BusinessMagazin

Tag: buget

  • Ciolacu, despre bugetul propus de Guvern: Nu sunt în stare să ofere dezvoltare decât clientelei lor

    „Aceiaşi bani, viziuni diferite! Guvernul Cîţu a venit cu un buget al ruşinii, al austerităţii şi subdezvoltării. Cu un buget negociat nu în funcţie de priorităţile României, ci în funcţie de cine a fost mai colţos în Coaliţie.
    Au făcut întocmai cum spunea Cîţu anul trecut: Sănătatea şi Educaţia nu sunt o prioritate, nu contează. Vedem acum că nici producătorii români nu contează. Nici firmele româneşti. Nici veniturile celor care muncesc sau care sunt acum la pensie! Tot ce contează a fost cine a băgat mai repede mâna în vistierie ca să îşi ia partea pentru a-şi hrăni clientela”, a scris vineri pe Facebook Marcel Ciolacu.

    Conform acestuia, PSD a propus un proiect de buget, în care, cu aceiaşi bani, a demonstrat că se pot creşte veniturile oamenilor, mări alocaţiile copiilor, creşte bugetul Sănătăţii pentru a combate cât mai rapid pandemia, investi în Educaţia copiilor noştri şi se poate sprijini mediul de afaceri.

    „Pe scurt, exact cu aceiaşi bani, se poate proteja puterea de cumpărare a românilor, sprijini mediul de afaceri românesc şi se pot face investiţii în mari proiecte de infrastructură, pentru a reporni economia.
    Aceasta este diferenţa! Ei nu sunt în stare să ofere dezvoltare decât clientelei lor. Pentru restul, adică pentru marea majoritate a românilor, doar austeritate!”, a mai scris Ciolacu pe reţeaua de socializare.

    Potrivit proiectului de buget al PSD, Sănătatea ar urma să primească 30%, în loc de 11%, iar Educaţia 18%. Sume mai mari sunt alocate şi pentru punctul de pensie şi alocaţiile copiilor.

  • Buget 2021: Guvernul plafonează cheltuielile cu salariile bugetarilor la 110 miliarde lei

    Guvernul vrea să cheltuiască cu salariile bugetarilor aproximativ 110 mld. lei în 2021, un nivel similar cu cheltuiala cu salarii din 2020, arată proiectul de buget publicat de Finanţe. Cheltuielile cu salariile (cheltuieli de personal) înseamnă 26% din cheltuielile totale ale bugetului general consolidat.

    Salariile bugetarilor sunt îngheţate la nivelul lunii decembrie 2020 pentru anul 2021. Aceasta este principala măsură dintr-un set care ar urma să aducă bugetului de stat, care încă nu a fost publicat, o economie de 17,6 mld. lei, adică 1,55% din PIB-ul de 1.156 de lei, cât speră guvernul să fie în 2021.

    Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar în valoare nominală cu 20 mld. lei în 2021 faţă de 2020. Factura salariilor bugetarilor (cheltuielile de personal) au fost în 2020 de 110 mld. lei, adică 10,6% din PIB.

    În proiectul de buget se menţionează că indemnizaţiile şi primele din aparatul de stat nu vor fi eliminate, ci se vor menţine la nivelul din decembrie 2020.

     

  • FSLI: 2,5% din PIB alocaţi Educaţiei, în condiţiile în care 800 de şcoli au toalete ca în Evul Mediu

    „Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, care apără interesele a peste 165.000 de membri de sindicat, dezaprobă public politica Guvernului-Cîţu prin care este refuzată orice formă de dialog social. Cele trei federaţii sindicale reprezentative din învăţământ au suspendat o acţiune de protest pentru care au obţinut aprobare, pentru ca reprezentanţii lor să se întâlnească cu prim-ministrul Guvernului României, Florin Cîţu. Acesta a refuzat să dialogheze”, se arată într-un comunicat al FSLI.

    Sindicaliştii susţin că munca „asiduă” a guvernanţilor este orientată doar spre tăierea cheltuielilor, pentru a reduce cât mai mult deficitul. „Această politică a uşilor închise promovată de Coaliţia: PNL-USR PLUS-UDMR, ne aminteşte de perioada nefastă a Guvernului Boc din anii 2009-2010, când austeritatea impusă a fost cuvântul de ordine. Constatăm că năravurile celor care au guvernat atunci, au revenit”, se arată în comunicat.

