BusinessMagazin

Tag: business

  • „Îngerii” care au salvat piaţa investiţiilor în start-up-uri tech

    Anul 2023 a fost un an dificil pentru start-up-urile de tehnologie locale, şi nu numai, care au avut nevoie de finanţări, în condiţiile în care investitorii au fost mai prudenţi în a susţine proiecte noi, direcţionându-şi banii pentru a susţine start-up-urile aflate deja în portofoliile lor sau stând efectiv în expectativă pentru a vedea ce se întâmplă la nivel macroeconomic. Grupurile de business angels au fost însă ca nişte „îngeri” care au salvat piaţa investiţiilor în start-up-uri tech anul trecut, iar Bravva Angels a fost unul dintre ele. Comunitatea de investitori din Bravva Angels a avut chiar ocazia astfel să investească inclusiv în start-up-uri mai mature, care altfel s-ar fi îndreptat către fondurile de investiţii.

    Am avut un avantaj ca business angels pentru că 2023 a fost un an mai slab, ceea ce a însemnat că VC-urile, banii mulţi, nu au fost uşor de accesat şi atunci start-up-urilor, chiar şi celor foarte bune, nu le-a fost uşor să ridice bani pentru o nouă rundă de la un fond. Au venit astfel către business angels pentru genul de instrument financiar care se cheamă «bridge loan», adică acel împrumut oferit până când vine un fond  – prin care business angels primesc un discount în momentul în care se converteşte suma respectivă în acţiuni. Lucrul acesta nu l-am fi văzut posibil în 2021 sau 2022 pentru că aceste start-up-uri foarte bune nu ar fi avut nevoie de banii de la investitorii de tip angel. Ar fi mers direct pe linia lor către fonduri“, a explicat Ilinca Păun, fondatoarea Bravva Angels, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Astfel, Bravva Angels, grupul local de business angels care finanţează în principal start-up-uri fondate de femei sau de echipe mixte, a intrat în runde de finanţare ale unor start-up-uri locale precum Bright Spaces, Vestinda, Procesio şi FilmChain. Rundele de finanţare pentru Bright Spaces şi FilmChain se află chiar acum în derulare.

    „De asemenea, acum suntem în discuţii cu încă trei start-up -uri care au venit şi şi-au prezentat proiectele. Văd nişte start-up-uri senzaţionale acum, în ultima perioadă, înfiinţate de oameni cu experienţă, oameni care au 25 de ani în business şi care vor să lanseze un start-up, ceea ce este remarcabil pentru că până la urmă e foarte posibil ca procentul lor de succes, datorită experienţei, să fie mai mare decât al unui tânăr. Şi aici mă refer la la start-up-urile SalesOmmo şi SoNexy.“ Anul acesta, Bravva Angels şi-a propus să atragă mai mulţi investitori activi în comunitatea sa astfel încât valoarea investiţiilor realizate de grup să ajungă la circa un milion de euro la final de 2024.

    Grupul Bravva Angels a fost fondat în 2022, iar până în prezent membrii au investit în total în 14 start-up-uri o sumă cumulată ce se apropie de un milion de euro. „Îmi doresc să existe cel puţin un milion de euro finanţat din partea Bravva anul acesta. E un an dificil însă din perspectiva lichidităţii. Atât timp cât se fac mai mulţi bani pe Bursă, pentru că Bursa a fost jos şi acum o ia în sus şi foarte mulţi au cumpărat cu lichidităţile proprii acţiuni în perioada aceasta, nu cred că va fi uşor. Totodată, sunt optimistă că văd că în comunitate intră din ce în ce mai mulţi oameni cu experienţă, în jurul vârstei de 50 de ani, care vor nu doar să facă bani, ci şi să contribuie, să susţină, le place să lucreze cu tinerii şi să pună în practică tot ce au învăţat într-un fel cu sens. Îmi propun să creştem comunitatea de la 50 la 150 de membri activi, care să facă investiţii“, a spus Ilinca Păun. Ea a adăugat că domeniile de interes pentru investiţii sunt cele de sustenabilitate precum green energy sau green transportation, dar şi zona agrotech şi cea de automatizare.

    „Pentru mine, tehnologia este un «enabler», nu o văd neapărat ca pe un produs, ci să fie parte din produs, adică modul de dezvoltare a produsului sau de livrare a produsului să aibă cât mai multă tehnologie. Ca verticală mă interesează, de exemplu, foarte mult orice este legat de sustenabilitate – green transportation, green energy, infrastructură. Practic, mă interesează de la packaging la transport şi la real estate făcute sustenabil, adică printr-un consum mai mic pentru planetă. Acesta este un element extrem de important. O altă verticală care pe mine mă atrage este verticala de creare de resurse, adică new food, new proteins. Am putea să o numim agrotech sau agricultura nouă – ori faci modificare genetică de substanţe, de proteină sau de produse, ori există o eficientizare a modului în care se produce mâncarea. Mi se pare că încă producem mâncare foarte tradiţional şi cu costuri mari pentru planetă şi pentru omenire. Cred că lucrurile acestea se vor schimba sau sunt deja în schimbare şi se va accelera numărul de start-up-uri în acest domeniu. Şi mă mai interesează tot ce înseamnă automatizare, dar, iarăşi, nu neapărat ca produs în sine, adică gen RPA, ci automatizarea care duce la mai multă productivitate, la o eficienţă mai mare în companii sau în echipe.“ În curând, Bravva Angels va începe şi testarea unui program de incubare dedicat femeilor antreprenor, iar din toamnă va lansa oficial incubatorul, când va oferi şi mai multe detalii despre ce va presupune mai exact.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Andrei Spătaru, fondator al Missions Team

    Ce face? A dezvoltat o platformă ce îşi propune să ajute echipele din cadrul companiilor să interacţioneze mai bine şi să înveţe mai eficient prin diferite misiuni şi jocuri.

