BusinessMagazin

Tag: Bulgaria

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • După 9 ani de restricţii, românii pot în sfârşit să muncească în acest stat din Europa. Care sunt însă pericolele

    Elveţia elimină, începând de miercuri, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, măsurile de limitare a imigraţiei putând fi reintroduse doar în cazul în care va exista un aflux de imigranţi din cele două ţări.

    Guvernul Elveţiei a adoptat în aprilie o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    “În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019”, preciza în aprilie Guvernul de la Berna.

    În momentul de faţă, numărul imigranţilor români şi bulgari din Elveţia este destul de mic.

    În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

  • Spectaculoasa peşteră Devetashka din Bulgaria, locuită de oameni acum 70.000 de ani -GALERIE FOTO

    Primele dovezi scrise despre peştera Devetashka, Bulgaria, datează din 1877 şi au fost notate de către exploratorul britanic J. Baker. Peştera a fost redescoperită de un om de ştiinţă bulgar G. Katzarov în 1921, dar nu a fost pe deplin excavată deoarece aceasta a fost desemnată bază militară secretă. În iunie 1996 peştera a fost declarată, în cele din urmă, reper principal natural.

    Peştera se găseşte pe malul estic al râului Osam, în Bulgaria. Este cunoscută pentru faptul că a fost locuită de oameni şi diferite specii de animale din cele mai vechi timpuri. Probele materiale dovedesc o locuire umană de 70.000 de ani. Astăzi este însă căminul a aproape 30.000 de lilieci.

    Cel mai interesant artefact care a fost găsit în peşteră ne prezintă una dintre cele mai vechi swastici realizată pe o bucată de ceramică ce datatează din anul 6000 î.e.n. Acelaşi lucru apare în neolitic în China, în culturile Majiabang, Dawenkou şi Xiaoheyan şi în cultura Turdaş-Vinca, în România.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Cine sunt cei mai puternici lideri europeni. Pe ce loc se află Klaus Iohannis

    Cine sunt cei mai puternici lideri europeni, cine are cea mai mare influenţă la întâlnirile de la Bruxelles? Publicaţia Politco are un răspuns şi a pregătit un grafic unde sunt aliniaţi toţi lideri europeni şi ambasadorii în funcţie de putere.

    În acest clasament, Iohannis este mai puternic decât doar de Emil Dimitriev, prim-ministrul al Macedonia şi Edi Rama prim-ministrul  Albaniei şi se află la egalitate cu Boyko Borisov (Bulgaria) şi Tihomir Oreskovic (Croaţia).

    “În acest grafic puteţi vedea puterea relativă combinată a liderului şi a ambasadorului unei ţări, iar poziţia acestuia este stabilită în funcţie de evenimentele posibile apropiate.”, scrie publicaţia

    Pintre lideri, Angela Merkel este fără egal, iar Franţa are cel mai influent amabasador, Pierre Sellal.
     

  • Comisia Europeană: România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru admiterea în Spaţiul Schengen

    Comisia Europeană consideră că România şi Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru a adera la Spaţiul Schengen, afirmă Mina Andreeva, purtătorul de cuvânt al Executivului UE, precizând că decizia admiterii celor două ţări în zona de liberă circulaţie trebuie luată de statele membre, scrie Mediafax.

    “Considerăm că Bulgaria şi România se califică pentru accesul în Spaţiul Schengen. Acum, va fi necesară o decizie în unanimitate a ţărilor membre UE”, a declarat Mina Andreeva într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles.

    România şi Bulgaria solicită de mulţi ani aderarea la Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cele mai mici şi cele mai mari salarii din Europa

    Angajatorii români plătesc 5 euro pe oră pentru salariaţii lor. Asta înseamnă de cinci ori sub media europeană, dacă ţinem cont că mâna de lucru a avut un cost de 25 de euro anul trecut la nivelul întregii Uniuni Europene şi de 29,5 euro, dacă luam în calcul numai ţările din zona euro.

    Cei mai ieftini angajaţi din Europa sunt în Bulgaria, unde costul forţei de muncă este de puţin peste 4 euro pe oră. Urmează România cu 5 euro pe ora de muncă şi Lituania cu 6,8 euro.

    De cealaltă parte, cele mai mari venituri le au angajaţii din Danemarca: 41,3 euro pe oră şi cei din Belgia – aproape 40 de euro. Suedia este pe locul trei cu 37,4 euro.

    Anul trecut, comparativ cu 2014, costul orar cu mâna de lucru a crescut cu 2 procente în Uniunea Europeană. România stă bine la nivelul creşterii. A înregistrat un avans de 8,2%. Mai mult a reuşit doar Marea Britanie, unde vedem un plus de 15,2%.

