BusinessMagazin

Tag: capital

  • Un mediu bun pentru listări. Mai multe listări

    Greg Konieczny a renunţat la începutul acestui an la managementul Fondului Proprietatea, iar de la 1 aprilie Johan Meyer va deveni singurul manager de portofoliu principal al Fondului. Din 1 noiembrie 2016, Johan Meyer a împărţit responsabilităţile manageriale cu Greg Konieczny, în calitate de comanager de portofoliu. Astfel, începând cu 1 aprilie 2018, Greg Konieczny va renunţa la responsabilităţile legate de managementul Fondului, acestea fiind transferate către Johan Meyer. Echipa Franklin Templeton Bucureşti, alcătuită din cinci analişti de investiţii locali, este la rândul său sprijinită de platforma globală a Franklin Templeton, ce include experienţa şi resursele unor talente investiţionale globale, cu peste 50 de profesionişti în investiţii în pieţe emergente în 20 de birouri la nivel global şi peste 28 de miliarde de dolari active administrate.

    ”De când am preluat managementul Fondului Proprietatea ne-am luptat pentru respectarea guvernanţei corporative în companiile deţinute de stat, iar rezultatele pozitive înregistrate de companiile din portofoliul nostru stau ca dovadă a faptului că acesta este modul în care trebuie acţionat. Este clar că mai sunt multe de făcut înainte ca toate regulile să producă efecte, dar este esenţial ca principiul de bază să rămână nealterat“, spune Greg Konieczny.

    Capitalizarea bursieră a Fondului Proprietatea a ajuns la 8,33 miliarde lei (1,81 miliarde euro), după ce de la începutul acestui an acţiunile FP au crescut cu 3,36%, pe fondul unor tranzacţii de 128,7 milioane lei.

    Tranzacţia cu Electrica a contribuit în mod pozitiv la performanţe, spune Konieczny, considerând-o un exemplu clar de situaţie în care toate părţile câştigă: pe de-o parte statul, ca acţionar majoritar, iar de cealaltă parte acţionarii de la Electrica. ”Am demarat o serie de procese prin care să evaluăm dacă există interes în achiziţionarea unor acţiuni la Enel, Engie şi Hidroelectrica. Aceste procese necesită o analiză atentă şi discuţii cu părţile interesate, dar nu există nicio garanţie că ele se vor materializa într-o tranzacţie. Este însă datoria noastră să căutăm, permanent, metode de a maximiza câştigurile acţionarilor noştri“, notează Greg Konieczny.

    În cazul Enel, pentru analiza unei potenţiale achiziţii Franklin Templeton a apelat la Ithuba Capital AG, o companie independentă de consultanţă. În ceea ce priveşte Hidroelectrica, compania a desemnat Citigroup Global Markets şi UBS Limited drept consultanţi financiari.

    ”Vom continua să luptăm pentru ca legislaţia guvernanţei corporative să fie respectată, fără excepţie, în ceea ce priveşte companiile deţinute de stat“, spune Konieczny, referindu-se la planurile pentru anul în curs. ”Practica de a oferi mandate interimare, dusă de statul român ca acţionar majoritar are ca scop numirea în fruntea companiilor a unor oameni afiliaţi politic şi care au foarte puţine sau niciun fel de competenţe, iar acest lucru trebuie să înceteze. Este dăunător pentru stabilitatea economică a acestor companii pe termen scurt, mediu şi lung, iar acestea sunt unele dintre cele mai valoroase întreprinderi de stat din România“, adaugă el.

    Konieczny spune că executivii aflaţi la conducerea companiilor ar trebui numiţi după un proces riguros de selecţie; noii membri ar trebui mai întâi să seteze priorităţile strategice ale companiei, luând în calcul deciziile acţionarilor.

    Ulterior, ei pot aproba planuri de investiţii şi pot identifica soluţii de finanţare, iar banii aduşi de o ofertă publică iniţială reprezintă o soluţie bună din punctul de vedere al costurilor. ”Nu e mare ştiinţă; aceşti paşi şi-au dovedit eficienţa în cadrul mai multor companii din lumea întreagă. Dacă regulile de guvernanţă corporativă sunt urmate, există toate premisele pentru dezvoltarea sănătoasă a unei companii“, spune el. Ca urmare, următorul pas în evoluţia unei companii va fi accesarea capitalului de piaţă prin listarea la bursă.

