BusinessMagazin

Tag: BVB

  • Broker bogat, broker sarac

    Scaderile puternice din ultimul an au evaporat sute de milioane de euro din conturile investitorilor la Bursa. Unii au iesit de tot din piata, altii mai asteapta inca o revenire. Brokerii au ramas insa ca sa numere pierderile, acesta fiind probabil primul test adevarat in cariera celor mai multi dintre ei.

    “Cine va iesi cu bine din criza asta va fi mai calit”, spune Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania. “Presiunea mare este in acest moment pe brokeri”, continua el.

    Valoarea tranzactiilor la Bursa s-a injumatatit in primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similara a anului trecut, ca urmare a scaderii preturilor actiunilor, dar si a reducerii volumelor de actiuni tranzactionate. Tranzactii mai mici inseamna bani mai putini pentru societatile de brokeraj, dar mai ales pentru brokeri, care au resimtit poate la fel de puternic ca si investitorii criza de la Bursa din ultimul an.

    “Brokerii castiga cam 35-40% din ce castigau anul trecut, desi tranzactiile au scazut in medie la jumatate, pentru ca exista un nivel de cheltuieli fixe pe care trebuie sa le acoperi, cum ar fi salariile analistilor si cele ale personalului de back-office, care sunt fixe”, explica Rares Nilas.

    Veniturile brokerilor au o componenta fixa si una variabila care provine din comisioanele de tranzactionare. Astfel, cu cat un broker are mai multi clienti si intermediaza tranzactii mai mari, cu atat aduce mai multi bani pentru firma si, implicit, veniturile sale din comisioane sunt mai mari.

    Anul trecut, cand Bursa era dominata de euforie, iar tranzactiile cresteau de la luna la luna, brokerii au putut obtine venituri impresionante, comisioanele pe care acestia le incasau fiind de cateva ori mai mari decat salariul fix, care este cuprins, in medie, intre 400 si 800 de euro pe luna, potrivit informatiilor din piata.

    In vara anului trecut, castigurile unui broker puteau depasi usor 3.000 de euro pe luna. In prezent, acestea trec cu greu de 1.000 de euro pe luna. “Veniturile brokerilor au scazut mult, pentru ca s-a micsorat partea variabila, provenita din comisioane. In unele cazuri, aceasta chiar a disparut”, spune Petru Prunea, presedintele Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj independente de pe piata.

    “Castigurile unui broker au scazut la 30- 40% din nivelurile de anul trecut”, confirma si Marius Trif, presedintele Carpatica Invest, societatea de brokeraj a Bancii Carpatica. “Salariul de inceput al unui broker pleaca la noi de la 1.000 de lei net pe luna (275 de euro – n.red.) si poate ajunge in medie la 4.000 de lei (in jur de 1.000 de euro – n.red.)”, mai spune Trif.

    Veniturile in scadere sunt doar una dintre problemele cu care se confrunta brokerii in aceasta perioada. Cealalta, mult mai complexa, este relatia cu clientii, scaderile mari de la Bursa punand la grea incercare nervii investitorilor.

    “Este foarte greu sa fii broker pe aceasta piata, dupa cresterile din ultimii doi-trei ani. Anul trecut stateai zambitor in fata clientilor, acum trebuie sa-ti pastrezi calmul si sa-i sfatuiesti sa marcheze pierderile. Multora le e foarte greu sa-si sfatuiasca clientii sa vanda in pierdere, in conditiile in care sunt foarte multi bani blocati in actiuni la preturile de anul trecut. Unii sunt tentati sa astepte revenirea pietei, desi managementul pierderilor arata ca e mai bine sa vinzi”, spune Rares Nilas.

    “Paradoxal, cand piata e pe maxime se face multa publicitate, si atragem clienti foarte usor. Acum nu ai curaj sa-ti indemni clientii pe care-i mai ai sa intre in piata. In mod cert, de clienti noi nu poate fi vorba”, continua directorul BT Securities.

  • Dezastru la Bursa

    Bursa a atins ieri noi minime pentru acest an, dupa cinci zile de scaderi consecutive in care a pierdut circa 10%, pe fondul crizei generalizate de pe pietele internationale.