    „Mă inspiră teoria celor 1.000 de «fani» – adică atunci când lansezi un business e important să ai 1.000 de clienţi fericiţi, pentru că ei te vor «duce mai departe». Deci, obiectivul nostru pentru următoarele 12 luni este să ajungem la 1.000 de clienţi, de fani, din UE, Statele Unite, Australia. Viziunea este să devenim un Duolingo, dar pentru echipe din cadrul companiilor. Vrem ca peste cinci ani să fim prezenţi pe trei continente.“

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitaţi: Liviu Munteanu – partener în cadrul fondului Founders Bridge şi mentor în cadrul programului de accelerare InnovX, Ana Bobîrcă – partener & CIO în cadrul Central European Financial Services SA şi mentor în cadrul programului de accelerare InnovX, şi Anca Luca – startups community manager în cadrul BCR

    Liviu Munteanu: „Dacă e să folosim cu un singur cuvânt pentru 2023, cred că a fost un an de tranziţie. Adică având în vedere boomul postpandemic şi revenirea de acum, 2023 e undeva la mijloc. A asigurat o tranziţie de la liniştea de la finalul lui 2022 către mişcările care încep să se întâmple, încep să se vadă în primul trimestru în 2024.“

    Ana Bobîrcă: „2023 a fost un an de expectativă. Pe de altă parte, mi se pare că ecosistemul a evoluat totuşi, fără să calific în vreun fel evoluţia asta. Dar se simte că lucrurile încep să se consolideze, să se concretizeze mai bine. Adică şi start-up-urile din România ajung să atingă nivelul următor în termen de acces la informaţie, de acces la investitori, de nivel al discuţiilor, de structurare a produsului, de structurare a conversaţiei. Toate lucrurile astea s-au îmbunătăţit în timp.“

    Anca Luca: „Vom continua să sprijinim ecosistemul de start-up-uri şi inovaţie din România cu accent pe R&D, AI şi sectoare cheie: energie, agricultură, industrie şi economie digitală. Deja evaluăm primele investiţii prin fondul BCR Seed Starter şi sperăm să impulsionăm colaborarea între start-up-uri inovatoare şi companii cu prezenţă solidă în piaţă, după ce în ultimii 5 ani am încercat să punem în legătură cât mai multe startup-uri cu clienţi BCR, companii mari din piaţă“.

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitat: Remus Rădvan, head of venture strategy, Wayra UK – compania de venture capital a grupului Telefonica

    „Dacă boardul de executivi al corporaţiei respective nu îşi asumă o strategie în direcţia aceasta, totul este neant. O spun foarte sincer pentru că altfel proiectele mici pe care un start-up le propune la început, ele sunt pe harta corporaţiei foarte puţin semnificative. E important la nivel de board o persoană, fie că e digital officer, de obicei e mai puţin CEO-ul pentru că e implicat în foarte multe, dar digital officerul, strategy officerul, technology officerul, unul dintre aceşti oameni trebuie să fie un sponsor al acestei iniţiative, adică să şi-l asume cu obiective clare, cu indicatori, cu tot ce are nevoie să poată livra. După aceea, după asumare la nivel de board, le trebuie o strategie clară.”

    Invitat: Tudor Ciuleanu, fondator, RebelDot & Rebel Ventures

    „În 2023 am făcut 6 investiţii financiare, cash fără «equity» şi am mai început şi câteva parteneriate cu start-up-uri în care, dacă vor fi de succes, vom primi «equity» în schimbul efortului pe partea tehnologică.

    Printre start-up-urile în care am investit anul trecut se numără D3 Cyber, o companie de servicii de cybersecurity pornită în Cluj, unde suntem investitor chiar de la început. Nordensa este o companie tot din România, care activează în zona de sportech –  practic încearcă să liberalizeze piaţa transferurilor în fotbal şi să existe un fel de crowdfunding pentru transferul jucătorilor din Africa, de exemplu, la cluburi din Europa, jucători care altfel n-ar fi avut o şansă, şi în acelaşi timp vor se transforme zona asta de «fantasy football» într-o chestiune mult mai palpabilă, în care nu doar te joci, ci jocul tău are şi un efect în lumea reală.“

    Invitată: Ilinca Păun, fondatoarea grupului Bravva Angels.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine este românca ce a decis să renunţe la un job sigur în străinătate pentru o idee aproape nebunească de antreprenoriat în ţara natală

    Un punct de inflexiune şi o dorinţă de a schimba macazul au condus-o pe Georgiana Ghiciuc la un business născut din pasiunea ei dintotdeauna – pantofii. Locuia în Berlin, astfel că o schimbare a fost şi revenirea în ţară. O decizie aproape nebunească, aşa că brandul pornit de la zero trebuia să reflecte asta.

    „După 14 ani de lucrat în servicii, m-am hotărât că ar fi frumos să schimb radical macazul şi să mă ocup de pasiunea mea dintotdeauna – pantofii. Pur şi simplu m-am întrebat ce aş face în viaţă dacă ar fi să aleg ceva ce mă pasionează cu adevărat şi am ajuns la ideea de pantofi cu toc”, povesteşte Georgiana, fondatoarea MAD Shoes. Aşa că a lăsat Germania pentru România şi a găsit aici un furnizor local care lucrează pantofii manual.

    Sunt pantofi din satin, cu accesorii lucrate de artişti români şi internaţionali, ceea ce face ca fiecare model să fie unic. Micile detalii sunt din sticlă sau porţelan, iar în plan sunt şi unele din metal pentru colecţiile viitoare. Uşor nu a fost până acum, pentru că provocările sunt multiple. Simplul fapt că atunci când a pornit, în toamna anului 2023, nu cunoştea mai deloc domeniul în care a intrat a fost un obstacol serios. Dar Georgiana învaţă permanent despre ce înseamnă producţia de pantofi şi îşi formează deja ochiul astfel încât să recunoască din prima un pantof lucrat excelent. Şi marketingul este o provocare. „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri. Şi, deşi suntem experţi în marketing B2B, marketingul direct către consumator e cu totul altă poveste. Mărturisesc că poziţionarea acestui gen de produs într-o piaţă ultracompetitivă nu e deloc uşoară.”

    Experienţa Georgianei Ghiciuc este în comunicare şi marketing digital, având în spate un master de profil în Franţa, pe lângă un doctorat în comunicare politică. În 2014, a fondat o mică agenţie de marketing digital şi employer branding – Beaglecat, iar în Germania a lucrat în calitate de consultant în marketing şi cultură organizaţională. Aşadar, nici cunoştinţele, nici experienţa în promovare nu-i lipsesc. A mai adăugat o investiţie estimată la peste 30.000 de euro în ultima jumătate de an şi a ajuns cu MAD Shoes în punctul în care munceşte la consolidarea brandului pe o piaţă deja aglomerată. „Suntem implicate eu şi colega mea din agenţia de marketing şi lucrăm cu o serie de colaboratori. Partea de producţie am externalizat-o către fabrica din Bucureşti. Noi gândim numai designul şi ţinem legătura cu furnizorii.”

    MAD Shoes este pentru femeile cărora leplac brandurile de lux, dar care vor să se diferenţieze în noianul de opţiuni pe care le oferă piaţa. Nu sunt neapărat obsedate de modă, dar adoptă uneori ţinute mai îndrăzneţe. Sunt femei pasionate de artă şi care ţin la sustenabilitate când vine vorba de brandurile de modă pe care le poartă. „De aceea pantofii noştri, în ediţie limitată, lucraţi cu artişti naţionali şi internaţionali, pot fi purtaţi şi de femeile din zona corporate, şi de cele care îşi doresc să faca din modă un statement.” Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing. Ce îşi doreşte Georgiana Ghiciuc mai departe? „Ne dorim ca anul acesta să ajungem la piaţa noastră ţintă în măsură cât mai mare – femeile din Europa de Vest. Şi să punctăm mai clar viziunea brandului: aceea de a aduce împreună măiestria pantofilor handmade şi creativitatea artiştilor plastici.”   