    Listarea Hidroelectrica ar avea un impact pozitiv în ceea ce priveşte stabilitatea financiară a Fondului Proprietatea, deoarece ar creşte în mod considerabil segmentul din portofoliu listat. ”De asemenea, procesul de listare ar stabiliza valoarea participaţiei de 20% pe care o avem la Hidroelectrica, participaţie ce la rândul său reprezintă 30% din valoarea activului net unitar al Fondului (raportul dintre activele deţinute şi numărul de acţiuni – n.red.)“, explică Konieczny. ”Listarea unei părţi din cea mai valoroasă şi profitabilă companie românească nu poate fi decât profitabilă, atât pentru Fondul Proprietatea, cât şi pentru stat, aducând şi o mai mare valoare acţionarilor noştri.“

  • Riscuri mari pe piaţa ofertelor iniţiale de criptomonede: 26 de ICO-uri lansate în România doar în 2018

    În urma analizei a 372 de ICO-uri de la nivel global, EY a identificat faptul că ofertele au atras fonduri de 3,7 miliarde USD , adică dublul volumului investiţiilor fondurilor cu capital de risc în proiecte blockchain. Mai mult, Statele Unite deţin prima poziţie, cu cel mai mare volum de ICO-uri provenind din această ţară. Urmează Rusia şi China, fiecare cu peste 300 milioane USD.

    Carmen Adamescu, Partener EY România, spune: “În România, în perioada ianuarie-februarie 2018, au fost lansate aproximativ 26 de ICO-uri cu scopul de a finanţa proiecte sau idei de afaceri. Pe măsură ce ICO-urile continuă să câştige popularitate şi jucători tot mai importanţi apar la nivel local şi global, există riscul de a vedea piaţa inundată de cantitate în dauna calităţii investiţiilor. Pe 6 februarie, Banca Naţională a României a emis un comunicat de presă prin care clasifica monedele virtuale, cum ar fi Bitcoin, drept active speculative, extrem de volatile şi riscante. În consecinţă, pentru a evita riscului reputaţional la nivelul instituţiilor de credit, descurajează orice fel de implicare în legătură cu monedele virtuale, inclusiv din perspectiva furnizării de servicii pentru entităţile care oferă servicii de investiţii sau de tranzacţionare a acestor monede. Comunicatul de presă al BNR a venit la o zi după ce China anunţa că intenţionează să utilizeze tehnologiile pentru cenzură online („The Great Firewall”), cu scopul de a bloca accesul cetăţenilor săi la platformele internaţionale de tranzacţionare al criptovalutelor. În acest context, investiţiile de mare risc şi complexitatea ofertelor ICO trebuie gestionate în aşa fel încât să-şi păstreze credibilitatea pentru a fi utilizate ca mijloace de atragere de capital pentru companii, antreprenori şi investitori deopotrivă.”

     Token-uri utilitare

    Unul dintre rezultatele cheie ale studiului EY arată că multe dintre token-urile utilitare oferite pieţei
    s-ar putea să nu răspundă niciunei nevoi de business din piaţă. Token-urile utilitare sunt, în esenţă, o formă de monedă specifică aplicaţiilor care combină elementele specifice tehnologiei blockchain cu o componentă speculativă pentru investitori, conform căreia valoarea acestor token-uri va creşte odată cu utilizarea monedei respective.

    În cele mai multe cazuri, însă, nu e nevoie de un token de schimb specific unei aplicaţii. Pentru firmele care îşi înregistrează veniturile şi cheltuielile în dolari sau euro, reglarea vulnerabilităţilor inter-companii prin emiterea unei monede volatile specializate adaugă complexitate şi riscuri, fără beneficii semnificative. Tehnologiile de bază şi beneficiile blockchain pot fi aplicate operaţiunilor de business fără a fi nevoie să se utilizeze o valută digitală brevetată.

    Evaluări bazate pe FOMO (Fear of missing out)

    Spre deosebire de ofertele publice iniţiale (IPO) de pe pieţele de capital, ofertele iniţiale de criptovalute (ICO) sunt vândute pe piaţă înainte de a exista o afacere consolidată în jurul soluţiei. Chiar dacă unele companii foarte promiţătoare au reuşit un IPO înainte de a înregistra profituri, acestea au dispus aproape întotdeauna de venituri şi clienţi care le-au permis să facă nişte evaluări.