    Cititi mai multe despre previziunile privind piata de capital autohtona pe www.zf.ro
     

  • Teoria relativitatii bursei

    "E o coincidenta ciudata: avem un program mai lung si tranzactii mai mici, dar cred ca situatia se va remedia. Investitorii deocamdata lipsesc, dar cand vor reveni se vor vedea si avantajele prelungirii programului de tranzactionare", spune Laurentiu Floroiu, directorul de tranzactionare al EFG Eurobank Securities.

    Stirile negative care vin din nou dinspre pietele internationale, in principal cea americana, dar si interesul redus al investitorilor, care sunt mai mult cu gandul la Campionatul European de Fotbal (EURO2008) sunt, in opinia brokerilor, principalele motive pentru apatia de pe Bursa. Valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa in primele patru sedinte ale saptamanii trecute nu a depasit 8 milioane de euro, in conditiile in care rulajul mediu din acest an a fost de circa 11,2 milioane de euro.

    In aceste conditii, media tranzactiilor orare a fost in aceasta perioada de circa 1,3 milioane de euro pe ora, la jumatate fata de rulajul mediu de 2,8 milioane de euro inainte de prelungirea programului. Lipsa investitorilor a determinat si corectii la nivelul cotatiilor, inditele BET al celor mai importante zece companii de pe bursa pierzand 4%, in timp ce SIF-urile au scazut in medie cu 5%. "Din pacate, prelungirea programului de tranzactionare nu a adus si volume mai mari. Probabil ca e vorba si de o letargie a investitorilor, in conditiile in care nu sunt stiri de natura sa anime piata. Din acest motiv nu cresc nici preturile, nici volumele", sustine Marcel Murgoci, director de operatiuni la societatea de brokeraj Estinvest din Focsani.

    Apatia de pe Bursa vine dupa o revenire semnificativa a pietei in luna mai, mai ales dupa publicarea rezultatelor pe primul trimestru ale companiilor listate. Momentul favorabil a atras investitii straine nete de 36 de milioane de euro in mai. |nceputul lunii iunie a fost marcat insa de scaderi pe pietele externe care s-au simtit imediat si pe Bursa de la Bucuresti.

    "N-am simtit nicio schimbare odata cu prelungirea programului de tranzactionare. S-a instalat din nou apatia pe piata, dupa ce in ultimele luni am crezut ca se va schimba ceva pe fondul rezultatelor la trei luni. Investitorii urmaresc mai mult ce se intampla cu petrolul si dolarul, iar cat timp ne uitam la ce fac europenii si americanii, nu cred ca o sa se schimbe ceva in bine", considera Marius Veltan, directorul general adjunct al Carpatica Invest. Asadar, simpla prelungire a programului de tranzactionare nu inseamna nimic atat timp cat investitorii raman departe de piata.

    "Turbulentele internationale au afectat cumparatorii. Prelungirea programului de tranzactionare nu duce automat la o crestere puternica a volumelor de tranzactionare. A fost o perioada de optimism sustinuta de stirile pozitive din tara, care a dus la cresteri importante in piata, insa acum au venit stirile din State care au provocat scaderi", explica si Rares Nilas, directorul societatii de brokeraj BT Securities.

    Lasand la o parte conjuctura nefericita din ultima saptamana, brokerii sustin insa ca prelungirea programului de tranzactionare la Bursa va avea efecte pozitive pentru piata. "Consider ca e de bun augur aceasta schimbare si este timp ca piata sa reactioneze pozitiv. Practic, desi volumele n-au crescut per total, s-au observat unele schimbari: nu se mai fac tranzactii multe la 13:30, se fac mai multe pe la ora 15:00, cand investitorii au stiri mai multe de pe pietele externe", spune Marcel Murgoci.

    Prin prelungirea programului de tranzactionare, Bursa de la Bucuresti a urmarit in primul rand alinierea la programul majoritatii burselor internationale, care au programe de tranzactionare de cel putin sase ore. Spre exemplu, la Bursa din Viena sedinta de tranzactionare tine de la ora 9:00 la 18:00 (ore locale). Lichiditatea la Viena este insa de cateva zeci de ori mai mare, tranzactiile zilnice depasind 300 de milioane de euro.