    Cititi mai mule pe www.digi24.ro

  • Omul care a băgat în faliment un imperiu de 146 de magazine. Avea afaceri de 140 de milioane de euro şi 3000 de angajaţi

    În catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP din 2008 a apărut  Florin Panea, proprietarul Leonardo, cea mai mare reţea de magazine de pantofi din ţară la acel moment. Reţeaua avea 146 de magazine în România, 55 în Ungaria, două în Bulgaria şi unul în Republica Moldova, realiza o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro şi un profit de 4 milioane de euro, şi avea 3000 de angajaţi. 

    Panea începuse, la fel ca mulţi români, imediat după Revoluţie, cărând marfă cu sacoşa la Budapesta la fiecare sfârşit de săptămână. A înfiinţat Leonardo în 1994 împreună cu Dan Pavel, care a ieşit din afacere în 2004. Reţeaua a rămas liderul pieţei de profil de la înfiinţare până în 2013, când locul său a fost luat de Deichmann.

    Odată cu venirea crizei şi cu intrarea pe piaţa locală a retailerilor străini, businessul Leonardo s-a confruntat cu o pierdere constantă de teren. În a doua parte a anului 2009 Leonardo SRL a intrat în insolvenţă cu datorii totale de 100 milioane de euro, iar apoi a intrat într-un proces de reorganizare ce urma să dureze trei ani. După circa patru ani şi jumătate însă, compania a intrat în faliment.

    Analiştii spun că în cazul Leonardo a fost vorba de un anume model de investiţie, dar şi de dimensiunea publică a companiei: în timp de Deichmann a investit în comunicare pe toate mediile, Leonardo a fost o prezenţă, eufemistic vorbind, discretă. Iar aceasta este o lecţie pe care ar trebui să o înveţe şi să o ţină minte mulţi antreprenori locali, care preferă să fie prezenţe la fel de discrete ca Panea.

  • Rezultatele rebranding-ului la Rompetrol

    Timp de un an, specialiştii de la Rompetrol au căutat să contureze, în laboratorul în mărime naturală de la Mogoşoaia, benzinăria perfectă. S-au uitat la ce vor clienţii lor, la cum ar arăta spaţiul în care aceştia s-ar simţi cel mai bine şi în care, mai ales, ar reveni, dar s-au uitat şi la atributele care lipseau la celelalte benzinării din piaţă.

    În 2013, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, a fost lansată prima staţie redesenată după noul concept, Rompetrol Otopeni. Noul concept a îmbinat nevoile şi aşteptările clienţilor cu cele mai bune soluţii tehnice. În 2014 şi 2015, grupul a continuat programul de modernizare şi de trecere la noul concept în România, dar şi extinderea acestuia către ţările din regiune unde deţine benzinării Rompetrol – Moldova, Bulgaria şi Georgia. La finele lui 2015, 121 de staţii proprii şi 39 de staţii partener din România trecuseră la noul concept. În paralel, grupul a continuat şi programul de transfer al benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea reţelei de distribuţie carburanţi.

    Compania deţine 137 de staţii proprii, dintre care 93 au restaurant Hei. Segmentul de distribuţie carburanţi al grupului în România este format din peste 700 de puncte de distribuţie carburanţi (staţii proprii, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi), 6 depozite, 210 de staţii distribuţie GPL auto, peste 8.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere la Constanţa, Arad şi Bacău.

    Cătălin Dumitru, vicepreşedinte al KMG International, spune că vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România s-a ridicat în perioada 2012 – 2015 la peste
    2,5 milioane tone, din care circa 24% în 2015. În aceeaşi perioadă, vânzările totale de carburanţi ale grupului în România (benzină, motorină, GPL) s-au ridicat la circa 7,4 milioane tone.

    ”Investiţiilor derulate în rebrandingul reţelei li s-au adăugat anul trecut un proces de optimizare a canalelor de distribuţie a carburanţilor, dar şi reducerea costurilor operaţionale şi implementarea unor politici comerciale flexibile: mai exact, transferul benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea şi modernizarea reţelei de staţii de distribuţie carburanţi”, spune Cătălin Dumitru, care precizează că procesul de optimizare este la rândul lui adaptat în funcţie de piaţă: astfel, dacă în România compania funcţionează pe principiul CODO (Company Owned, Dealer Operated), adică staţiile companiei operate de dealeri, în Republica Moldova sistemul de business este unic în Europa, şi anume DOCO (Dealer Owned, Company Operated) – cel interesat investeşte şi construieşte staţia, pe care o transferă ulterior în administrarea companiei.