    O ofertă ICO tipică nu are nici clienţi, nici venituri şi, în cele mai multe cazuri, nici măcar un produs funcţional. Adesea, singurul fundament pentru ICO este reprezentat de un white paper în care se descrie tehnologia avută în vedere şi o mică aplicaţie software care demonstrează cum sunt emise şi gestionate token-urile. Evaluările bazate exclusiv pe un white paper vor fi întotdeauna riscante şi extrem de speculative.

    Reţele congestionate

    Studiul a analizat, de asemenea, un număr de peste 110 ICO-uri care au strâns până acum 87% din toate fondurile. Mai bine de 70% dintre ele s-au desfăşurat pe platforma Ethereum, un blockchain public. Iar aceasta nu este doar principala platformă pentru ICO-uri, ci şi platforma care găzduieşte o mulţime de alte aplicaţii, inclusiv populara piaţă Cyrptokitties. Rezultatul constă în congestionarea reţelei, pe măsură ce trader-ii şi operaţiunile de business concurează tot mai puternic pe spaţii limitate de tranzacţionare. Pe termen lung, Ethereum va dezvolta o capacitate de comercializare şi tranzacţionare mai mare, conform cercetării EY. Pe termen scurt însă, congestionarea reţelei ar putea reprezenta un risc suplimentar pentru investitori.

    “Este clar că tehnologia blockchain are deja un impact asupra multor subiecte de business dincolo de cyber-valute. Cu toate acestea, dezbaterea privind folosirea monedei în sine rămâne deschisă, este un fenomen care a început odată cu creşterea utilizării tehnologiei blockchain. Dar, odată cu implementarea de noi standarde acceptate de toţi participanţii – legitime, care să permită o mai mare transparenţă şi în măsură să prevină fraudele – protejarea investitorilor şi a utilizatorilor deopotrivă are şanse mai mari de succes”, concluzionează Carmen Adamescu.
     

  • BNR: În 2017 investiţiile străine cu crescut uşor, datoria externă s-a majorat cu un miliard de euro

    Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,822 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 764 milioane euro.

    În perioada ianuarie – decembrie 2017 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 6,464 miliarde euro, comparativ cu 3,498 miliarde euro în perioada ianuarie – decembrie 2016.

    În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 2,774 milioane euro, respectiv cu 566 milioane euro, iar balanţa serviciilor şi balanţa veniturilor secundare au înregistrat excedente mai mari cu 239 milioane euro, respectiv cu 135 milioane euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania de outsourcing Optima a încheiat 2017 cu afaceri de peste 16 milioane de lei

    “Este al patrulea an consecutiv în care înregistrăm o creştere de 20-25%. Pentru 2018 vrem să păstrăm acelaşi ritm, chiar dacă suntem conştienţi că, de la an la an, devine din ce în ce mai greu să susţinem acest ritm de creştere pentru că baza de la care plecăm este din ce în ce mai mare. Chiar dacă este un plan ambitios, la finele lui 2018, , vrem să atingem pragul de 20 de milioane de lei cifră de afaceri”, declară Daniel Mereuţă, director general Optima.

    Anul trecut s-a pus accentul pe dezvoltarea serviciilor de vânzări, inclusiv vânzări directe. Pentru anul 2018, Optima îşi propune diversificarea portofoliului de clienţi şi a serviciilor oferite, dar şi abordarea altor industrii.

    Compania Optima a fost înfiinţată în 2010 şi are sediul în Bucureşti, fiind membră în Association of Business Service Leaders (ABSL).  În prezent, în Optima activează 300  de angajaţi în centrele din Bucureşti şi Iaşi. Optima face parte din Grupul Next Capital cu afaceri în factoring, cumpărare şi recuperare de creanţe, cu o valoare anuală a finanţărilor de peste 50 de milioane de euro. Grupul Next Capital are acţionariat majoritar românesc, iar minoritar fondul de investiţii britanic North Bridge Capital Partners.