    "In acest fel, investitorii beneficiaza de conditiile necesare pentru a reactiona la stirile financiare importante la nivel global, care, in general, devin publice inainte de ora 16:00, ora Romaniei. Apreciem ca extinderea orarului de tranzactionare va determina cresterea eficientei, competitivitatii si accesibilitatii pietei bursiere si va stimula lichiditatea generala a pietei si atragerea de noi investitori", spune Stere Farmache, presedintele si directorul general al BVB. Listarea actiunilor Erste Bank la Bucuresti a fost unul dintre factorii care au grabit prelungirea programului de tranzactionare de la BVB, in conditiile in care s-a pus problema ca investitorii care tranzactioneaza actiuni Erste la Bucuresti sa poata lua decizii in timp real in functie de stirile care apar pe Bursa din Viena.

    Cu toate acestea, nici tranzactiile cu actiuni Erste Bank nu au crescut saptamana trecuta, mentinandu-se in jurul valorii de 400.000 de euro pe zi. |n comparatie, pe Bursa din Viena, tranzactiile cu actiuni Erste au depasit 75 de milioane de euro pe zi.

  • BVB le face cu ochiul investitorilor

    Primele masuri, aprobate de actionarii BVB saptamana trecuta, sunt reducerea cu 10% a comisioanelor de tranzactionare si a comisioanelor aplicate pentru tranzactiile derulate in cadrul ofertelor publice.

    Pentru urmatoarele luni, Bursa mai promite, prin intermediul Depozitarului Central, introducerea conturilor globale pentru actiunile companiilor locale, posibilitatea de a realiza tranzactii cu actiuni imprumutate de la broker (short selling) si chiar facilitarea accesului investitorilor locali la o platforma pe care pot tranzactiona actiuni ale companiilor straine la costuri mai mici decat prin intermediul unor brokeri straini.

    Prin aceste initiative, Bursa incearca sa aduca din nou in piata fondurile straine de investitii, ale caror nemultumiri s-au accentuat in ultimele luni, pe fondul pierderilor pe care acestea le-au inregistrat din cauza crizei internationale.

    Una dintre nemultumiri este legata de comisioanele ridicate, iar cealalta de imposibilitatea brokerilor de a realiza tranzactii prin intermediul conturilor globale, ceea ce impiedica societatile de brokeraj sa-si trateze clientii in mod egal.

    Conturile globale permit ca societatea de brokeraj sa cumpere actiuni pentru toti clientii pe acelasi cont global dupa care sa le distribuie in conturile individuale ale clientilor. In prezent, brokerii nu pot cumpara actiuni decat prin conturile individuale ale clientilor, ceea ce complica accesul pe piata al fondurilor straine de investitii, care lucreaza preponderent prin conturi globale.

    Fondurile straine au fost in ultimii doi ani motorul cresterii Bursei de la Bucuresti, chiar daca ponderea lor in tranzactiile bursiere este de circa 30%. Cumpararile fondurilor de investitii care au stat la baza avansului puternic al actiunilor pana la jumatatea anului trecut au atras si un numar mare de investitori locali pe piata, iar retragerea lor in ultimele luni a determinat o reactie similara din partea investitorilor locali.

    Principala miza pe termen lung pentru conducerea BVB este insa atragerea fondurilor de pensii private romanesti, care ar putea ajunge in cativa ani sa investeasca sume importante pe piata de capital. Potrivit unei prognoze a ING Bank, fondurile de pensii administrate privat ar putea ajunge in trei ani la plasamente de peste 500 de milioane de euro pe piata de capital, iar pana in 2012, investitiile lor ar putea depasi 2 miliarde de euro.

    Sumele ar putea avea un impact semnificativ pe o piata unde capitalizarea actiunilor disponibile la tranzactionare (free-float) este in prezent de circa 8 miliarde de euro. Desigur, asa cum arata si analistii ING, cu siguranta ca o parte din cota de 30% din activele fondurilor de pensii care poate fi investita in actiuni listate va fi investita pe pietele externe, dar BVB incearca inca de pe acum sa pregateasca terenul astfel incat sa atraga cea mai mare parte a banilor fondurilor de pensii.

