BusinessMagazin

Tag: candidati

  • Au întrebat-o la interviul de angajare ce salariu a avut la jobul anterior. I-a uluit cu răspunsul ei

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Leac pentru foamea de IT-işti

    Cifra de afaceri a sectorului de software şi servicii IT a crescut cu 21% în 2015 comparativ cu 2014, atingând 3,08 miliarde de euro, conform studiului „Software and IT services in Romania” lansat de Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii. Iar previziunile pentru 2016 se referă la o valoare de 3,6 miliarde de euro şi menţinerea trendului şi în anii următori. Totuşi, domeniul are o problemă de care nu poate scăpa peste noapte: lipsa acută de candidaţi.

    Nevoia de programatori este tot mai mare, iar facultăţile din ţară nu fac faţă, astfel că era normal ca pe piaţă să apară şcoli care oferă cursuri de programare, pentru a umple acest gol. Una dintre acestea este Şcoala Informală de IT, lansată în urmă cu trei ani la Cluj. De atunci, cursurile şcolii au fost absolvite de 1.300 de studenţi, însă şi mai mulţi au fost refuzaţi, deoarece sunt acceptate doar persoanele pentru care Şcoala Informală de IT vede potenţial în acest domeniu. „Am început acum trei ani la Cluj, iar acum avem activităţi în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara. Am început cu cursuri pe partea de testare a aplicaţiilor, apoi am continuat cu cele de programare şi ne extindem tot mai mult. Acum oferim cursuri de business management, de UX (user experience), discutăm şi pe partea de gaming, de realitate virtuală”, spune Sorin Stan, CEO-ul Şcolii Informale de IT.

    Compania s-a dezvoltat organic şi s-a extins în oraşele în care cererea era mare şi unde au găsit profesorii potriviţi, povesteşte Stan. Compania pe care o conduce a avut o cifră de afaceri de 355.000 de euro anul trecut, iar pentru 2016 previzionează o creştere de 38% la 570.000 de euro; aşteptările pentru 2017 sunt şi mai curajoase, vizând o majorare a afacerilor cu până la 45%. Modelul de business al şcolii se bazează exclusiv pe încasarea banilor de la cursanţi. Dar nu este automat admis oricine doreşte şi este dispus să plătească taxa de înscriere. Cei care vor să devină cursanţi trec printr-un proces de selecţie (teste de limbă engleză, de cunoştinţe de bază în IT), dar sunt evaluate şi aptitudinile sociale; mai apoi, are loc un interviu cu un specialist de resurse umane. „Ne uităm la modul cum comunică, ce fel de personalitate este. În primă fază, candidatul completează nişte evaluări online, apoi există o discuţie faţă în faţă cu oameni de HR de la noi. Este foarte important ca ei, candidaţii, să-şi răspundă singuri la o serie de întrebări, legate de cât sunt de potriviţi sau nu pentru acest domeni”, afirmă Stan. Astfel, potrivit lui, din august până în noiembrie în jur de 800 de persoane s-au înscris, dar din acestea au fost acceptate cam jumătate. „La cursurile de pregătire aveam o rată de respingere destul de mare şi ne-am gândit că unii dintre ei ar putea avea totuşi potenţial, aşa că am introdus cursurile de iniţiere, care durează două luni. Şi acolo urmărim cifrele, iar dintre aceştia 50% trec la cursurile de pregătire, restul nu”, spune el, adăugând că în timpul cursurilor de iniţiere sunt evaluate abilităţi specifice, iar în urma unei discuţii, profesorul îi îndrumă către anumite categorii. „De exemplu, pentru a putea fi bun în joburile de testare a calităţii trebuie să fii foarte atent la detalii, să ai rezistenţă la stres, să repeţi multe acţiuni. Munca de web designer nu înseamnă doar programare, ci trebuie să ai şi puţină creativitate. Testăm persoanele şi vedem ce calităţi se regăsesc la candidaţi”, adaugă Carmen Ciulacu, manager Şcoală Informală de IT Bucureşti.

    Şcoala are trei tipuri de cursuri: pentru începători, de reconversie profesională, de pregătire într-o anumită ramură (Java, testarea calităţii etc.) şi de specializare. Costul mediu lunar al cursurilor se situează în jurul a 250 de euro, iar durata variază în funcţie de dificultate; de exemplu cele pentru începători se întind pe două luni, dar cele de pregătire se desfăşoară pe parcursul a patru luni. Prin cursurile de iniţiere cursanţii se familiarizează cu noţiunile şi conceptele de bază antrenate în slujbele din domeniu. Cele de pregătire vin în ajutorul celor care au început să studieze deja online şi au anumite noţiuni specifice de bază ale unor discipline IT, iar cele de specializare se adresează oamenilor care lucrează în domeniu, dar doresc să se specializeze pe un anumit limbaj de programare sau doresc să dobândească o abilitate complementară a jobului actual. Astfel, în momentul de faţă, în toate locaţiile, şcoala oferă 14 cursuri precum: iniţiere IT, web development, software testing sau database administration, iar Sorin Stan argumentează că programa orelor de curs este realizată în colaborare cu firmele din domeniu şi ia în considerare nevoile acestora.