  • Javier Garcia del Valle, CEO Happy Tour: „Happy Tour este de vânzare, dar nu au existat niciodată discuţii avansate referitoare la o potenţială tranzacţie”

    Potrivit CEO-ului Happy Tour, anul trecut, veniturile companiei au ajuns la la 54 de milioane de euro în România; la nivel consolidat (incluzând afacerile companiei din Bulgaria şi Turcia), acestea se plasează la la 58-59 mil. euro. Totodată, profitul operational al companiei se plasează la circa 1 milion de euro.

    Javier Garcia del Valle spune că zvonurile de anul trecut referitoare la o posibilă tranzacţie între Happy Tour şi un competitor local sunt false. „Anul trecut au existat zvonuri referitoare la faptul că un competitor local a făcut un due dilligence al Happy Tour, nu este adevărat; acel lucru nu s-a întâmplat niciodată, nicio companie românească sau străină nu a început sau iniţiat conversaţii pentru achiziţia companiei. Nici în acest moment nu suntem implicaţi în niciun fel de conversaţii, negocieri, acţiuni proactive de vânzare a companiei.  Nu ştiu când vom vinde compania, dacă mă duc la birou şi vine cineva cu o ofertă, este posibil ca acest lucru să se întâmple.”

    În ceea ce priveşte exitul de anul trecut al lui Mircea Vladu, care deţinea 4,99%  din acţionariatul Happy Tour, el spune: „Nu am cumpărat acţiunile lui Mircea Vladu, el a vândut acţiunile către Happy Tour – era acţionar minoritar în structura de acţionariat a Happy Tour; din anumite motive, a spus că vrea să iasă din companie. El ne a întrebat dacă vrem să cumpărăm acţiunile, nu invers; acţiunile lui nu au fost cumpărate de acţionari, de compania însăşi şi scoase de pe piaţă – am redus capitalul pentru a reduce participaţia lui Vladu, aşteptăm aprobarea, iar apoi vom creşte capitalul din nou.” 

    De asemenea, el spune că evaluarea companiei speculată în piaţă anul trecut, odată cu ieşirea din acţionariatul companiei al acestui acţionar minoritar, de 3 milioane de euro, nu este reală. „Dacă aceasta ar fi valoarea companiei, m-aş duce la bancă şi aş cumpăra-o imediat. Valoarea companiei este cât este dispusă o altă companie să plătească. În fiecare tranzacţie există diferite metode de a calcula valoarea companiei, una dintre ele este multiplii de EBITDA.”

    Javier Garcia del Valle spune că, în pofida faptului că Happy Tour nu este liderul pieţei de turism din punctul de vedere al cifrei de afaceri, el spune că valoarea este dată de alţi factori cheie, interesanţi pentru potenţialii investitorii: „Nu cred că factorul cheie este cifra de afaceri, ci stabilitatea, onestitatea, transparenţa, să acţionezi conform legii, să plăteşti taxe, un lider este urmat de alţii, setează trendurile în piaţă, este cineva care este urmărit de competitori, Happy Tour este unul dintre lideri – astfel, din punctul meu de vedere, valoarea companiei ar trebui să fie o sumă formată din două cifre.”

    De asemenea, CEO-ul Happy Tour subliniază faptul că modul în care sunt raportate cifrele la Registrul Comerţului nu este relevant pentru businessul Happy Tour; aceste cifre referindu-se la profiturile nete sau pierderile nete – şi nu la cele operaţionale; valorile nete fiind influenţate de factori precum deprecierile, amortizările, impactul referitor la rata de schimb valutar – „care este uriaş, leul nu ajută”.

    Javier Garcia del Valle spune că cel mai probabil, compania pe care o conduce va fi cumpărată de o altă companie străină, care nu are încă operaţiuni în România. „Nu cred că o companie prezentă pe piaţa locală să facă achiziţia – nu cred că au resursele, în plus, competitorii mari au deja un nume bun în piaţă, astfel că nu văd rostul unei astfel de achiziţii. Eu văd cumpărătorul într-o companie străină care să vină din afară, este interesant pentru o companie din afara UE să vină în UE sau din Europa de Vest sau Centrală  să se extindă pe cele trei pieţe pe care suntem prezenţi prin cumpărarea Happy Tour – pot prelua astfel organizaţia, care este bine pregătită – cu cifre exacte, auditate – pentru un străin este mai uşor să preiei acest tip de companie, decât să iei câte o câte companie în fiecare dintre aceste trei ţări.”