    Listarea titlurilor de stat, anuntata pentru jumatatea acestui an, este de asemenea o masura care vizeaza in principal fondurile de pensii. Atragerea fondurilor de pensii pe Bursa ar avea un efect pozitiv si pentru ceilalti investitori, deoarece ar incuraja listarile unor companii noi si ar atenua socurile negative in cazul unor crize precum cea din ultimele luni.

    Un exemplu este Bursa din Polonia, unde s-au inregistrat cele mai multe listari in ultimii ani si care a scazut cu numai 15% de la inceputul anului datorita intrarilor constante de capital din partea fondurilor de pensii. Pentru comparatie, indicele BET a scazut cu circa 25% in acest an.

  • Primele 100 de companii listate au pierdut 13 mld. euro in 9 luni

    De la jumatatea lunii iulie 2007, cand majoritatea companiilor de pe Bursa au atins maxime istorice, si pana in prezent, din capitalizarea primelor 100 de companii s-au evaporat peste 13,6 mld. euro, acestea ajungand la nivelurile din 2006 sau chiar 2005, in unele cazuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bursa, la una dintre cele mai reduse lichiditati din acest an

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La preturi de 2006

    In realitate, nu mai este vorba de o directie clara de scadere. Este clar ca tendinta descendenta pe termen mediu nu s-a incheiat, dar deprecierile nu mai au forta de la inceputul anului. Cea mai mare parte a pierderilor indicilor a fost inregistrata in luna ianuarie, iar de atunci cotatiile se misca intr-un tunel de variatie, ramanand in jurul valorii de la sfarsitul primei luni a anului. Chiar si scaderile de atunci, de pana la 7% intr-o singura zi, au fost recuperate .

    De la inceputul anului si pana saptamana trecuta, principalul indice al Bursei de Valori Bucuresti, BET, a pierdut aproape 30%. Pana la data de 1 februarie, indicele se depreciase cu circa 24%, ceea ce inseamna ca de doua luni si jumatate cotatia medie a celor mai mari companii listate la BVB a ramas relativ neschimbata, cu o usoara depreciere. Toti indicii sunt in aceeasi situatie, ca de altfel majoritatea actiunilor. Volatilitatea a fost totusi mare, cu cresteri si scaderi de peste cinci procente inclusiv intr-o singura sedinta, profitabila pentru speculatori. Investitorii s-au separat din aceasta cauza in cei pe termen scurt, care cumpara si vand actiunile in doar cateva zile sau chiar in aceeasi zi, si in cei pe termen lung, care pastreaza actiunile cu randament negativ pana la revenirea pe profit (miscare sustinuta si de avantajul achitarii unui impozit de numai 1% pe profit, posibil pentru titlurile pastrate un an).

    Evolutia bursei in 2008 a mai avut un rezultat: atingerea unui plafon minim al scaderii la inceputul lunii februarie si continuarea la cotatii apropiate da posibilitatea deschiderii unor pozitii noi la preturi foarte bune pentru o perioada lunga de timp. Bineinteles, chiar si in aceste doua luni si jumatate trebuia gasite cele mai atractive preturi, insa o diferenta de cateva procente nu este semnificativa.

    Atractivitatea actualelor cotatii poate fi observata cel mai usor prin activitatea persoanelor initiate, a celor care au acces la informatii privilegiate din interiorul companiilor. Aproape ca nu a existat sedinta fara cateva stiri referitoare la cumpararea unor titluri de catre “insideri”. Cumpararea actiunilor unei societati de catre persoanele din interior este un semnal de incredere in posibilitatea de crestere din viitor a cotatiei.

    Problema cu cele mai multe discutii in acest an este daca BVB are capacitatea de a se sustine cu banii proprii, adica din fonduri ale investitorilor rezidenti. Statisticile privind cresterea economica si lichiditatea pietei monetare sunt argumente puternice ale celor care sprijina ideea unei burse de valori ce poate creste prin forte proprii. Chiar si presedintele BVB, Stere Farmache, a afirmat ca deprecierea masiva a actiunilor de la Bucuresti in aceasta perioada a fost posibila si din cauza absentei unor investitori institutionali puternici, cum vor fi fondurile de pensii private. Seful BVB a dat exemplul Poloniei, unde aceste fonduri sunt foarte puternice, ceea ce a contribuit la faptul ca bursa din Varsovia a inregistrat scaderi mai reduse. Se poate spune ca exista persoane care mentin intentionat cotatiile la niveluri scazute, asa cum se speculeaza la ora actuala? Nu exista argumente certe care sa sustina aceasta idee, insa ea nici nu este de exclus, in conditiile in care fondurile de pensii private abia de-acum incolo incep sa isi investeasca incasarile in piata de capital. Si vor avea nevoie de randamente cat mai bune in primii ani de functionare, pentru a-si putea atrage cat mai multi clienti.