    FSLI cere intervenţia preşedintelui Klaus Iohannis, având în vedere că bugetul de austeritate propus pentru educaţie va însemna „eşecul Programului domniei sale, <România Educată>”.

    „2,5% din PIB ar urma, potrivit unor surse neoficiale, să fie bugetul alocat educaţiei în anul 2021 de la bugetul de stat. Cum traducem acest procent? România este codaşa ţărilor membre ale UE în ceea ce priveşte investiţia în educaţie care este, în medie, de aprope 5% din PIB la nivel european. Asta înseamnă continuarea politicii de subfinanţare a unui domeniu pe care specialiştii îl consideră fundamental pentru progresul economic. Când România are peste 800 de unităţi şcolare cu toalete ca în Evul Mediu, cum îşi permit guvernanţii să nu facă efortul de a suplimenta fondurile pentru educaţie? De fapt, domnul Florin Cîţu pune acum în practică ceea ce a afirmat atunci când era ministru de finanţe: <Pentru mine educaţia şi sănătatea nu sunt domenii prioritare>. O viziune toxică, domnule prim-ministru”, au mai transmis sindicaliştii din învăţământ.

    Aceştia atrag atenţia că politica de austeritate afectează şi salariile angajaţilor din învăţământ, dar şi că eliminarea indemnizaţiei de hrană ar fi o altă lovitură pentru mulţi salariaţi din Educaţie. „Având în vedere că în învăţământ sunt aproximativ 60.000 de salariaţi care câştigă lunar aproape de salariul minim pe economie, eliminarea acestei indemnizaţii ar avea consecinţe grave asupra lor, pentru că nu ar avea din ce să supravieţuiască. Printre cei loviţi de această decizie sunt şi cadrele didactice tinere care au venituri lunare mai mici de 2.500 de lei”, susţin sindicaliştii.

    „Refuzul guvernanţilor de a majora salariile personalului didactic, aşa cum prevedea legea, neasigurarea sumelor necesare pentru calculul corect al salariilor, care oricum sunt foarte mici, dezinteresul de a se asigura vaccinurile pentru cadrele didactice care în această perioadă sunt expuse riscului îmbolnăvirii cu Coronavirus, precum şi celelalte probleme prezentate, nu sunt altceva decât motive prin care guvernanţii îi invită pe salariaţii din învăţământ în stradă, pentru a protesta, moment care se va întâmpla cât de curând, dacă este refuzat în continuare dialogul social prin care încercăm să găsim soluţii pentru sprijinirea angajaţilor din Educaţie. Lipsa comunicării şi a negocierilor va transforma acest an într-unul al revoltelor de stradă, iar Guvernul va reuşi să rămână în istorie ca un alt Executiv care a dat greş într-un an de criză, pentru că nu a avut niciun plan de redresare, ci doar de tăiere. Scăderea puterii de cumpărare în rândul salariaţilor din educaţie nu va duce la relansarea economică, ci doar la adâncirea unor discrepanţe sociale existente deja între aceştia şi alte categorii privilegiate”, a declarat Simion Hancescu, preşedintele FSLI.

  • Fondurile europene sunt un instrument de creştere, dar companiile duc lipsă de informare şi expertiză pentru accesarea acestor forme de finanţare

    ♦ „Există o lipsă de expertiză şi înţelegere a mecanismelor şi beneficiilor pe care le presupun proiectele care au nevoie de finanţare“ ♦ „Aşteptările sunt să încasăm sume importante din fondurile europene, mai ales că acestea au fost majorate“ ♦ „Ar trebui pus mai mult accent pe aceste fonduri europene. Companiile mici, la început, nici nu au cunoştinţele necesare, le lipsesc mulţi indicatori şi trebuie ajutate“ ♦ „În general, tot ce înseamnă modul în care noi ca beneficiari putem să luăm fonduri europene este stabilit de anumite comisii din anumite ministere şi dirijează aceste fonduri către anumite activităţi fără a putea tu ca antreprenor să ai un cuvânt de spus.“

    Fondurile europene ar putea fi un motor de creştere pentru multe com­panii din România, dar prin­tre punctele slabe ale mediului pri­vat românesc se află lipsa de ex­pertiză şi de informare cu privire la ce tre­buie să facă companiile pentru accesarea aces­tor forme de finanţare. Lipsurile com­pa­niilor private româneşti se pot vedea şi în absorbţia mică a fondurilor europene, lucru care ar trebui schimbat, au spus participanţii la cea de-a patra conferinţă orga­nizată de către Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale, Buget 2021: Cum rezolvăm ecuaţia de business a nou­lui an?, la care au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri din zona de vest a ţării, dar şi bancheri şi specialişti financiari.