    Javier Garcia del Valle spune că businessul companiei evoluează foarte bine: compania şi-a majorat anul trecut vânzările din România am cu mai mult de 10%,în Bulgaria, cu 40% şi în Turcia, cu peste 200%.  „Per ansamblu, am crescut, consolidat, cu mai mult de 15%.”  Divizia de corporate travel a generat mai mult de 60% din totalul vânzărilor; în business travel, compania şi-a crescut cu aproximativ 20% numărul de clienţi. „Avem clienţi din energie, IT, pharma, retail, creştem în continuare – spre exemplu,  am semnat recent un nou contract, de mai mult de 600.000 de euro.”

    În ceea ce priveşte divizia de evenimente (MICE) compania a înregistrat o creştere de 20% faţă de anul anterior, iar pe segmentul leisure compania şi-a crescut de asemenea câştigurile cu două cifre.

    Happy Tour/FCM Travel Solutions este deţinută de fondul de investiţii GED Capital şi parte din Happy Tour Group – cel mai mare jucător de pe piaţa de turism din România, cu o reţea de 83 de agenţii proprii şi asociate, numărând 94 de puncte de vânzare, în 52 de oraşe din România, Turcia, Bulgaria şi Republica Moldova.

  • Certificat de naştere de star

    Sphera Franchise Group, o companie creată pentru a pregăti listarea la bursă a brandurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, este cea mai mare companie înfiinţată anul trecut, arată datele de la Registrul Comerţului. Acţionarii companiei, printre care se află Nicolae Badea şi Radu Dimofte, au înfiinţat Sphera Franchise Group în vara anului trecut, iar în noiembrie 25% din acţiunile companiei nou-create au fost listate la Bursă. În prezent, Sphera Franchise Group are o capitalizare de 1,6 mld. lei, iar de la listarea din noiembrie valoarea acţiunilor a crescut cu 45%.

    De altfel, în topul celor mai mari 50 de companii înfiinţate anul trecut se află şi afaceri care sunt de ani buni pe piaţă, dar care în 2017 au creat entităţi noi în care şi-au grupat activităţile locale şi care au drept CAEN principal activităţi ale holdingurilor (6420). Este cazul SAM Mills Business Investment Holding, Electrogroup Infrastructure, Fortuna BET Shops Holding.

    ”Printre motivele pentru care grupurile de societăţi au optat pentru implementarea unei structuri de tip holding pot fi enumerate: consolidarea tuturor participaţiilor sub umbrela unei singure entităţi, astfel încât să fie realizată o mai bună administrare a societăţilor cu activităţi operaţionale şi o alocare mai eficientă a resurselor materiale şi umane, dar şi accesul respectivelor societăţi la facilităţile fiscale acordate holdingurilor“, spune Diana Fejer, senior managing associate la Reff & Asociaţii, societatea de avocaţi reprezentând Deloitte Legal în România. În top cinci cele mai mari companii înfiinţate anul trecut se află şi firma Electrogrup Infrastructură, cu activităţi de tip holding, controlată de fraţii Teofil şi Simion Mureşan şi de Marian Pantazescu. La fel ca şi Sphera Franchise Group, şi Electrogrup, grup constructor şi deţinător de infrastructură energetică, telecom şi civilă, a anunţat anul trecut că ia în calcul listarea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) pentru 2018.

    ”În contextul admiterii la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau într-un sistem alternativ, o astfel de consolidare a participaţiilor din diverse entităţi la nivelul unei singure societăţi holding are şi mai mult sens, deoarece creşte şansele unei capitalizări mai mari. Tot prin prisma intenţiei admiterii la tranzacţionare şi a cerinţelor aferente unei astfel de operaţiuni se poate justifica şi capitalul social ridicat. Capitalul social ridicat mai poate fi justificat de necesitatea de finanţare a societăţilor respective, coroborat cu noile prevederi fiscale care limitează deductibilitatea dobânzii şi a costurilor asimilate pentru orice tip de credit“, mai arată Diana Fejer.

    O altă companie nou-creată cu activităţi de tip holding este Platforma IA Capital, un business în care două firme din grupul CITR au adus capital de 4,5 milioane de lei. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, compania Platforma IA Capital este controlată de firmele CIT Resources şi CIT Restructuring. Reprezentanţii companiei nu au oferit însă informaţii privind rolul acestei noi companii în cadrul grupului CITR.