    Insa motivele evolutiei “in tunel” a cotatiilor bursiere ar putea fi mult mai simple, fara a implica nici o teorie a conspiratiei. Sentimentul de nein¬credere ce domina in continuare pietele internationale se propaga in continuare si la Bucuresti, iar evaluarile negative pronuntate de agentii de rating despre situatia economica iau in considerare cu precadere date ca deficitul de cont curent sau inflatia si nu perspectiva buna de crestere economica, evocata de investitorul citat la inceputul acestui articol. Si chiar daca exista bani de la investitorii romani, disponibili pentru plasamente in piata de capital, ei sunt pastrati pentru momentul in care revenirea pe crestere va fi mult mai sigura. Probabil atunci vor intra si fondurile strainilor, care asteapta in acelasi fel vehicule mai putin riscante de investitie. Cert ramane un singur lucru: actiunile de la BVB au in acest moment preturile din 2006. Criza BVB s-a incheiat, in mare, la inceputul lunii februarie, iar de atunci nu facem decat sa asteptam revenirea – care intarzie, dar in acelasi timp pare tot mai aproape.

  • Morgan Stanley castiga teren la BVB

    Nici un broker sau actionar al BVB nu spune ca vanzarea participatiei inseamna iesirea de pe piata tranzactiilor cu actiuni. Dar valorificarea unor titluri al caror pret s-a dublat in mai putin de un an si are perspective bune in continuare nu se face fara motive intemeiate. In primul rand trebuie sa vedem ce inseamna Bursa de Valori.

    O societate pe actiuni, cu un capital social de aproape 50 de milioane de lei (aproximativ 13,5 milioane de euro la cursul zilei), cu o valoare nominala pe actiune de 10 lei. Numarul total de titluri include si 184.200 de actiuni preferentiale, care nu ofera drept de vot in cadrul Adunarii Generale (conform regulamentului de functionare al BVB, drept de vot nu au decat societatile de brokeraj, nu si persoanele fizice).

    Actionarii sunt 72 de persoane juridice si 86 de persoane fizice, dintre care doar 66 au drept de vot. In prezent, principalul actionar, conform datelor de pe site-ul BVB, este SSIF Broker Cluj, cu 2,96%, in conditiile in care nici un actionar nu poate detine mai mult de 5%.

    Compania Bursa de Valori Bucuresti a avut anul trecut o crestere de aproape 40% a tranzactiilor derulate fata de 2006, a caror valoare a ajuns pana la 4,1 miliarde de euro, conform datelor preliminare. Sustinerea volumului de tranzactionare, in principal de catre investitorii straini, a insemnat o majorare cu 87% a profitului net, care s-a ridicat astfel la 8,7 milioane de euro.

    Important de subliniat este ca Bursa creste indiferent de trend. “Daca trendul este descrescator, BVB isi mentine aceeasi valoare, dar daca este ascendent, Bursa va creste mult mai mult”, spune Stere Farmache, presedinte si director general al BVB.

    In prima parte a anului trecut, Bursa de Valori era estimata la aproximativ 75-80 de milioane de euro de catre firma de consultanta Ernst & Young, valoare la care a ajuns dupa ce pretul unei actiuni a crescut de zece ori fata de cotatia sfarsitului de an 2004.

    Vanzarile de actiuni nu au aparut insa decat inspre sfarsitul lui 2007, cand banca de investitii Morgan Stanley a achizitionat societatea de brokeraj HTI Imobiliare. Iar valoarea Bursei a crescut exponential. Conform datelor rezultate din vanzarile efectuate luna trecuta, cele aproape 50 de milioane de actiuni ale BVB pot fi vandute contra unei sume intre 210 si 236 de milioane de euro.