    Felix Daniliuc, director Departament IMM, BRD Groupe Société Générale, este de părere că multe firme româneşti au anumi­te puncte slabe în ceea ce priveşte accesarea fon­durilor europene, dar acestea ar trebui trans­formate în puncte tari, astfel încât com­pa­niile să se dezvolte şi să investească din ce în ce mai mult.

    „În primul rând, există o lipsă de exper­ti­ză şi înţelegere a mecanismelor şi beneficiilor pe care le presupun proiectele care au nevoie de finanţare. În al doilea rând, este vorba de lipsa unei strategii coerente de dezvoltare şi creştere, finanţatorul trebuie să se asigure că cel care solicită fondurile are viziunea cât mai clară şi strategia foarte bine pusă la punct cu pri­vire la utilizare şi la impactul pe care acce­sa­rea de fonduri o poate produce. În al treilea rând, este şi lipsa accesului la o bază largă de cu­noştinţe necesare pentru luarea deciziei de investiţie în cunoştinţă de cauză pentru antre­prenorii acestor companii“, spune Felix Daniliuc.

    Marius Stoica, director executiv de pieţe finan­ciare, BRD Groupe Société Générale, spu­ne că există aşteptări mari în ceea ce pri­veşte absorbţia fondurilor europene. „Aştep­tările sunt să încasăm sume importante din fondurile europene, mai ales că acestea au fost majorate, la modul concret.“

    Dinspre mediul de afaceri, Juergen Schunn, proprietar, fondator şi preşedinte Grup Auto Schunn, spune că firmele mici au ne­voie de mai mult sprijin în ceea ce priveşte accesarea, astfel că există o lipsă a lor de cu­noaştere a procesului de accesare a fondurilor europene.

    „Companiile mici, la început, nici nu au cu­noştinţele necesare, le lipsesc mulţi indica­tori şi trebuie ajutate, iar pentru aceste com­panii e foarte bine dacă banca informează des­pre paşii respectivi, acest lucru ar ajuta foar­te mult aceste companii“, precizează Juergen Schunn.

    Pe de altă parte, Călin Muscă, proprie­tarul şi administratorul Grupului Porkprod, este de părere că mediul de afaceri ar trebui să ia mai mult parte la deciziile de distribuire a fondurilor europene.

    „În general, tot ce înseamnă modul în care noi ca şi beneficiari putem să luăm fonduri europene este stabilit de anumite comisii din anumite ministere şi dirijează aceste fonduri către anumite activităţi fără a putea tu ca antreprenor să ai un cuvânt de spus în această zonă şi aici cred că e una dintre problemele noastre ca şi mediu privat în sensul în care nu suntem băgaţi în seamă de autorităţI“, spune Călin Muscă.

  • Premierul Cîţu explică întârzierile bugetului: Nu este un buget simplu, repară anomaliile din trecut

    Premierul Florin Cîţu anunţă că bugetul pe anul 2021 va fi prezentat săptămâna viitoare. Şeful Guvernului spune că întârzierile au apărut deoarece nu este un buget simplu, acesta având rolul de a repara anomaliile din ultimii patru ani.

    Prim-ministrul Florin Cîţu susţine că încă se lucrează la bugetul pe anul 2021. Premierul a declarat la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului că este un buget care repară anomaliile din trecut şi a oferit exemplul cheltuielilor cu salariile care în ultimii patru ani s-au dublat.

    „Nu este un buget simplu, este un buget care se uită pe teren la perioada 2021-2022, care începe să repare anomalii introduse în legislaţia din România în ultimii patru ani. Vă dau un exemplu, cheltuielile cu salariile s-au dublat în perioada 2016-2020 (…) Nu cred că s-au dublat veniturile în ultimii patru ani de zile, economia nu a avut o dinamică dublă în ultimii patru ani de zile, dar cheltuielile de personal s-au dublat. Trendul este să reaşezăm structura economiei, să continuăm să investim, este un buget care are o sumă pentru investiţii mai mare decât anul trecut, anul trecut a fost o sumă de record”, a declarat premierul Cîţu.