    În top 50 sunt şapte companii care au ca domeniu principal activităţi de tip holding, însă cel mai prolific CAEN al anului trecut a fost dezvoltarea şi promovarea imobiliară; nu mai puţin de zece companii din top 50 au astfel de activităţi. Spre comparaţie, activităţile de producţie din industria alimentară au un singur reprezentant între cele mai mari 50 de firme înfiinţate anul trecut.

    ”În ceea ce priveşte piaţa imobiliară, avansul economic datorat creşterii venitului mediu al persoanelor fizice şi a consumului, precum şi relaxarea condiţiilor de creditare au condus la un reviriment al acestui sector. Intenţia manifestată de unele dintre cele mai mari companii de retail din lume de a intra pe piaţa românească, precum şi localizarea în România a unor centre de excelenţă în domeniul tehnologiei şi al consultanţei au avut ca efect creşterea necesităţii de spaţii de birouri şi au dat undă verde construcţiei de noi clădiri de birouri“, adaugă Diana Fejer.

    Anul trecut numărul de companii noi din economie a crescut cu 29%, la peste 136.000 de firme, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. Doar în 2008 au fost înmatriculate mai multe firme decât anul trecut, astfel că anii cu cea mai mare creştere economică din ultimul deceniu (2008 şi 2017) se văd şi în viaţa companiilor din România.

    La polul opus, numărul firmelor şterse din economie a scăzut cu 25% anul trecut, la 82.000 de companii, un raport care arată că după ”duşul rece“ din 2016 încrederea din economia locală a revenit.

    Pentru businessul companiilor, 2016 a fost singurul an din ultimul deceniu când numărul firmelor radiate a fost mai mare decât al celor înmatriculate, cu un sold negativ de peste 3.000 de companii. Anul trecut însă diferenţa dintre firmele create şi cele şterse din economie a urcat la aproape 55.000 de companii, arată datele publicate de Registrul Comerţului. Şi numărul de SRL-uri a revenit în 2017 aproape de pragul de 100.000 de unităţi (98.000 de firme, cu o pondere de 72% în total).

  • De ce, probabil, criza nu va începe, în ciuda căderilor de la burse

    Iar analiştii se vor întrece fie în a anunţa catastrofe, fie în a se dovedi prudenţi, adică fals înţelepţi.

    Să începem cu începutul, adică cu Wall Street. Bursa americană a traversat o perioadă de creştere majoră, stabilind record după record: noiembrie 2016 – depăşeşte pentru prima dată 19.000 e puncte, ianuarie 2017 peste 20.000 de puncte, august 2017 – peste 22.000 de puncte, 4 ianuarie 2018 – peste 25.000 de puncte, 16 ianuarie 2018 – peste 26.000 de puncte.

    Indiferent cât de încurajatoare ar fi fost rezultatele politicilor economice ale preşedintelui Trump, o creştere de 40 de procente înseamnă o decolare, nu o evoluţie, înseamnă o încălzire pe undeva nejustificată. Să adăugam euforia care s-a meţinut în zona tehnologiei de o bună bucată de vreme – vezi nenumăraţii inorogi, companii cu o valoare de piaţă de peste un miliard de dolari, cu creşteri accentuate ale cotaţiilor bursiere, deşi rezultatele economice ale celor mai multe ar fi îndemnat mai degrabă la prudenţă.

    O paranteză: chiar în timp ce scrian acest text, o analiză pe care o primesc pe mail anunţă că “nu există variante ieftine de a te proteja, odată ce bestia volatilităţii a fost pusă în libertate”. Ce spuneam mai sus?

    Sunt deja voci chiar pe piaţa americană care pun căderea de acum pe seama acţiunilor delibrate ale Rezervei Federale, mai fericită să vadă o piaţă bursieră ceva mai calmă.

    Săptămâna trecută spre final raportul privind creştererile de salarii din Statele Unite a antrenat o majorare a dobânzilor, inclusiv din partea Fed, pentru obligaţiunile americane. Acestea au devenit investiţii mai atrăgătoare pentru jucători, de unde pierderea interesului pentru acţiuni, de unde vânzările, de unde scăderile bursiere. Probabil că Rezerva Federală îşi va clarifica poziţia la reuniunea ce va avea loc în a doua jumătate a acestei săptămâni, urmată de o nouă majorare a dobânzii de referinţă.