     

    „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri.“ – Georgiana Ghiciuc, fondatoare MAD Shoes

    Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Le Chat Gourmand – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Safta

    Prezenţă: în zona de nord a Capitalei

    Saint Roastery – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Simona şi Ionuţ Croitoru

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 650.000 de euro

    Prezenţă: în zona Victoriei din Bucureşti

    Luna Rock – glamping (judeţul Vâlcea)

    Fondator: Marius Dumitran

    Investiţie: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 13.000 de euro

    Prezenţă: Brezoi, jud. Vâlcea

    ProMold Sib – fabrică de piese metalice de precizie (Sibiu)

    Fondator: Sergiu Opriş

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Atelier Răpeanu – atelier de obiecte din lemn masiv (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Răpeanu

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Slăbitul, cel mai profitabil business: Profitul Novo Nordisk, compania a cărei capitalizare a depăşit deja întreaga economie a Danemarcei, va creşte cu 30% în 2024

    Novo Nordisk şi-a majorat previziunile pentru 2024, deoarece vânzările medicamentelor Ozempic şi Wegovy, destinate diabetului şi pierderii în greutate, au dus la creşterea profiturilor peste estimări, raportează Financial Times.

    Vânzările trimestriale ale companiei farmaceutice daneze au crescut la 65 miliarde de coroane daneze (9 miliarde de dolari), o creştere de 24% la cursul de schimb constant, peste estimările analiştilor. Grupul se aşteaptă ca vânzările să crească între 19 şi 27% în 2024, uşor peste estimările anterioare. Profitul net a urcat cu 28%, la 25 miliarde de coroane daneze.

    Producătorul de medicamente a declarat că se va confrunta cu o serie de „constrângeri periodice ale ofertei”, în încercarea de a satisface cererea ridicată. Grupul a adăugat că a început să crească oferta de Wegovy în ianuarie.

  • Ce spun jucătorii locali despre ieşirea businessului în afara graniţelor: Extinderea pe alte pieţe poate ucide o companie sau o poate face mare

    Într-o perioadă în care graniţele economice devin tot mai deschise, extinderea businessurilor în afara ţări nu mai reprezintă doar un vis îndrăzneţ pentru antreprenori, ci o reală necesitate. Însă, pentru a face acest lucru, companiile trebuie să analizeze foarte bine pieţele ţintă şi cerinţele acestora, şi să adopte strategii prin care să poată face faţă mai uşor riscurilor şi provocărilor.   

    În plus, disponibilitatea unor resurse financiare puternice, a unor echipe dedicate şi a unor relaţii bune cu partenerii de business vin să întregească harta elementelor cheie care pot face diferenţa între succes şi eşec în tot acest proces.

    Ce strategii adoptă companiile locale

    Parteneriatele sau achiziţiile sunt luate în calcul de o parte dintre antreprenorii români atunci când aleg să se extindă în afara ţării. Ele oferă acces mai rapid la resurse, tehnologii şi pieţe noi, reducând în acelaşi timp durata şi riscurile asociate dezvoltării de la zero a unei afaceri într-o altă ţară. Pe de altă parte, integrarea poate fi dificilă şi necesită o gestionare atentă a culturilor organizaţionale şi a relaţiilor cu angajaţii.

    “Este foarte uşor să cumperi o companie. Întrebarea mea preferată este: ce vom face de fapt dimineaţa, când plătim banii şi primim cheile? Pentru că dacă mergem acolo şi spunem doar „Bună, sunt noul proprietar” şi nu ştii exact ce să faci, probabil că vei avea o experienţă M&A foarte slabă. Integrarea companiei achiziţionate este un proces mult mai important decât achziţia în sine”, spune Andrei Ursulescu, adminis­trator şi director general  al Scandia Food, unul dintre cei mai mari jucători din industria alimentară.

    Prima achiziţie din străinătate făcută de liderul pieţei conservelor pe bază de carne din România a fost businessul spaniol Thenaisie Provote, pe care Scandia l-a preluat în 2018 şi pe care l-a vândut patru ani mai târziu.

    Despre acest proiect, şeful Scandia Food spune că a reprezentat o experienţă din care compania a avut foarte multe de învăţat.  

    “Atunci când achiziţionezi o companie din afară există toate şansele să cazi de la înălţime. Faptul că te duci într-o ţară nouă, cu o legislaţie nouă, cu oameni noi, cu o limbă nouă, cu o cultură nouă, cu noi obiceiuri de consum. Totul este nou şi trebuie să înveţi foarte repede şi să fii foarte sigur pe ceea ce vrei să obţii. În ciuda faptului că ai putea să achiziţionezi o companie bună, tot există riscul unui eşec. Din experienţa noastră este foarte important să te pregăteşti pentru ce e mai rău de fiecare dată.”

    Exportul direct de produse sau servicii pe pieţele externe reprezintă o altă strategie comună utilizată de companiile locale atunci când vor să se extindă în afara graniţelor. Acest lucru implică de cele mai multe ori dezvoltarea de parteneriate cu distribuitori sau intermediari locali sau utilizarea platformelor online pentru a atinge clienţii din afara ţării.

    “Există un risc destul de mare pe care ţi-l asumi atunci când mergi într-o ţară nouă, pentru că trebuie să ai bani şi să aloci timp pentru a integra businessul, iar pentru noi timpul şi banii sunt ca oxigenul. Noi am folosit clienţii existenţi ca o ancoră pentru extinderile ulterioare. Odată ce ai un client într-o ţară, ai un studiu de caz, ai o experienţă, etc. A fost o combinaţie între oportunitate şi strategie.  Atunci când începi în România, te uiţi mai întâi către Ungaria şi Bulgaria, iar de acolo , mai departe spre Slovacia, Polonia, Cehia, Austria, Germania şi aşa mai departe”, explică Bogdan Colceriu, fondator al startup-ului românesc Frisbo, care a dezvoltat o platformă de e-fulfillment care preia depozitarea, ambalarea şi livrarea comenzilor online.

    Din experienţa pe care a adunat-o în timpul celor zece ani de când coordonează proiectul Frisbo, Bogdan Colceriu spune că cea mai reuşită strategie pe care a aplicat-o pentru a intra pe alte pieţe a fost, de departe, parteneriatul cu o autoritate în domeniu.

    “Am făcut lucrul acesta în Polonia şi am obţinut imediat o acoperire PR foarte bună, iar lucrurile au mers foarte bine. La polul opus, când am avut o echipă fără expertiză şi credibilitate în industrie, rezultatele au fost mult mai puţin încurajatoare. Până la urmă, totul se reduce la timp, iar dacă eşti un start-up şi investitorii te presează să te mişti, nu îţi permiţi să pierzi prea mult timp”.