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Candidaţii UDMR la Parlament cer plăcuţe în română, maghiară şi germană la intrările în Cluj-Napoca

    Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, candidat pe primul loc pentru Camera Deputaţilor, a declarat, miercuri, într-o conferinţă susţinută la Cluj-Napoca în faţa unei plăcuţe indicatoare aflată la una dintre intrările în municipiu, că nu se poate vorbi despre multiculturalism fără multilingvism, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Vrem plăcuţe multilingve la Cluj-Napoca, în limbile română, maghiară şi germană. Nu cred că cineva ne poate acuza că doar în campanie vorbim de această problemă, eu, personal, şi UDMR de zece ani luptăm pentru această chestiune. Cred că nu putem vorbi de un multiculturalism real fără multilingvism. Atât timp cât există o asemenea discrepanţă între fapte şi retorică, Clujul nu poate fi numit un oraş multicultural. Eu, în Parlament, mi-am propus să modific Legea nr. 215/ 2001, pentru a reduce de la 20% la 10% pragul ca să fie obligatorie inscripţionarea şi în limba unei minorităţi, şi să introducem un prag alternativ, de 5.000 de persoane minoritare într-o localitate, pentru ca şi atunci să fie obligatorie inscripţionarea în limba acelei minorităţi”, a spus Csoma.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt meseriile pe care dacă le ştii companiile din România te angajează imediat

    Dincolo de problema demografică şi de plecarea a 3 milioane de persoane, care fac parte din forţa de muncă activă, piaţa locală a muncii se confruntă cu mari dezechilibre regionale. Cele mai multe investiţii în producţie sunt grupate în vestul ţării, din raţiuni ce ţin de apropierea de piaţa occidentală şi de infrastructură.  De aceea, deficitul de forţă de muncă este concentrat în vestul României, nu în Moldova. „Avem deficit de muncitori în toată industria producătoare – auto, electronică, telecom, dar şi IT – practic peste tot. În acelaşi timp, nivelul salarial este reglat de piaţă. Din păcate, există zone cu cerere mare de lucrători dar cu salarii care încep de la minimul pe economie, ceea ce înseamnă că recrutarea este anevoioasă, iar retenţia – dificilă. Muncitorii necalificaţi sunt cel mai greu de găsit din punctul de vedere al numărului de lucrători solicitaţi deşi se intră foarte uşor pe această piaţă“, mai spune Florin Godean de la Adecco.

    Potrivit datelor centralizate de Lugera, poziţiile pentru care se caută cel mai mult candidaţi în prezent sunt cele de meseriaşi calificaţi (sudori, mecanici auto, operatori maşinişti, stivuitorişti), muncitori necalificaţi, ingineri în producţie, specialişti IT, reprezentanţi vânzări şi personal în sectorul financiar-contabil.

    „Pentru sudori, în funcţie de tipul de sudură executat, salariile nete pot porni de la 1.500 de lei şi pot ajunge până la 4.000 de lei. În cazul operatorilor maşinişti CNC, salariile sunt cuprinse între 1800 şi 2.300 de lei net, diferenţele fiind date de tehnologiile pe care sunt specializaţi şi de nivelul de experienţă cerut de angajator. (…) În cazul specialiştilor în IT – developers -, în funcţie de tehnologii un junior poate câştiga între 3.000 şi 6.000 de lei, iar un senior între 8.000 şi 15.000 lei/ lună“, mai spune Cristina Săvuică de la Lugera.

  • Care sunt meseriile pe care dacă le ştii companiile din România te angajează imediat

    Dincolo de problema demografică şi de plecarea a 3 milioane de persoane, care fac parte din forţa de muncă activă, piaţa locală a muncii se confruntă cu mari dezechilibre regionale. Cele mai multe investiţii în producţie sunt grupate în vestul ţării, din raţiuni ce ţin de apropierea de piaţa occidentală şi de infrastructură.  De aceea, deficitul de forţă de muncă este concentrat în vestul României, nu în Moldova. „Avem deficit de muncitori în toată industria producătoare – auto, electronică, telecom, dar şi IT – practic peste tot. În acelaşi timp, nivelul salarial este reglat de piaţă. Din păcate, există zone cu cerere mare de lucrători dar cu salarii care încep de la minimul pe economie, ceea ce înseamnă că recrutarea este anevoioasă, iar retenţia – dificilă. Muncitorii necalificaţi sunt cel mai greu de găsit din punctul de vedere al numărului de lucrători solicitaţi deşi se intră foarte uşor pe această piaţă“, mai spune Florin Godean de la Adecco.