    Unul dintre principalii vanzatori de actiuni este WBS Romania, societate de brokeraj controlata de Cristian Sima. Presedintele WBS a achizitionat tot mai multe actiuni in perioada in care facea parte din Consiliul de Administratie (CA) al Bursei, cu intentia de a obtine cat mai multe voturi. Esecul de a reforma activitatea BVB – intentia declarata in momentul intrarii in CA – a determinat brokerul sa demisioneze din conducerea bursei. Titlurile detinute au fost de atunci ca o investitie, din care a incercat sa obtina maximum de profit.

    In vara lui 2007, WBS Romania a achizitionat circa 20.000 de actiuni de la Mobinvest Oradea la pretul de 90 de lei/actiune, insa din cauza unui sechestru asigurator asupra respectivelor titluri, tranzactia a fost blocata, situatia acestora fiind in continuare incerta. Ultima vanzare incheiata de societatea de brokeraj a lui Cristian Sima s-a petrecut luna trecuta si a inclus 60.000 de actiuni (1,21% din capitalul social al BVB), la pretul de 160 lei/actiune.

    Conform surselor din piata, cumparatorul pare sa fi fost tot Morgan Stanley, insa informatia nu a fost confirmata. Oferte de vanzare a titlurilor BVB au aparut si dupa aceasta tranzactie. Egnatia Securities, care detine un pachet de 1,21% (60.000 de actiuni), si-a anuntat intentia de a vinde 10.000 de titluri la pretul de 170 de lei, Dorinvest vrea sa valorifice doar o mica parte din detineri, mai putin de 2.000 de titluri, la pretul de 177 lei/actiune, iar Intervam ofera circa 8.500 de actiuni la 165 lei/titlu. De asemenea, WBS Romania a decis sa mai scoata la vanzare 30.000 de titluri BVB la preturi intre 140 si 150 de lei.

    Desi cumparatorii nu sunt in totalitate cunoscuti, se pare ca principalul “castigator” este Morgan Stanley. Insa achizitionarea unor pachete mari de actiuni ale BVB s-ar inscrie in strategia institutiei pe piata de capital romaneasca. In noiembrie anul trecut, americanii de la Morgan Stanley au devenit cei mai importanti actionari ai Bursei Monetar-Financiare si de Marfuri Sibiu, obtinand 5% din drepturile de vot dupa achizitia HTI Valori Mobiliare.

    In prezent este si principalul actionar al BVB, cu aproape 5% (o achizitie importanta a fost si preluarea, la sfarsitul anului trecut, a titlurilor detinute de casa de brokeraj H&C Securities din Iasi, reprezentand 1,31% din capitalul social, la pretul de 150 lei/actiune). Aproximativ jumatate din titlurile detinute direct sau indirect de catre banca de investitii nu au insa drept de vot. Banca americana este una dintre putinele institutii care au trecut relativ bine prin criza de anul trecut.

    Profitul pe primul trimestru al anului in curs a scazut cu 42% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in special din cauza reducerii valorii activelor cu 2,3 mld. dolari, insa rezultatele au fost prognozate. Valoarea participatiilor la companii romanesti se ridica la aproape 10 mil. euro. Cele mai valoroase detineri sunt la SIF-uri, Imotrust Arad, Albalact Alba Iulia si Adama. Preluarea HTI de catre banca de investitii americana s-a tradus si printr-o revigorare semnificativa a activitatilor casei de brokeraj.

    HTI Valori Mobiliare a intrat intre primii zece brokeri de la BVB dupa valoarea tranzactiilor incheiate in luna martie. Pozitia a noua a fost ocupata dupa ce a intermediat achizitia unei participatii de 22% din Comvex Constanta de catre ECE Energy Consulting Establishment, transfer in valoare de 13,5 mil. euro. Este evident ca banca de investitii atrage investitorii institutionali, care pot propulsa societatea de brokeraj pe locurile fruntase ale topului tranzactiilor si, mai ales, pot majora substantial profitul din intermediere.

    Vanzarea actiunilor BVB reprezinta cel mai probabil restrangerea tot mai anuntata a pietei de intermediere a tranzactiilor pe piata de capital. “Societatile mici de brokeraj, nesustinute de grupuri financiare mari, au probleme din cauza crizei, care a dus la o scadere a valorii tranzactiilor.