    Pe de altă parte, şeful Scandia Food consideră că abordarea unei strategii de extindere prin creştere organică necesită un timp mult mai îndelungat, lucru care poate fi un impediment destul de mare în ecuaţia unui business.

    “Dacă iei în calcul extinderea prin creştere organică trebuie să fii foarte, foarte răbdător. Nu vezi rezultate în ceea ce priveşte exporturile sau accesul la noi pieţe pe termen foarte scurt. Este o investiţie pe termen foarte lung. În 2008, vindeam mai puţin de 1% din producţia noastră de volume la export, iar acum suntem aproape 20-30%, în funcţie de an şi de contextul geopolitic. Aşadar, este o chestiune de timp”.

    De ce resurse au nevoie companiile locale pentru a se extinde?

    Disponibilitatea unor resurse financiare puternice reprezintă unul dintre factorii critici în ecuaţia ieşirii businessurilor în afara graniţelor, luând în calcul faptul că extinderea presupune investiţii semnificative în infrastructură, marketing, cercetare şi dezvoltare, precum şi în adaptarea produselor şi serviciilor la cerinţele pieţelor externe. În acest context, fără un flux constant de capital, procesul poate fi extrem de dificil sau chiar imposibil.

    În plus, succesul depinde şi de abilităţile şi expertiza echipei de conducere, de oamenii din spatele proiectului, care trebuie să aibă cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a naviga în mediile de afaceri străine şi pentru a face faţă provocărilor specifice fiecărei pieţe.

    “Extinderea este o stiinţă, nu este ceva care se întâmplă pur şi simplu. Poţi să fii norocos, să găseşti un loc foarte bun şi să se întâmple, dar expansiunea nu este uşoară. Trebuie să ai resurse finaciare consistente, trebuie să ai oameni potriviţi care să ştie cum să facă acest lucru şi care să fie capabili să pună planurile în aplicare. Extinderea pe alte pieţe reprezintă un proiect mare pentru o companie, care te poate ucide sau te poate face mare”, spune Radu Georgescu, preşedintele consiliului de ad­ministraţie al SeedBlink, platforma locală de equity crowdfunding, care facilitează investiţiile în start-up-uri de tehnologie din Europa.

    Pe parcursul anului 2023, SeedBlink a mobilizat 180 de milioane de euro, şi-a con­solidat produsele de bază, a introdus noi tipuri de tranzacţii, şi-a extins reţeaua de parteneriate, a lansat resurse pentru edu­caţie financiară şi s-a extins în regiunea DACH (Germania, Austria, Elveţia) pen­tru a se poziţiona ca un jucător important în domeniul investiţiilor în tehnologie şi al equity management în Europa, com­pletând portofoliul cu soluţii noi, inclusiv prin lansarea platformei Nimity.

    “Pentru a deveni global, trebuie mai întâi să te dezvolţi local, apoi regional, şamd. Am început ca fiind o companie din Europa, acum suntem pe deplin europeni. Următorul plan este să mergem pe piaţa din SUA, iar apoi să ne extindem la nivel global. Dar ca să mergi din Europa în SUA nu este ca şi cum ai sări într-un avion şi gata, ai deschide un birou acolo, trebuie să ai şi foarte mulţi bani, şi dorinţa şi capabilitatea de a lupta cu “băieţii mari” pe terenul lor. Ai nevoie de multă experienţă”, explică Radu Georgescu.

    Din perspectiva lui, o altă provocare pentru un business local în extinderea în afara graniţelor este imaginea de brand pe care o are Europa de Est, aceea că este că este o zonă riscantă care produce bunuri ieftine şi de slabă calitate.

    “Trebuie să trecem peste această idee, că dacă produsele din Europa de Est sunt mai iefine, atunci ele sunt şi mai slabe calitativ. Acest lucru care poate fi uşor de depăşit cu un produs bun”, a concluzionat Radu Georgescu.

     

     

     

     


     

     

  • Povestea românilor care au renunţat la locurile de muncă şi au mizat pe o afacere bazată pe un mestesug. Acum produse lor sunt cumpărate de oameni din toată lumea

    Szidonia Szénási a început să realizeze obiecte din porţelan acum circa zece ani, când avea nevoie de o schimbare de carieră, iar contractul de muncă stătea să expire. Mai târziu i s-a alăturat şi soţul ei Zsolt, iar împreună fac astăzi echipă în Blue Petal, un brand care realizează obiecte din porţelan în Floreşti (jud. Cluj). Cum a început totul?

    Socrul meu lucra pe cont propriu la o comandă de mărţişoare realizate din porţelan, mi-a arătat tainele meseriei, eram fascinată şi am preluat ştafeta. Nu aveam absolut nicio experienţă, eu am absolvit facultatea de medicină veterinară, specializarea biotehnologii, iar Zsolt e arhitect. În copilărie m-am jucat puţin cu lutul şi îmi aduc aminte că şi atunci mi-a plăcut”, povesteşte Szidonia. Practic, bazele meseriei le-a învăţat de la socrul său, care a lucrat la fosta fabrică de porţelan Iris. A văzut şi tutoriale, a citit cărţi, dar inevitabil la început avea multe eşecuri, din care a învăţat foarte multe, după cum recunoaşte ea.

    „În continuare învăţăm, cred că acest proces nu se va opri niciodată”, recunoaşte Szidonia, care îşi aminteşte că prima comandă realizată a fost una de mărţişoare preluată de la socrul său, iar pentru a finaliza această comandă aveau nevoie şi de o formă juridică. Aşa au ales PFA-ul, dar fără a avea planuri în a dezvolta un business în adevăratul sens al cuvântului.

    „După predarea comenzii am rămas cu câteva mărţişoare, pe care le-am realizat în plus, doar cu scopul de a face cunoştinţă cu materialul. Am aflat de la o fostă colegă de serviciu că primăria urma să organizeze târg de mărţişor în centrul Clujului. Ne-am înscris, am fost acceptaţi, iar primul nostru târg a fost cu succes.” Mulţumită acestui târg, cei doi antreprenori au reuşit să se înscrie în Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni şi au participat la târgurile organizate de către această asociaţie. Iar acest lucru le-a fost de real ajutor, mai ales că erau la început de drum.

    Astăzi, Blue Petal realizează bijuterii, căni, obiecte decor, şi produse de sezon: mărţişoare, globuri. Însă, ca hobby, ei mai realizează şi figurine croşetate.

    „Materia de bază – caolinul, glazura transparentă  – o achiziţionăm de la Interceram din Sighişoara, o parte din pigmenţi şi glazuri de la Cerasil şi o parte consistentă de coloranţi şi glazuri de efect din străinătate. Din păcate la noi în ţară nu avem foarte multe opţiuni. Cea mai importantă sursă de inspiraţie sunt animăluţele noastre, natura, universul”, menţionează Szidonia. Cei doi antreprenori sunt prezenţi cu produsele atât la diverse târguri, iar prezenţa la aceste târguri o anunţă pe Facebook şi Instagram, dar produsele sunt disponibile şi în magazinul online Blue Petal.