    Pieţele bursiere suferă de o sensibilitate aparte, iar viteza panicii este viteza cu care circulă informaţia: cine este fericit, în fond, să vadă că pierde bani, chiar dacă a mizat necumpătat? Nimeni. Cine vrea să se pună la adăpost cănd aude veşti rele? Toată lumea.

    Cel mai probabil nu aceasta este CRIZA, este doar duşul rece de care lumea avea nevoie, un soi de corecţie a euforiei. Să privim cu atenţie, totuşi, preţurile de la bursele de mărfuri şi indicatorii economici de bază.

  • GapMinder, fond de investiţii de capital de risc care vizează start-up-uri inovatoare din România, îşi anunţă intrarea pe piaţa locală

    GapMinder va investi în următorii ani în companii aflate în faza de seed sume de până la 1 milion de euro şi, potenţial, încă 3 milioane de euro per companie în runde ulterioare, precum şi în start-up-uri aflate la prima rundă de investiţii sau în faza de accelerare, în care investiţiile vor fi de până la 100.000 euro. Sunt vizate companii inovatoare de tehnologie cu potenţial ridicat de expansiune internaţională, din domenii precum cele ale serviciilor IT şi software, securitate cibernetică, inteligenţă artificială, transformare digitală, soluţii IT pentru sănătate, FinTech etc.

    Pentru selecţia start-up-urilor eligibile, GapMinder va susţine şi programul de accelerare Techcelerator în Bucureşti şi Cluj. Pentru ca prima rundă de evaluări în vederea potenţialelor investiţii să aibă loc cât mai rapid, în perioada următoare va începe preselecţia start-up-urilor cu ajutorul Techcelerator. Orice start-up de tehnologie în căutare de finanţare se poate înscrie în cadrul acestui program.

    ”Ecosistemul start-up-urilor inovatoare de tehnologie din România are un potenţial extraordinar şi este deseori neglijat, aşadar ne-am propus să îl susţinem investind în soluţii de viitor, în proiecte şi companii ce pot fi dezvoltate şi pe plan internaţional. Noi le ajutăm să crească punându-le la dispoziţie capitalul necesar, dar şi experienţa vastă a mentorilor din program”, afirmă Dan Mihăescu, Founding Partner GapMinder. 

    Membrii fondatori ai GapMinder sunt investitori activi în ecosistemul local de start-up-uri care au deţinut anterior poziţii de top management în companii multinaţionale de tehnologie. Totodată, sunt membri activi ai comunităţii antreprenoriale, având experienţă în programele naţionale sau internaţionale de accelerare.

  • Unul dintre cele mai mari diamante din lume, evaluat la 33 milioane de euro, descoperit în Lesotho

    Piatra preţioasă, extrasă din prolifica mină din Letseng, ar putea valora până la 33 de milioane de euro, a estimat analistul Ben Davis, de la societatea Liberum Capital.

    “De când Gem Diamonds a cumpărat mina din Letseng, în 2006, acolo au fost descoperite unele dintre cele mai interesante diamante din lume”, a declarat preşedintele companiei miniere, Clifford Elphick.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ULTIMĂ ORĂ: Tranzacţie neaşteptată. Încă o bancă din România a fost VÂNDUTĂ

    Consiliul de administraţie al Leumi a semnat ieri un acord de principiu pentru vânzarea participaţiei de 99,91% din Leumi Bank România către Argo Capital Management, potrivit Reuters.
     
    Această decizie de vânzare a subsidiarei din România este parte a strategiei de a-şi concentra operaţiunile internaţionale în centrele financiare principale prin subsidiarele din SUA şi Marea Britanie, potrivit Leumi.
     
     
    Finalizarea tranzacţiei este condiţionată de finalizarea procesului de due dilligence, negocieri şi obţinerea avizelor de la autorităţile de reglementare.
     
    Israelienii au intrat pe piaţa locală în 2006, când au preluat un jucător de mici dimensiuni, Eurom Bank, printr-o tranzacţie de 34 de milioane de dolari. Leumi Bank finanţează în principal proiecte de real estate, proiectele cetăţenilor israelieni şi companiile mici şi mijlocii din România.