    La nivel regional, grupul a consemnat un volum record privind vânzările de carburanţi prin statiile Rompetrol din România, Moldova, Bulgaria şi Georgia, până la un nivel de
    2,64 milioane tone. Chiar dacă pieţele sunt diferite, staţiile Rompetrol vor fi peste tot la fel, spun oficialii companiei. La nivel european, KMG International deţine peste 1.000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări (România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia), care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. 

    Planurile companiei pentru 2016 prevăd deschiderea a 15 noi staţii şi finalizarea programului de rebranding in Romania şi continuarea acestuia in ţările vecine, spun oficialii companiei care vrea să îşi consolideze poziţiile în cele 12 pieţe în care activează, dar şi în regiunea Mării Negre, a cărei populaţie depăşeşte 160 de milioane de locuitori, iar piaţa de profil este estimată la peste 50 milioane tone carburanţi. Deocamdată, principala piaţă de desfacere a carburanţilor rămâne România, unde Rompetrol deţine majoritatea operaţiunilor şi activelor de rafinare şi distribuţie. În ultimii opt ani, compania kazahă care deţine în întregime fostul Grup Rompetrol a investit peste
    1,6 miliarde de dolari pentru dezvoltare, cea mai mare parte din această sumă mergând în retehnologizarea şi creşterea capacităţii rafinăriei Petromidia.

    Petromidia, care asigură peste 40% din capacitatea de rafinare a României, a prelucrat anul trecut 4,95 milioane tone materie primă, nivel similar recordului atins în 2014 (5,05 milioane tone). Anul trecut, 15.000 tone de materii prime au fost procesate pe zi, aceasta fiind cea mai mare cantitate procesată de la punerea în funcţiune a rafinăriei în 1979. Finalizarea programului de investiţii de la rafinăria Petromidia a alimentat în 2012 nevoia de a creşte prezenţa şi calitatea acesteia, aşadar a dus la construcţia de noi staţii, la îmbunătăţirea sistemelor şi a echipamentelor din staţiile existente, dar şi la implementarea unui sistem de monitorizare a trasabilităţii carburanţilor de la rafinărie până în rezervorul clientului. Parte a acestui program de optimizare a vânzărilor pentru a utiliza cât mai eficient noua capacitate crescută de la Petromidia a fost şi programul de rebranding al staţiilor, care a presupus instalarea unor pompe de ultimă generaţie, cu sisteme multimedia şi cu sistem de iluminat LED pentru un consum redus de energie.

    Măsurătorile făcute de KMG International arată că benzinăria perfectă nu este chiar un obiectiv utopic: schimbările din staţii au fost apreciate pozitiv în 2015 de clienţii Rompetrol, compania înregistrând un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), dar şi creşterea notorietăţii brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului Fill & Go în rândul clienţilor.


    CONTEXT

    Grupul Rompetrol, în prezent KMG International, a dezvoltat din 2000 şi până în prezent o reţea de peste 700 de puncte de alimentare carburanţi şi s-a axat în general pe dezvoltarea de produse performante (carburanţi, investiţii în rafinărie) şi servicii inovative (cum at fi serviciul de plată la pompă).

    DECIZIE

    În 2012, KMG international a decis redefinirea imaginii staţiilor Rompetrol şi a derulat un amplu proces de rebranding al acestora, care a fost lansat în 2013 odată cu noua staţie din Otopeni. Până la finele anului trecut, sub umbrela noului concept se regăseau în România un număr de 118 staţii (exterior) şi 71 de staţii (interior). Grupul şi-a propus pentru acest an finalizarea programului de rebranding in Romania si continuarea acestuia in Bulgaria, Moldova, dar  dezvoltarea retelei de distribuţie prin construcţia de noi staţii.


    REZULTATE

    În 2015, clienţii Rompetrol au apreciat noua imagine a staţiilor, lucru care s-a tradus într-un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), notorietatea brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea marcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului
    Fill & Go în rândul clienţilor. Vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia au atins în 2015 un nivel record de 2,64 milioane tone.

     

     

  • Borisov: Bulgaria a depăşit România în toate privinţele cu mult timp în urmă

    Premierul bulgar Boiko Borisov a declarat într=un interviu pentru Nova TV că „Bulgaria a depăşit România în toate privinţele în urmă cu mult timp”. Acesta fusese întrebat când va reuşi Bulgaria să prindă din urmă România.

    „Miniştrii lor fură şi sunt prinşi în cele din urmă, în timp ce preşedintele lor caută azil în Moldova. Nu văd niciun bulgar să fugă în România”, a răspuns Borisov la întrebarea reporterului, „cum anume a depăşit Bulgaria România în domeniul anticorupţiei.