    Szidonia Szénási menţionează că pentru a dezvolta o astfel de afacere ai nevoie în primul rând de un spaţiu adecvat, iar ei au reuşit să transforme un garaj în atelier.

    „Cea mai importantă investiţie, şi care a necesitat şi cel mai mare efort financiar, a fost cuptorul de ardere şi cabina de glazurare. Activitatea am început-o cu un cuptoraş de 16 litri moştenit de la tatăl lui Zsolt, dar repede ne-am dat seama că avem nevoie de unul mai mare. Momentan folosim un cuptor de 130 litri, desigur există şi cuptoare de capacitate mai mare, mai profesionale, dar pentru noi e suficient acesta.” În plus, au mai avut nevoie de rafturi, masă de lucru, ustensile, iar antreprenoarea punctează că mai sunt costuri periodice legate de materia primă, consumul electric, formele de gips (produsele Blue Petal sunt turnate în forme), taxele de târg. De unde vin clienţii Blue Petal?

    „Participând la târguri avem clienţi şi din ţară dar şi din străinătate. Produsele noastre au călătorit până în Franţa, Cehia, Anglia, Austria, Olanda etc., chiar ne-am gândit să facem o hartă cu ţările în care au ajuns produsele noastre”, mai spune Szidonia. Ea adaugă că realizează la comandă şi medalii din porţelan pentru diferite competiţii sportive, pentru care are comenzi în general şi de 200-300 de bucăţi.

    „Clienţii noştri apreciază calitatea, atenţia la detalii, unicitatea şi personalitatea produselor. Fiecare produs este realizat, pictat manual, sunt colorate, vesele.” Cei doi antreprenori se promovează la târguri, dar şi prin social media şi Google.

    Ce urmează pentru Blue Petal?

    „Nu avem un plan prestabilit, amândoi trăim clipa, acceptăm ce ne oferă viaţa, ne adaptăm. Desigur, mereu avem idei noi pe care vrem să le realizăm, să le încercăm. Ne dorim să fim mai prezenţi online, iar peste trei ani sperăm să fim tot aşa, să îmbunătăţim şi mai mult calitatea produselor nostre”, a conchis Szidonia Szénási.   

    „Participând la târguri avem clienţi şi din ţară dar şi din străinătate. Produsele noastre au călătorit până în Franţa, Cehia, Anglia, Austria, Olanda etc.“ – Szidonia şi Zsolt Szénási, fondatori, Blue Petal

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Suits by David C

    Prezenţă: Bucureşti, Calea Dorobanţilor

    Fondator:David Ciocodeică

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Încasări maxime/lună: 20.000 de euro

    Rovyo Cosmetics

    Fondatoare: Rodica Dumitru

    Prezenţă: online, magazine din Bucureşti

    Adamo Atelier

    Fondator: Alexandru Adam

    Locaţie: Bucureşti

    Draos Research

    Fondator: Dragoş Avidal

    Cifra de afaceri: circa 100.000 euro/an

    OMU Design

    Fondator: Ionuţ Petre

    Locaţie atelier: Câmpina

    Venituri anuale: circa 150.000 de euro

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Vin banii: Tarom primeşte peste 95 mil. euro de la stat pentru restructurarea businessului

    Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat de 95,3 milioane de euro (473,69 milioane lei) acordat de România companiei aeriene naţionale Tarom, măsură care vizează redresarea pe termen lung a businessului prin raţionalizarea operaţiunilor, reînnoirea flotei şi reducerea costurilor.

    Principalele măsuri de restructurare includ anularea unei datorii  de aproximativ 49,53 milioane euro (246,19 milioane lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente, şi o injecţie de capital de aproximativ 45,77 milioane euro (227,50 milioane lei), potrivit unui anunţ al Comisiei Europene.

    La sfârşitul lunii mai 2021, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei Tarom, iar în iulie 2021, Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de restructurare adoptate de România în favoarea Tarom ar fi în concordanţă cu normele UE privind ajutoarele de stat.

    În cursul investigaţiei, România a actualizat planul de restructurare din care reiese că:  

    ♦ Ajutorul contribuie la obiectivul de interes comun de a asigura conectivitatea regională pentru cetăţenii şi întreprinderile din România, permiţând TAROM să îşi restabilească viabilitatea prin punerea în aplicare a planului său de restructurare. 

    ♦ Măsurile de restructurare abordează problemele care au cauzat dificultăţile financiare ale TAROM, mai ales prin reînnoirea flotei sale învechite şi prin reducerea costurilor.  

    ♦ Măsurile sunt proporţionale, deoarece TAROM aduce o contribuţie proprie semnificativă de aproximativ 77,66 milioane euro (381,12 milioane lei) sub formă de venituri din vânzarea de aeronave şi dintr-un contract de leasing financiar încheiat în condiţiile pieţei.

    ♦ Ajutorul este însoţit de garanţii pentru a limita denaturarea concurenţei pe piaţa unică. Printre acestea se numără (i) reducerea numărului de rute pe care TAROM operează, precum şi a numărului de aeronave şi (ii) menţinerea unei astfel de capacităţi reduse, limitând astfel prezenţa sa pe piaţă pe întreaga durată a perioadei de restructurare (şi anume până la 31 decembrie 2026).

    Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsurile aplicate de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

    Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, în anumite condiţii stricte. Astfel, orientările permit intervenţia statului într-o întreprindere aflată în dificultate financiară numai în anumite condiţii, impunând în special ca întreprinderea să aplice un plan de restructurare solid pentru a asigura restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, ca întreprinderea să contribuie la costul restructurării sale, ca denaturările concurenţei să fie limitate şi ca măsura să contribuie la un obiectiv de interes comun.

    În 2022, ultimul an pentru care există date publice, Tarom a avut venituri de 1,1 miliarde lei (220 milioane euro), potrivit Ministerului de Finanţe. Veniturile au fost aproape duble faţă de anul anterior, ţinând cont că în 2021 pandemia încă îşi producea din efecte, mai ales în industria aviatică. Pierderile companiei au fost de 274 milioane lei (55 milioane euro), iar datoriile s-au ridicat la 1,4 miliarde lei, cel mai mare nivel din ultimele două decenii.

    În ultimii patru ani, Tarom a schimbat şapte directori, astăzi, compania este condusă printr-un mandat interimar de Costin Iordache, care a mai ocupat funcţia de conducere la Tarom.

     

     

  • Casa de avocatură ONV LAW îşi extinde echipa de avocaţi pe fondul creşterii volumului de business cu 20% în primele trei luni din 2024

    Firma de avocatură ONV LAW anunţă că şi-a extins echipa cu şase noi avocaţi, ca urmare a creşterii portofoliului de proiecte cu 20%, în primele trei luni ale din 2024.