  • Florin Cîţu: Bugetul întârzie puţin. Am cerut un lucru şi nu dau înapoi

    Bugetul pe 2021 nu va fi adoptat în următoarea şedinţă de guvern, care va avea loc marţi, a declarat, luni, premierul Florin Cîţu. Acesta spune că întârzierea este ca urmare a faptului că a cerut ca niciun ban să nu meargă spre un sector public unde nu se face reformă.

    Florin Cîţu a explicat, luni, în conferinţă de presă, de ce întârzie adoptarea bugetului pe 2021.

    „Bugetul pentru 2021 întârzie puţin pentru că eu am cerut un lucru foarte important şi nu dau înapoi de la acest lucru: subvenţiile sau cheltuielile care se duc în anumite sectoare din sectorul public anul acesta trebuie să fie legate de reformă. E foarte clar: nu se duce niciun ban către niciun sector dacă nu văd aceste reforme. Aştept să văd ce reforme vin, vom forţa aceste reforme dacă nu, prin limitele din buget, dar 2021 este anul reformelor. Dacă nu facem acest lucru vom continua să aruncăm bani buni în companii de stat care doar fac pierderi şi vor câştiga doar şmecherii. Acest lucru ajunge, nu se va mai întâmpla în perioada următoare şi banii se vor ducea doar în companii care vor arăta programe de reforme şi vor arăta că vor veni pe profit. Dacă nu avem aşa ceva, acele companii nu vor mai exista”, a spus Cîţu.

    Premierul a dat asigurări că bugetul nu va fi adoptat în următoarea şedinţă de guvern, care va fi marţi.

    „Întârzie puţin, adică nu va fi adoptat mâine (marţi – n.r.) în şedinţa de guvern. S-ar putea să fie adoptat săptămâna aceasta sau în prima parte a săptămânii viitoare. Dar nu mâine”, a precizat Cîţu.

  • Ciolacu: „Dreapta vrea să pună România la congelator! Să îngheţe tot! Să nu mai mişte nimic!

    „Dreapta vrea să pună România la congelator! Să îngheţe tot! Să nu mai mişte nimic! Profesorii, medicii, poliţiştii, pensionarii – toţi protestează în stradă de la începutul anului împotriva austerităţii reprezentate de Cîţu şi coaliţia de dreapta care îl susţine. Cu cât oamenii îşi strigă mai tare păsurile şi se împotrivesc îngheţării veniturilor fix în mijlocul iernii şi al pandemiei, cu atât se fac mai tare guvernanţii că nu îi aud”, scrie pe Facebook preşedintele PSD, Marcel Ciolacu.

    El reaminteşte că va prezenta public proiectul alternativ de buget.

    „Vom arăta soluţiile identificate de PSD pentru gestionarea eficientă a crizei sanitare, pentru creşterea nivelului de trai şi pentru repornirea economiei! Istericalele şi bâlbele lui Cîţu, Cioloş, Orban sau Barna nu ţin loc de argumente la soluţiile clare şi ferme ale PSD. Ne fac populişti?! Perfect. Da, suntem la fel de populişti când propunem miliarde pentru susţinerea programului <Fabricat în România> cum este şi preşedintele Biden care tocmai a anunţat un demers similar – <Buy American!>. Da, suntem la fel de populişti când vrem stimulente pentru familiile cu mai mulţi copii şi un sistem de deduceri de impozite până la pragul de 6.000 de lei lunar ca şi administraţia Biden care oferă părinţilor stimulente de 3.000 de dolari anual pentru copiii lor”, conchide social-democratul.

  • Marcel Ciolacu, despre buget: Avem numai austeritate, tăieri de pensii, de salarii şi concedieri

    „Mâine (miercuri-n.r.) vă vom prezenta propunerea noastră de buget alternativ pentru România anului 2021 şi, din discuţiile avute cu liderii de sindicat, am tras concluzia evidentă că toată lumea este îngrijorată de România anului 2021 şi de această propunere de buget de austeritate a actualului Guvern, a domnului premier Cîţu Florin, fost ministru al Finanţelor. Este o abordare greşită, priorităţikle bugetare ale actualului Guvern nu sunt la fel de prioritare ca şi ale romînilor”, a declarat Marcel Ciolacu la finalul unei întâlniri pe care a avut-o marţi cu liderii sindicali.

    Preşedintele PSD a anunţat că partidul va încerca în Parlament să modifice bugetul: „Rămâne o majoritate nu consistentă, una fragilă în Parlament, şi sperăm chiar şi din arcul guvernamental să ne gasim susţinere în propunerile noastre de modificare a bugetului”.