    Borisov a mai spus că la ei nu există politicieni condamnaţi pentru coripţie deci, probabil, nu există corupţi printre ei.

    „Consider că prevenţia este cea mai importantă (..) ei ştiu că pe cine prind, acela va pleca imediat”, a mai spus el.

    Premierul bulgar a mai adăugat ca unele companii româneşti vin să facă afaceri în Bulgaria pentru că este mai bine să activezi acolo şi că ţara este mai stabilă şi previzibilă.
     

  • În culisele unui magazin online

    Dacă în urmă cu câţiva ani puteai cumpăra online doar cărţi sau CD-uri, acum oferta este foarte diversificată: de la produse IT&C, articole de îmbrăcăminte şi până la peşti vii, după cum povesteşte Paul Copil, chief operations officer la retailerul de modă Fashion Days, liderul pieţei de online fashion din România. Fashion Days este prezentă atât pe piaţa locală, cât şi în Bulgaria şi Ungaria, şi serveşte peste milioane de clienţi cărora le pune la dispoziţie zilnic circa 500.000 de produse de la peste 1.000 branduri internaţionale. Anul trecut, în aprilie, Fashion Days a fost cumpărată de eMag, la rândul său lider al pieţei de comerţ online.

    Retailerul de modă are trei depozite la ieşirea din Capitală, unde am fost invitat să văd ce se întâmplă „după clic“, cum se învârt rotiţele care pun maşinăria în mişcare. Din depozitele din Bucureşti pleacă produse în toată ţara, dar şi în Bulgaria sau Ungaria. În magazinul online sunt prezente peste 1.000 de branduri, printre care Calvin Klein, Puma, Just Cavalli sau Guess, de unde clienţii pot alege, dar diversitatea produselor nu este singurul punct de atracţie al unui magazin online de modă, ci şi serviciul trebuie să fie unul foarte bun. În prezent, Fashion Days livrează în România, Bulgaria şi Ungaria într-un interval de 24-48 ore de ore, în funcţie de când este comanda plasată de client, când vine curierul pentru a ridica produsele şi drumul parcurs până la destinaţie, iar infrastructura rutieră deficitară din România contribuie la timpul de livrare. „Ştii când pleci, mai greu când ajungi. Lucrăm la sistem şi în curând vom putea oferi 24 de ore timp de livrare în mod constant“, spune Paul Copil, responsabil pentru tot ceea ce se întâmplă după ce se cumpără un produs.

    Odată cu reducerea timpului de livrare au crescut şi afacerile Fashion Days. „În 2011 timpul lung de livrare făcea ca unii dintre clienţi să renunţe la comandă, astfel marfa rămânea şi se producea un stoc. Făceam campanii ulterior unde vindeam retururile şi produsele rămase.“ În aceea perioadă lucrau în depozit 100 de oameni. În 2012 numărul acestora a crescut la aproape 200, lucrau în trei schimburi „şi cu toate astea tot existau întârzieri“.

    Pentru a remedia această problemă compania s-a concentrat pe trei proiecte. Primul a fost stabilizarea serviciilor de curierat. Au renunţat la a lucra cu mai mulţi curieri, din mai multe ţări (când livrau în Polonia, Slovacia sau Cehia), şi au trecut la un parteneriat cu un singur curier, DPD, singurul care acoperea regiunea unde operam: „Ne‑a ajutat foarte mult în expansiune şi în a stabiliza relaţiile cu clienţii noştri. În plus, e mult mai uşor de administrat un singur sistem“, spune Copil.

    Al doilea punct a fost dezvoltarea unui VMS (Warehouse Management System) modificat pentru nevoile companiei, care poate să suporte traficul mare de date. Iar un ultim punct, implementat în 2013, a fost introducerea unei linii de automatizare şi de procesare a comenzilor. „De la 200 de oameni, care lucrau în trei schimburi, am ajuns la 70 de oameni în două schimburi care fac acelaşi lucru. Nu am renunţat la oameni, ci am deschis depozite de retail. Mai mult, am implementat un departament specializat pe retururi. Care devine un business în sine prin volumul tranzitat“, povesteşte Copil. Sistemul automatizat a mărit fluxul de comenzi posibile de la 200 la 1.500 pe oră, iar gradul de eroare a scăzut de la 7-8% la 0.001%, susţine Paul Copil. „Logistica din online este o vietate aparte. În general, foarte multe companii sunt ancorate într-un sistem clasic, fără să se uite la tehnologii noi. Noi am făcut asta şi ne-a folosit. Operaţiunile au reuşit să susţină creşterea businessului“.

    Care este viaţa unui produs?