    Astfel, Andrea Stercu, Anca Richiţeanu şi Ingrid Miclăuş s-au alăturat companiei în calitate de avocaţi asociaţi, Alina Alexe în rolul de avocat consultant şi Corina Monea în calitate de consultant. Tot în calitate de avocat consultant, alături de echipa ONV LAW este şi Vlad Dumitru.

    Extinderea echipei casei de avocatură este susţinută de creşteri importante ale principalelor arii de expertiză, atât pe segmentul Public Law (consultanţă şi litigii în domeniul achiziţiilor publice), cât şi pe segmentul Business Law (dreptul muncii, corporate M&A, white collar crime), spun oficialii ONV LAW.

    Potrivit acestora, creşterea volumului de business provine din domenii precum cel financiar-bancar, asigurări, comerţ online, telecom, industria chimică, energie şi din domeniul inteligenţei artificiale.

    „Perioada recentă, deşi caracterizată de perturbări economice provocate de conflictele armate externe, a adus o serie de oportunităţi în dinamica mediului de business, care se concretizează în extinderea portofoliului şi în atragerea unor foarte buni specialişti în cadrul echipei noastre”, spune Radu Nemeş, Managing Partner ONV LAW. 

    Cu o experienţă de peste 7 ani în avocatura de business, Andrea Stercu, Associate, este specializată în achiziţii publice, infrastructură şi în litigii în domeniul construcţiilor. Doar în ultimul an, Andrea a acordat asistenţă juridică în proiecte de infrastructură, litigii complexe de urbanism, contencios administrativ şi în litigii civile şi comerciale.

    Anca Richiţeanu, Associate, avocat cu peste 13 ani experienţă, face parte din echipa departamentului Business Law al ONV LAW şi este implicată în proiecte din domeniul dreptului muncii, restructurării şi insolvenţei, dreptului comercial, oferind consultanţă juridică unor companii din diverse sectoare precum cel de real estate, telecom, transporturi, turism şi financiar-bancar. Totodată, Anca este specializată şi în dreptul concurenţei, având o experienţă de 6 ani ca inspector în cadrul Consiliului Concurenţei.

    Ingrid Miclăuş, Associate, este avocat specializat în dreptul penal, cu o experienţă de 6 ani în domeniu şi acordă asistenţă juridică şi reprezintă atât companii, cât şi persoane fizice în toate etapele procedurilor penale, indiferent de calitatea acestora procesuală (persoana vătămată, suspect, parte civilă sau martor). Totodată, Ingrid acordă asistenţă juridică în dosare complexe, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie, spălare a banilor, evaziune fiscală, precum şi alte infracţiuni de drept comun.

    Corina Monea, Counsel, a intrat în magistratură acum 28 de ani. Şi-a încheiat cariera de magistrat în anul 2022. A soluţionat de-a lungul timpului dosare atât în materie civilă, cât şi în materie penală. Din 2008 s-a specializat pe domeniul civil, iar în cadrul ONV LAW, Corina face parte din echipa Business Law. 

    Alina Alexe, Counsel, se alătură echipei Business Law a ONV LAW, având o experienţă de peste 23 de ani în asistenţă şi reprezentare juridică, atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice. Este specializată în dreptul comercial, dreptul civil şi dreptul muncii şi oferă consultanţă juridică consiliilor de administraţie pe probleme de guvernanţă corporativă, inclusiv responsabilitate corporativă.

    Vlad Dumitru, Counsel, are experienţă în domeniul achiziţiilor publice, construcţii, energie şi resurse naturale, precum şi în coordonarea proiectelor de infrastructură utilitară şi urbană. Vlad acordă asistenţă juridică atât companiilor private, cât şi autorităţilor publice, fiind specializat în dreptul comercial şi administrativ. Vlad acordă asistenţă juridică pentru companii în domenii precum metale preţioase, HoReCa, retail, energie, construcţii şi infrastructură.

    La finalul anului trecut, ONV LAW a a înregistrat o cifră de afaceri de peste 1,5 milioane euro şi o creştere a portofoliului de clienţi de 15%, faţă de anul precedent.

    ONV LAW acordă consultanţă juridică companiilor private şi instituţiilor publice, în mai multe domenii precum achiziţii publice, concesiuni, infrastructură, fuziuni şi achiziţii, drept societar, imobiliar, concurenţă, telecom, dreptul muncii, GDPR, IP şi protecţia  mediului.

     


     

     

  • Real Estate. From zero to one, la viteza România

    Pentru Vicenţiu Vlad, fondatorul platformei de crowdlending Stock.estate şi antreprenor în domeniul turismului, România a devenit sinonimă cu cele mai bune oportunităţi de business. După o viaţă în Italia şi câţiva ani în New York, crede că ţara sa natală este locul în care ideile lui pot ajunge „from zero to one” în cel mai rapid mod. Cea mai recentă dovadă? Rezultatele obţinute cu chalet-ul deschis alături de un partener în zona Moieciu. 

     

    Pentru noi a părut destul de simplu să ne diferenţiem, tot procesul a fost organic, natural şi ne-a mers bine chiar din prima zi. Dar, într-adevăr, să găseşti un factor de diferenţiere într-o unitate de cazare sau într-un business nu este tot timpul uşor. În cazul nostru, diferenţiatorul ţine de privelişte şi de piscina infinity – cu vedere la munţii Bucegi”, descrie Vicenţiu Vlad chaletul deschis în zona Moieciu în urmă cu aproximativ un an şi jumătate.  Antreprenorul a fondat Stock.estate, prima platformă de crowdlending autorizată de ASF în România, al cărei scop este de a finanţa proiecte imobiliare (printre care se numără şi proiecte din turism) şi prin care, în acelaşi timp, investitorii pot să-şi maximizeze investiţiile şi să primească un randament în cadrul platformei. În paralel, a deschis însă şi propriul business din turism alături de un partener de business (Ciprian Sasu), respectiv o cabană de lux în zona Moieciu. 

    Terenul îl deţineau deja, astfel că investiţia în chalet s-a plasat la 550.000 – 600.000 de euro, fonduri proprii: „Doar zona de entertainment ne-a costat circa 150.000 de euro”.

    Rezultatele nu au întârziat să apară pentru că, spune Vicenţiu, au avut un prim an cu un grad de ocupare de 88%, iar anul acesta au ajuns deja la 96%. „Costurile de operare la noi sunt destul de mici fiindcă nu oferim şi servicii ce ţin de masă, micul dejun se poate servi prin intermediul unor restaurante partenere – dar este foarte lină partea aceasta organizaţională, partea de booking se realizează prin social media şi telefon. Genul acesta de investiţie se amortizează undeva între trei şi patru ani.” În ceea ce priveşte tarifele, în timpul săptămânii acestea sunt de 600 de lei/pe noapte, iar de joi până duminică, de 3.500 lei/noapte.