    Acesta a spus că bugetul prezentat de Guvern este unul de austeritate.

    „Este o îngrijorare în ceea ce priveşte viitorul Româmiei: nu avem investiţii majore, nu avem consum, pur şi simplu avem în faţă numai austeritate, tăierei de pensii, de salarii, de venituri şi, nu în ultimul rând, de disponibilizări”, a mai spus Marcel Ciolacu.

  • Ce se va întâmpla cu economia în perioada următoare

    ♦ Guvernul mizează în 2021 pe o creştere economică de 4,3% şi speră ca toate sectoarele economice să intre pe plus şi să scoată economia şi bugetul de stat cu capul la suprafaţă ♦ Revenirea economică pierde însă startul cu trei luni.

    Comisia Naţională de Stra­tegie şi Prognoză (CNSP) vede o scădere econo­mică în primele trei luni din 2021, prin comparaţie cu perioada similară din 2020. Începând cu al doilea trimestru al acestui an economia va începe să recupereze şi va creşte, pe tot anul, cu 4,3%, arată reprezentanţii Prognozei în nota care însoţeşte prognoza de iarnă 2021, pe care guvernul îşi construieşte bugetul.

    „Revenirea în zona pozitivă este deplasată spre trimestrul II 2021, urmând ca şi în primul trimestru al anului 2021 să avem o uşoară contracţie economică faţă de primul trimestru 2020“, se arată în document.

    Guvernul aşteaptă ca economia să crească cu 4,3% în 2021, după o creştere a tuturor sectoarelor economice. Pe partea de cerere, investiţiile ar urma să aducă 2,8 puncte procentuale din creşterea economică de 4,3%, în vreme ce consumul final ar veni cu 2,9 pp.

    Guvernul vede investiţiile şi consu­mul ca principale motoare pentru relan­sarea economică din 2021: „Pe latura ce­rerii, atât consumul privat, cât şi formarea brută de capital fix vor constitui motorul creşterii economice în anul 2021, având contribuţii de 2,4 şi respectiv 2,9 puncte procen­tuale. Consumul privat se estimea­ză că va înregistra o dinamică moderată, ca urmare a creşterii mai reduse în termeni reali a veniturilor salariale.“

    Cheltuielile de capital ale guvernului, investiţiile, au fost la 11 luni din 2020 în valoare de 24,7 mld. lei, în creştere cu 10,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. Guvernul este însă, şi în 2021, la strâmtoare în ceea ce priveşte bugetul. Cu un deficit bugetar de 7-8% din PIB şi cheltuieli fixe cu salarii şi pensii aproape la nivelul veniturilor fiscale, bugetul de stat nu are bani pentru relansarea economiei prin investiţii. Miza cea mai mare va fi atragerea şi folosirea fondurilor europene, sunt de părere analiştii economici.

    Pe partea de formare, industria, una dintre cele mai importante ramuri şi care face peste 20% din PIB, ar urma să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu 5,7%, după o scădere de 8,7% în 2020.

    „În ceea ce priveşte industria, pu­ter­nic afectată de criza sanitară, se aşteaptă pentru anul curent o revenire parţială, atingerea nivelului din 2019 fiind estimată în mod conservator pentru anul 2022. Prudentă este şi estimarea evoluţiei sectorului agricol pentru care s-a prognozat o creştere de producţie de numai 14,7%, în condiţiile în care aceasta ar urma după doi ani cu reduceri succesive de producţie (-22,3% în 2020 şi -2,2% în 2019). În condiţii climatice normale, aceste estimări pot fi de­pă­şite“, mai scrie Prognoza în document.

    Industria României, puternic ancorată în industriile vestice, era deja pe un trend descendent înainte de pandemie. Evoluţia sectorului industrial românesc depinde într-o bună măsură de evoluţia economiilor vestice, în special de Germania, dar depinde şi de o serie de factori interni, cum ar fi ajutorul guvernului şi evoluţia preţului energiei.

    Agricultura, cu o pondere mică în PIB, de circa 4%, ar urma să crească cu aproa­pe 15%. Sectorul agricol româ­nesc vine după doi ani de scădere, în con­se­cinţă creşterea de două cifre prin com­paraţie cu 2020 este de fapt foarte mică. Estimarea guvernului se bazează, potrivit Prog­nozei, pe condiţii meteo nefa­vo­rabile agriculturii, iar în condiţii nor­ma­le estimarea ar putea fi depăşită. În 2020 seceta şi-a pus amprenta pe scă­de­rea de peste 20% a agriculturii în Româ­ni­a.