    Potrivit datelor centralizate de Lugera, poziţiile pentru care se caută cel mai mult candidaţi în prezent sunt cele de meseriaşi calificaţi (sudori, mecanici auto, operatori maşinişti, stivuitorişti), muncitori necalificaţi, ingineri în producţie, specialişti IT, reprezentanţi vânzări şi personal în sectorul financiar-contabil.

    „Pentru sudori, în funcţie de tipul de sudură executat, salariile nete pot porni de la 1.500 de lei şi pot ajunge până la 4.000 de lei. În cazul operatorilor maşinişti CNC, salariile sunt cuprinse între 1800 şi 2.300 de lei net, diferenţele fiind date de tehnologiile pe care sunt specializaţi şi de nivelul de experienţă cerut de angajator. (…) În cazul specialiştilor în IT – developers -, în funcţie de tehnologii un junior poate câştiga între 3.000 şi 6.000 de lei, iar un senior între 8.000 şi 15.000 lei/ lună“, mai spune Cristina Săvuică de la Lugera.

  • NASA caută oameni pentru un studiu pentru care vor fi plătiţi cu 100.000 de dolari. Ce trebuie să faci pentu a primi banii este foarte simplu

    Majoritatea dintre noi visează să îşi piardă vremea lenevind în pat, zi de zi, şi să fim şi plătiţi pentru asta. Se pare că NASA transformă acest vis în realitate: selectează câţiva candidaţi norocoşi care să fie plătiţi pentru o sumă de bani incredibil de mare, de 100.000 de dolari. Tot ce au de făcut participanţii este să se relaxeze în pat toată ziua. 
     
    Această oportunitate vine în contextul în care NASA pregăteşte ”Bed Best Bodies”, în care participanţii trebuie să stea în pat timp de 60 de zile continuu. Chiar dacă sună a job de vis – se pare că nu oricine poate să reziste acestei provocări, potrivit melemon.com.
     
    Participanţii la studiu nu trebuie neapărat să doarmă în acest interval de timp – ei pot să citească, să se uite la televizor, să joace jocuri video, chiar şi să îşi folosească telefonul. Care este sensul acestui experiment?
    NASA vrea să studieze cum reacţionează corpul oamenilor în condiţii de odihnă prelungită, în scopul pregătirii astronauţilor care merg în spaţiu. 
     
    Cei de la NASA spun că experimentele din acest studiu au ca scop dobândirea a trei lucruri:
     
    1. Înţelegerea modului în care fiziologia unei persoane în spaţiu ar putea afecta procesul anumitor misiuni.
    2. Înţelegerea impactului stării fiziologice a unei persoane asupra abilităţii ei de a performa în cazul unor sarcini specifice.
    3. Pregătirea unor măsuri de precauţie în ce priveşte deteriorarea pe care aceste condiţii fiziologice ar putea să le impună. 
     
    Participanţii la experiment se împart în două categorii: grupul care face exerciţii şi grupul care trebuie să stea în permanenţă odihnit. Grupul care face exerciţii foloseşte diferite dispozitive care permit participanţilor la studiu să rămână activi în perioada în care stau întinşi. Grupul celor non-activi trebuie să se odihnească în permanenţă.
     

  • NASA caută oameni pentru un studiu pentru care vor fi plătiţi cu 100.000 de dolari. Ce trebuie să faci pentu a primi banii este foarte simplu

    Majoritatea dintre noi visează să îşi piardă vremea lenevind în pat, zi de zi, şi să fim şi plătiţi pentru asta. Se pare că NASA transformă acest vis în realitate: selectează câţiva candidaţi norocoşi care să fie plătiţi pentru o sumă de bani incredibil de mare, de 100.000 de dolari. Tot ce au de făcut participanţii este să se relaxeze în pat toată ziua. 
     
    Această oportunitate vine în contextul în care NASA pregăteşte ”Bed Best Bodies”, în care participanţii trebuie să stea în pat timp de 60 de zile continuu. Chiar dacă sună a job de vis – se pare că nu oricine poate să reziste acestei provocări, potrivit melemon.com.
     
    Participanţii la studiu nu trebuie neapărat să doarmă în acest interval de timp – ei pot să citească, să se uite la televizor, să joace jocuri video, chiar şi să îşi folosească telefonul. Care este sensul acestui experiment?
    NASA vrea să studieze cum reacţionează corpul oamenilor în condiţii de odihnă prelungită, în scopul pregătirii astronauţilor care merg în spaţiu. 
     