    Chalet-ul include şapte dormitoare, fiecare cu baie privată, o zonă de open space cu bucătărie utilată, mansardă-cinema. „Vrem să deschidem cât mai multe astfel de unităţi, în funcţie de terenurile pe care le găsim şi resurse. Acum avem în analiză vreo trei-patru terenuri şi sunt convins că vom finaliza cel puţin unul dintre ele în curând ca să ne completăm puţin oferta. Va fi o unitate de cazare care permite şi accesul cuplurilor sau grupurilor mai mici, fiindcă în prezent oferim cazare doar pentru grupurile mari, de 12-14 persoane, dar primim foarte multe telefoane de la grupuri mai mici, două-patru persoane, care şi-ar dori o experienţă asemănătoare.  Vrem să recreăm acelaşi concept, dar pentru grupuri mai mici.” Vicenţiu Vlad are dublă cetăţenie, română şi italiană – s-a născut în România, dar a crescut în Italia după ce familia sa a decis să se mute acolo. A trăit şi în New York timp de patru ani, ca angajat pentru Organizaţia Naţiunilor Unite, dar în pandemie, a decis să viziteze România de curiozitate. În ceea ce priveşte platforma de crowdlending, dacă în urmă cu patru luni strânseseră prin intermediul acesteia 70.000 de euro, în prezent au ajuns la 350.000 de euro: „Am ajuns să ne menţinem în perioada asta la între 100.000 – 150.000 de euro ridicaţi pe lună şi obiectivul este să ridicăm acest volum până la 1 milion de euro pe lună. Creştem organic şi facem şi un boarding de proiecte. Noi o să avem în perioada următoare nişte complexe cunoscute din Bucureşti. Aş putea spune că românii răspund foarte bine la acest gen de servicii noi, de investiţii alternative”.

    Dacă iniţial finanţau un proiect rezidenţial în Sibiu, unul de turism în Poiana Braşov, au adăugat recent în portofoliu şi un salon de evenimente din zona Bucureştiului, cât şi alte proiecte din turism, printre care unul aflat în Cheile Turdei. „Ne bucurăm dacă vin şi alţi operatori care propun în piaţă ceva diferit, fiindcă în prezent nu există atât de multe opţiuni – dacă îmi doresc să plec din Bucureşti şi să îmi şi placă unitatea respectivă – cred că am cinci-şase opţiuni – aşadar există spaţiu în turism, în zona aceasta de investiţii.”  

    Carte de vizită Vicenţiu Vlad

    1. Anterior activităţii din România, unde a fondat Stock.estate şi a investit şi într-o pensiune turistică, a dobândit experienţă în domeniul militar, unde a fost locotenent în armata italiană;

    2. A obţinut o licenţă în Ştiinte Strategice la Universita deli Studi di Modena e Reggio Emilia şi a urmat două programe masterale, în Relaţii Internaţionale (Universita degli Studi Niccolo Cusano) şi în Ştiinţe Strategice şi Militare (Universita degli Studi di Torino).

    Sursa: LinkedIn

     

    Două întrebări şi răspunsuri din interviul cu Vicenţiu Vlad, fondatorul Stock.estate:

    1.De ce ai ales să fii antreprenor în România şi nu în Italia?

    Ce am văzut în România şi mi s-a părut fantastic este oportunitatea. Adică fiind o ţară care încă se dezvoltă, există foarte mult spaţiu pentru antreprenoriat şi foarte multe oportunităţi. Aşadar, a fost foarte simplu să ajung aici de la zero to one într-un timp foarte scurt decât s-ar fi întâmplat în Italia. M-am confruntat cu partea de business şi în New York şi este mult mai greu, mult, mult mai greu. Mi-ar fi trebuit probabil 4 ani doar să intru în cercurile potrivite pentru a putea implementa ceva, la care se adaugă şi bugetele mult mai mari.

    2. Un sfat pentru cineva care vrea să înceapă un business în România?

    Să se documenteze şi să aibă un plan bine stabilit. Şi e important să vii cu un diferenţiator tot timpul, să nu copiezi, să te gândeşti foarte bine cum poţi să maximizezi ce ai.

  • Curajul şi intuiţia, arme indispensabile în carieră şi în business

    Cine nu riscă nu câştigă”, spune un vechi proverb românesc, ilustrând la nivel restrâns, în zona noastră de interes şi într-o frază cât se poate de simplă, esenţa unui număr uriaş de poveşti de carieră şi de business din lumea-ntreagă. În urmă cu şapte ani luam o decizie care avea să aibă un ecou imens asupra carierei mele: să renunţ la planul de a urma un master în Marea Britanie şi să mă întorc în România pentru a urma aici un program masteral. Acea decizie avea să mă aducă, nu după mult timp, în redacţia BUSINESS Magazin – o şcoală pe care nu ar fi putut-o egala, poate, nicio facultate din Regat. Am analizat mult decizia de a merge – sau nu – la interviu, întrebându-mă ce să fac eu, care terminasem Teologie, la o revistă de business. În cele din urmă mi-am făcut curaj să merg şi avea să se dovedească a fi una dintre cele mai înţelepte decizii pe care le-am luat de-a lungul timpului. Căci au urmat nişte ani fantastici, în care am avut ocazia să descopăr poveştile voastre, să vă cunosc, să vă descos şi să transform răspunsurile voastre, cât m-am priceput de bine, în texte scrie în paginile publicaţiei. Şi toate poveştile voastre ilustrează cât se poate de viu zicala amintită, fie că vorbim de preluarea unui rol pe alt continent ori de decizia de a vă extinde businessul pe alte pieţe, de a inova, de a schimba compania, industria, de a trece de la corporaţie la antreprenoriat sau invers.

    Într-un articol scris anul trecut, Rudolf Vizental, CEO şi cofondator al companiei de private equity ROCA Investments, povestea despre ce înseamnă „să dansezi” responsabil cu riscul, „să ştii bine paşii, dar şi să te laşi purtat de muzică”.

    Aş spune că, pe lângă curaj, în business ai nevoie de încă un aliat: intuiţia. Lumea businessului e un izvor nesecat de dovezi de curaj şi de decizii intuitive.