    Construcţiile ar urma să mai încetinească avansul din 2019 şi 2020 şi să crească din punctul de vedere al valorii adăugate brute cu circa 6% şi să aducă creşterii economice o contribuţie de 0,4 pp. Analiştii din piaţă sunt de părere că cel mai bine vor avansa infrastructura şi spaţiile de logistică în 2021, chiar dacă pe partea de spaţii comerciale şi birouri este posibil să fie o scădere.

    Serviciile, cu o pondere în PIB de 60%, ar urma să crească cu 3 şi să aducă, pe partea de formare, cea mai mare contribuţie creşterii economice: Ă1,8 pp din creşterea economică de 4,3%.

  • Ciolacu, după avertismentul Comisiei Europene: Guvernarea pe datorie, pericol pentru economie

    „Comisia Europeană confirmă tot ceea ce am avertizat din noiembrie 2019 încoace: guvernarea pe datorie care a explodat; zero măsuri pentru a stopa risipa banului public şi zero măsuri pentru creşterea colectării veniturilor la buget. Lipsa de viziune a PNL a condus la situaţia în care s-a cheltuit enorm faţă de veniturile încasate pentru a obţine cea mai mare cădere economică şi cea mai slabă revenire din UE! Se confirmă că România, spre deosebire de celelalte ţări din UE, a cheltuit banii aiurea fără a veni cu un plan serios de stimulare şi revenire economică”, scrie pe Facebook Marcel Ciolacu.

    El afirmă că „rezultatele sunt catastrofale”.

    „Guvernarea pe datorie, în ritm de 1.000 de euro pe secundă, duduie! Guvernul de Dreapta amanetează ţara pe 30 de ani! Comisia Europeană este alertată că datoria publică va ajunge la 100% din PIB şi confirmă cu Guvernul Cîţu va fi obligat să ia măsuri de consolidare fiscală – adică austeritate! De aceea, amână şi mai mult prezentarea bugetului, undeva în februarie, ceea ce înseamnă că ţara va avea buget abia în martie! Până atunci, zero investiţii! După ce în 2020 a bătut record după record la împrumuturi, Guvernul Cîţu a început anul cu încă un împrumut de 1,1 miliarde lei, la dobânzi mari”, adaugă liderul PSD.

    Ciolacu arată că, în 2020, Florin Cîţu a împrumutat în total 34 miliarde euro pe an, „peste 1.000 euro pe secundă”.

    „Este mai mult cu 80% decât totalul împrumuturilor contractate în anul 2019. Este imens şi nimeni nu ştie ce s-a făcut cu aceşti bani: azi, ni se spune că bani de salarii, pensii şi alocaţiile copiilor nu sunt şi, la fel, bani de investiţii nu sunt. Totuşi, unde sunt banii? România se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană. Guvernul de dreapta se împrumută la extern, pe termen lung, la dobânzi de 15 ori mai mari decât Bulgaria şi de 19 ori mai mari decât Lituania. Guvernarea pe datorie afectează grav bugetul statului şi buzunarele românilor. În următorii ani, peste 1 miliard euro vor plăti anual populaţia şi companiile prin taxe şi impozite în contul dobânzilor şi comisioanelor. Guvernarea pe datorie afectează grav investiţiile private. Guvernul măreşte cererea de fonduri de împrumut şi ţine astfel dobânzile ridicate pentru finanţările bancare acordate sectorului privat. În plus, nu se mai creditează economia reală, băncile preferând să împrumute statul, la dobânzi mari şi cu risc zero. Cîţu şi Guvernarea Ţeparilor compromit investiţiile şi dezvoltarea economică pe termen mediu şi lung! Din păcate, ei nu vor scoate ţara din criză, ci o vor adânci şi mai rău”, conchide social-democratul.

    El a postat şi o fotografie cu premierul Florin Cîţu şi mesajul: „Guvernarea pe datorie, pericol pentru economie”.

    Comisia Europeană a lansat un avertisment la adresa Guvernului: „Trebuie să discutăm bugetul pe 2021 şi măsurile de corecţie pentru ca situaţia finanţelor publice din România devine nesustenabilă. În lipsa unor măsuri, datoria publică va ajunge la 100% din PIB în 2027, iar acoperirea ei devine riscantă”.