    Vanzarea actiunilor detinute la BVB este si o forma de sustinere a profiturilor, pot trece astfel mai usor peste perioada de scadere”, spune Adrian Simionescu, director general al Vienna Investment Trust. Micsorarea numarului de brokeri existenti este o miscare prevazuta de majoritatea analistilor, in conditiile in care din totalul de 75 de intermediari autorizati, primii 15 detin o cota de aproximativ 60% din piata.

    Comparativ cu alte burse din lume, BVB are o valoare mult mai mica. Cea mai mare piata din lume, Bursa din Londra, era estimata anul trecut la 3,6 mld. euro, iar Bursa din Milano are o valoare de circa 1,7 mld. euro. Bursa de la Bucuresti mai are mult de crescut pana la asemenea valori, insa “cresterea organica” anuntata de Stere Farmache, care include aparitia a noi instrumente de tranzactionare si a noi companii, este de asteptat sa urce pretul unei actiuni BVB indiferent de randamentul titlurilor tranzactionabile in 2008. Profitul de peste 400% din ultimii trei ani nu poate fi ignorat de nici un investitor.

    Proprietarii BVB

     

  • TinaR urmareste listarea la BVB

    "In toamna acestui an, sau cel tarziu la inceputul anului viitor, TinaR va fi listata pe Bursă, tinta fiind categoria a II-a a BVB. In perioada urmatoare se vor demara procedurile specifice ofertei publice de actiuni,", anunta Rares Jianu, directorul general al societatii.

    Pretul la care vor fi tranzactionate actiunile Tina R va rezulta din consultarile care vor avea loc cu potentialii investitori, in cadrul procesului de , spune Daniel Tepes, membru in Consiliul de Administratie al HTI Valori Mobiliare.

    “TinaR va deveni societate deschisa pentru a avea acces la capitalul necesar dezvoltarii la nivelul atins de companii similare din tarile vecine. Scopul principal va fi dublarea numarului de magazine in sase luni de la listare”, explica Daniel Tepes.

    TinaR va investi un milion de euro, in 2008, in deschiderea a cel putin zece magazine noi in Bucuresti si in tara, in principal in centrele comerciale care urmeaza sa fie deschise in urmatoarea perioada.

    In prezent, reteaua TinaR numara 14 magazine, plus unul online, deschis in decembrie anul trecut si de la care asteapta vanzari anuale de 150.000 de euro.

    La cele zece magazine din acest an ar urma sa se adauge 20 in 2009 si inca 25 in 2010. In plus, exista in proiect si lansarea in 2009 a unui nou concept de magazin, TinaR Store, cu o suprafata de 1.000 mp. Extinderea retelei de magazine ar urma sa se reflecte in conturile companiei, iar previziunile merg spre sapte milioane de euro vanzari in 2008.

    Actionarii majoritati ai TinaR sunt Rares Jianu si Iulia Stoica, fondatorii afacerii, care detin impreuna un pachet de 76% din actiuni prin intermediul firmei TinaR Retail, restul de 24% din actiuni fiind impartit de sapte persoane fizice.

  • Nici o actiune nu a crescut ieri pe Bursa

    Bursa de la Bucuresti a inregistrat ieri a cincea zi de scadere consecutiva, toti indicii inregistrand deprecieri de peste 3%, pe fondul unei evolutii negative a tuturor pietelor de capital la nivel mondial, scrie Ziarul Financiar.

    Cele cinci zile de scaderi au adus pierderi de 8,5% pe BET si 11% pe BET-FI, iar de la inceputul anului, cei doi indici au pierdut 31%, respetciv 36%. Cele mai lichide actiuni de pe piata, SIF Moldova (SIF2) si SIF Oltenia (SIF5), au inregistrat scaderi de 5,5%, respectiv 4,2%, in timp ce actiunile celei mai mari banci listate, BRD, au pierdut 4,9%. Puternic lovite au fost si actiunile din sectorul energetic, procesatorul de titei Rompetrol Rafinare (RRC) pierzand peste 7%, iar transportatorul de energie Transelectrica (TEL) – 6%.

    Click aici pentru mai multe amanunte.