    Recent, una dintre persoanele care mi-au modelat cariera în ultimii ani, când i-am spus că mă confrunt cu o indecizie în privinţa rezolvării unei probleme apărute pe ordinea de zi, m-a sfătuit să îmi ascult intuiţia. Privind retrospectiv, am realizat că, într-adevăr, intuiţia s-a dovedit, de-a lungul timpului, cel mai bun factor decizional într-o multitudine de situaţii. De ce? Pentru că, chiar prin definiţie, intuiţia e „capacitatea gândirii de a descoperi nemijlocit şi imediat adevărul pe baza experienţei şi a cunoştinţelor dobândite anterior, fără raţionamente logice preliminare”. Aşadar, să îţi asculţi intuiţia nu înseamnă să iei o decizie pripită. Ci să apelezi la informaţiile pe care le-ai sedimentat deja în străfundul creierului, să te raportezi la urmările unui întreg al experienţelor trăite şi să acţionezi în consecinţă, ţinând cont de acest tot unitar. De multe ori suntem tentaţi să cerem părerea altora, căci socotim, poate, că au mai multă experienţă, deci automat sunt mai în măsură decât noi să ne sfătuiască cum să rezolvăm una sau alta. Şi poate că aşa şi este, însă dacă vom continua să facem asta, ne vom trezi că rămânem cu un „handicap” profesional, căci vom lăsa acest „muşchi”, intuiţia, neantrenat. Şi vom rămâne dependenţi de un superior, iar dacă şi când vom ajunge să fim noi înşine într-un rol de conducere, incapacitatea de a lua aceste decizii de unii singuri va genera o presiune uriaşă.

    Apelarea la propria intuiţie îţi aduce, în primul rând, o valoroasă economie de timp, dar totodată şi de energie. Cu cât vei apela la părerea mai multor persoane pentru o rezolvare, cu atât va trebui să petreci mai mult timp confruntând variantele de răspuns, analizând fiecare versiune, căutând motivaţia din spate, cerând argumente. În plus, lipsa de încredere în tine şi în intuiţia ta vine şi cu riscul de a rata anumite oportunităţi.

    Pregătită să descopăr acum noi valenţe ale comunicării şi înarmată cu o doză necesară de curaj, las în urmă frumoasa meserie de jurnalist cu dorinţa de a citi în continuare despre voi şi de a vedea cum scalaţi afaceri, cum lansaţi produse „made in Ro” care să uimească întreaga planetă, şi de a afla, peste ani, că aţi fost sursa de inspiraţie pentru ca noi generaţii să îşi găsească curajul de a alege cariere atipice, de a explora noi teritorii ale inovaţiei, de a veni în faţa oamenilor, fie ei clienţi sau investitori, cu idei revoluţionare, ori chiar şi numai de a porni mici afaceri care să le aducă împlinirea că au realizat ceva pentru ei înşişi ori pentru societate.

    Rămâneţi aşadar curajoşi şi ascultaţi-vă intuiţia!   

    Andra Stroe este jurnalist BUSINESS Magazin

  • Românca ce a decis să renunţe la un job sigur în Germania pentru o idee aproape nebunească de antreprenoriat în ţara natală

    Un punct de inflexiune şi o dorinţă de a schimba macazul au condus-o pe Georgiana Ghiciuc la un business născut din pasiunea ei dintotdeauna – pantofii. Locuia în Berlin, astfel că o schimbare a fost şi revenirea în ţară. O decizie aproape nebunească, aşa că brandul pornit de la zero trebuia să reflecte asta.

    „După 14 ani de lucrat în servicii, m-am hotărât că ar fi frumos să schimb radical macazul şi să mă ocup de pasiunea mea dintotdeauna – pantofii. Pur şi simplu m-am întrebat ce aş face în viaţă dacă ar fi să aleg ceva ce mă pasionează cu adevărat şi am ajuns la ideea de pantofi cu toc”, povesteşte Georgiana, fondatoarea MAD Shoes. Aşa că a lăsat Germania pentru România şi a găsit aici un furnizor local care lucrează pantofii manual.

    Sunt pantofi din satin, cu accesorii lucrate de artişti români şi internaţionali, ceea ce face ca fiecare model să fie unic. Micile detalii sunt din sticlă sau porţelan, iar în plan sunt şi unele din metal pentru colecţiile viitoare. Uşor nu a fost până acum, pentru că provocările sunt multiple. Simplul fapt că atunci când a pornit, în toamna anului 2023, nu cunoştea mai deloc domeniul în care a intrat a fost un obstacol serios. Dar Georgiana învaţă permanent despre ce înseamnă producţia de pantofi şi îşi formează deja ochiul astfel încât să recunoască din prima un pantof lucrat excelent. Şi marketingul este o provocare. „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri. Şi, deşi suntem experţi în marketing B2B, marketingul direct către consumator e cu totul altă poveste. Mărturisesc că poziţionarea acestui gen de produs într-o piaţă ultracompetitivă nu e deloc uşoară.”

    Experienţa Georgianei Ghiciuc este în comunicare şi marketing digital, având în spate un master de profil în Franţa, pe lângă un doctorat în comunicare politică. În 2014, a fondat o mică agenţie de marketing digital şi employer branding – Beaglecat, iar în Germania a lucrat în calitate de consultant în marketing şi cultură organizaţională. Aşadar, nici cunoştinţele, nici experienţa în promovare nu-i lipsesc. A mai adăugat o investiţie estimată la peste 30.000 de euro în ultima jumătate de an şi a ajuns cu MAD Shoes în punctul în care munceşte la consolidarea brandului pe o piaţă deja aglomerată. „Suntem implicate eu şi colega mea din agenţia de marketing şi lucrăm cu o serie de colaboratori. Partea de producţie am externalizat-o către fabrica din Bucureşti. Noi gândim numai designul şi ţinem legătura cu furnizorii.”

    MAD Shoes este pentru femeile cărora leplac brandurile de lux, dar care vor să se diferenţieze în noianul de opţiuni pe care le oferă piaţa. Nu sunt neapărat obsedate de modă, dar adoptă uneori ţinute mai îndrăzneţe. Sunt femei pasionate de artă şi care ţin la sustenabilitate când vine vorba de brandurile de modă pe care le poartă. „De aceea pantofii noştri, în ediţie limitată, lucraţi cu artişti naţionali şi internaţionali, pot fi purtaţi şi de femeile din zona corporate, şi de cele care îşi doresc să faca din modă un statement.” Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing. Ce îşi doreşte Georgiana Ghiciuc mai departe? „Ne dorim ca anul acesta să ajungem la piaţa noastră ţintă în măsură cât mai mare – femeile din Europa de Vest. Şi să punctăm mai clar viziunea brandului: aceea de a aduce împreună măiestria pantofilor handmade şi creativitatea artiştilor plastici.”   

    „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri.“ – Georgiana Ghiciuc, fondatoare MAD Shoes

    Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Le Chat Gourmand – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Safta

    Prezenţă: în zona de nord a Capitalei

    Saint Roastery – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Simona şi Ionuţ Croitoru

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 650.000 de euro

    Prezenţă: în zona Victoriei din Bucureşti

    Luna Rock – glamping (judeţul Vâlcea)

    Fondator: Marius Dumitran

    Investiţie: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 13.000 de euro

    Prezenţă: Brezoi, jud. Vâlcea

    ProMold Sib – fabrică de piese metalice de precizie (Sibiu)

    Fondator: Sergiu Opriş

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Atelier Răpeanu – atelier de obiecte din lemn masiv (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Răpeanu

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.