensii, cheltuieli cu dobanzi) in buget, cu atat mai limitat devine spatiul de a sprijini economia, de a limta efecte sociale negative.,  

    România va avea în 2020 un deficit bugetar in jur de  9% din PIB, care include cresterea cu 14% a punctului de pensie.  Tari cu care ne comparăm adesea (Ungaria, Polonia, Cehia) vor avea deficite bugetare probabil de aceeaşi mărime. Dar este o diferenţă esenţială între a avea deficite bugetare de 8-9% din PIB preponderent ca urmare a majorării unor cheltuieli permanente, cum este situaţia României si situatia de la vecini.

    Bugete publice mai robuste devin o problemă generală în UE în raport cu provocarile imense viitoare, inclusiv consecinte ale aplicarii noilor tehnologii (ce vor elibera masiv forta de munca) si  tranziţiei energetice, ca expresie a politicilor statelor în faţa schimbărilor de climă şi de mediu. . Raportul privind Starea Uniunii, al preşedintelui Comisiei Europene, este elocvent in acest sens. Analize ale BCE şi ale altor banci centrale fac referiri sistematice la aceleasi provocari.

    Este vital sa fie evitata o crestere a punctului de pensie cu 40% in acest moment, pentru ca economia nu o poate sustine. Daca nu va fi evitata,  consolidarea fiscala graduala, care sa protejeze redresarea economica, ar deveni una fortata, dezordonata, dureroasa, cu cresteri imediate de impozite si taieri de cheltuieli. Economia si-ar intrerupe relansarea si ar    reintra in  recesiune in 2021. Pe termen mediu insa, o crestere a pensiilor, indeosebi cu accent pe cele mici, este necesara, concomitent cu eliminarea distorsiunilor sistemului de pensii.

    Concilierea redresarii economice cu  consolidarea fiscala/bugetara

    In 2021 trebuie sa continuam lupta cu pandemia si sa protejam redresarea. Cum sa realizam aceste deziderate cu limitarea dezechilibrelor este marea provocare a politicii economice.  Desi regulile fiscale sunt suspendate in UE in 2020 si 2021, este foarte putin probabil  ca  pieţele sa  accepte  deficite bugetare mari cauzate in principal de cheltuieli permanente, preponderent recurente, ani în şir si asteapta anuntarea unui program credibil de consolidare fiscala/bugetara graduala inca din 2021

    Redresarea economica in anii ce vin poate fi conciliata cu o corectie macroeconomica, a deficitului bugetar. Corecţia deficitelor nu se poate face esenţialmente prin deprecierea cursului de schimb; este necesară o ajustare a deficitului bugetar.

    O corecţie intempestiva  ar submina relansarea economica. Corecţia ordonata reclama un program pe câţiva ani, care să ducă deficitul bugetar sub  3% din PIB in 2024.  

    Programul de corecţie trebuie să fie agreat cu CE, Romania fiind in procedura de deficit excesiv.

    Pasul de corecţie macroeconomica depinde de mersul economiei,  de restrangerea cheltuielilor bugetare si de cresterea veniturilor bugetare.

    Se pot gândi combinaţii între ajustările de cheltuieli şi metode de creştere a veniturilor fiscale/bugetare . Utilizarea masiva de fonduri europene ar ajuta intr-o maniera hotaratoare pasul anual al corectiei fiscale.

    Oricum, regimul fiscal trebuie sa fie echitabil si aplicat corect. Iar cheltuirea banilor publici trebuie sa fie transparenta, responsabila si eficienta astfel incat  sa induca conformarea la plata a contribuabililor. 

    In 2021 deficitul bugetar ar putea fi adus la o valoare in jur de 7%  din PIB concomitent cu continuarea unor masuri de combatere a crizei sanitare si de sprijinire a economiei. O mare parte din aceste masuri poate fi finantata cu resurse europene.

    Se pot raţionaliza cheltuieli acolo unde risipa este mare; creşteri de venituri finanţate de bugetul public trebuie să fie limitate în anii ce vin.

    Trebuie avuta in vedere problematica sociala pe fondul robotizarii, eliberarii de forta de munca; aceasta implica existenta de resurse in bugetele publice pentru sprijinirea economiei. Dar, desi nu este realista disponibilizarea unui numar mare de persoane din sectorul public intr-o perspectiva imediata, cheltuielile bugetare cu aparatul de stat trebuie  sa fie restranse.

    Veniturile fiscale la noi sunt mult inferioare în raport cu ce este necesar si se poate obţine. Plaja acestor venituri în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 30-38% din PIB, în timp ce în România nivelul este sub 27%. Polonia si Bulgaria arata ca reforma mecanismelor de colectare, informatizarea pot aduce la bugetul public puncte procentuale din PIB.

    Efortul cresterii gradului de colectare a veniturilor concomitent cu cresterea eficientei cheltuirii banului public reclama, intre altele, mai multa transparenta, lupta contra evaziunii fiscale si a practicilor neloiale de optimizare fiscala (ex: impozitarea sa sa se faca unde se realizeaza business-ul, nu unde este inregistrat), restructurarea si informatizarea ANAF, reexaminarea scutirilor si tratamentelor fiscale preferentiale care au erodat baza de impozitare.

    Banii europeni şi “chestiunea macroeconomică”

    Fondurile europene au un rol cheie pentru a facilita corecţia bugetului. Nu numai că susţin cererea agregata prin cheltuieli guvernamentale de cateva procente din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă; ar avea functie anti-ciclica esentiala. Banii europeni ar ajuta si finanţarea balanţei de plăţi. Fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct si indirect.

    Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii 2021-2024, când  se impune consolidarea fiscala. De notat ca resursele din Facilitatea europeana de redresare si rezilienta ar trebui folosite cu precădere în intervalul 2021-2023. Este imperativ ca Planul national de redresare si rezilienta, ce trebuie trimis la Bruxelles pana in aprilie 2021, sa fie ambitios, realist si profesionist intocmit astfel incat sa respecte cerintele CE Consolidarea fiscala ne-ar apropia de intrarea in Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 si Uniunea Bancara, de aderarea la zona auro, in momentul incare economia va fi pregatita pentru asa ceva.

    Intr-o perspectivă mai lungă, venituri bugetare superioare sunt necesare pentru a face faţă la alte crize, pentru a face economia mai robustă. Un buget public  robust devine o prioritate pentru securitatea naţională având în vedere provocările viitoare. Sa avem în vedere cât de puţin se cheltuie în România pentru educaţie şi sanatate publică, pentru infrastructura critică. Cheltuielile pentru educatie si sanatatea publica sunt in fapt, in parte, investitii in capital uman.

    România nu trebuie să capete  dependenţă structurală de fonduri europene pentru a trece prin perioade foarte dificile.

    Economia viitorului va fi diferita  fata de cea de inainte de pandemie si trebuie sa fim pregatiti pentru schimbarile ce deja se produc, accelerate fiind de criza sanitara, de noi tehnologii si de politicile statelor in abordarea  schimbarilor climatice.