    Cei de la NASA spun că experimentele din acest studiu au ca scop dobândirea a trei lucruri:
     
    1. Înţelegerea modului în care fiziologia unei persoane în spaţiu ar putea afecta procesul anumitor misiuni.
    2. Înţelegerea impactului stării fiziologice a unei persoane asupra abilităţii ei de a performa în cazul unor sarcini specifice.
    3. Pregătirea unor măsuri de precauţie în ce priveşte deteriorarea pe care aceste condiţii fiziologice ar putea să le impună. 
     
    Participanţii la experiment se împart în două categorii: grupul care face exerciţii şi grupul care trebuie să stea în permanenţă odihnit. Grupul care face exerciţii foloseşte diferite dispozitive care permit participanţilor la studiu să rămână activi în perioada în care stau întinşi. Grupul celor non-activi trebuie să se odihnească în permanenţă.
     

  • Replica lui Putin pentru americani: Rusia nu intervine în campaniile electorale ale altor state

    Moscova preferă să stea deoparte de campaniile electorale din alte ţări, inclusiv de cele din Franţa, a declarat purtătotul de cuvând de la Kremlin, Dmitri Peskov, citat de site-ul agenţiei Tass.

    Rusia nu are obiceiul de a interveni în afacerile interne ale altor state, nici măcar în procesul electoral în curs din Franţa, a afirmat Dmitri Peskov, în momentul în care a fost întrebat despre opinia Rusiei în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi francezi la preşedinţie.

    ”Moscova priveşte în mod invariabil şi respectuos procesele electorale din alte state şi preferă să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de acestea. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul Franţei”, a spus acesta.

    Acesta a confirmat ”că există cu siguranţă candidaţi cu care preşedintele nostru a avut ocazia să comunice mai strâns pe parcursul anilor precedenţi, şi alţii pe care i-a întâlnit mai rar şi cu care nu este atât de familiar”, a adăugat acesta.

    Peskov a afirmat că remarcile preşedintelui Putin în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi, Francois Fillon, nu ar trebui privite precum un gest de susţinere.

    ”Dacă asculţi cu atenţie declaraţia lui Putin…trebuie să remarci că nu a fost făcută la iniţiativa acestuia. Lui i s-a pus o întrebare şi el a răspuns, pentru că de acest subiect este interesată presa. El nu a exprimat nicio preferinţă în cadrul declaraţiei sale”, a spus purtătorul de cuvânt.

    Kremlinul a negat orice implicare în campania electorală din SUA, după ce preşedintele Obama a sugerat că nu este exclus ca Rusia să se afle în spatele unei scurgeri de informaţii la Convenţia Partidului Democrat.

  • Putin răspunde acuzaţiilor aduse de americani: Rusia nu intervine în campaniile electorale ale altor state

    Moscova preferă să stea deoparte de campaniile electorale din alte ţări, inclusiv de cele din Franţa, a declarat purtătotul de cuvând de la Kremlin, Dmitri Peskov, citat de site-ul agenţiei Tass.

    Rusia nu are obiceiul de a interveni în afacerile interne ale altor state, nici măcar în procesul electoral în curs din Franţa, a afirmat Dmitri Peskov, în momentul în care a fost întrebat despre opinia Rusiei în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi francezi la preşedinţie.

    ”Moscova priveşte în mod invariabil şi respectuos procesele electorale din alte state şi preferă să păstreze o distanţă corespunzătoare faţă de acestea. Acelaşi lucru se aplică şi în cazul Franţei”, a spus acesta.

    Acesta a confirmat ”că există cu siguranţă candidaţi cu care preşedintele nostru a avut ocazia să comunice mai strâns pe parcursul anilor precedenţi, şi alţii pe care i-a întâlnit mai rar şi cu care nu este atât de familiar”, a adăugat acesta.

    Peskov a afirmat că remarcile preşedintelui Putin în privinţa unuia dintre potenţialii candidaţi, Francois Fillon, nu ar trebui privite precum un gest de susţinere.

    ”Dacă asculţi cu atenţie declaraţia lui Putin…trebuie să remarci că nu a fost făcută la iniţiativa acestuia. Lui i s-a pus o întrebare şi el a răspuns, pentru că de acest subiect este interesată presa. El nu a exprimat nicio preferinţă în cadrul declaraţiei sale”, a spus purtătorul de cuvânt.

    Kremlinul a negat orice implicare în campania electorală din SUA, după ce preşedintele Obama a sugerat că nu este exclus ca Rusia să se afle în spatele unei scurgeri de informaţii la Convenţia Partidului Democrat.