BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Bucur Retail Park găzduieşte prima unitate KiK din Bucureşti

    Investiţia în deschiderea primului spaţiu ocupat de KiK în Bucureşti se ridică la aproximativ 200.000 euro. Unitatea se întinde pe o suprafaţă de 632 mp şi comercializează produse vestimentare la preţ redus pentru adulţi şi copii, cosmetice, jucării şi decoraţiuni interioare. Diversitatea produselor şi costurile mici au atras, în primul weekend de funcţionare, peste 2.000 de clienţi. KiK se alătură astfel altor nume importante, care au închiriat spaţii în Bucur Retail Park, printre care se numără: Penny Market, PEPCO, JYSK sau DM Drogerie Markt. Compania de consultanţă imobiliară CBRE este responsabilă de serviciile de închiriere de spaţii comerciale pentru acest proiect.

    Bucur Retail Park este un proiect de spaţii comerciale şi rezidenţiale care va ocupa 28.000 mp şi a cărui finalizare este preconizată pentru 2022. Parcul comercial este situat în zona Drumul Taberei – Militari din capitală, beneficiind de un trafic intens datorat numărului mare de unităţi rezidenţiale şi de clădiri de birouri construite în apropiere. Complexul comercial este situat în una dintre zonele capitalei care se află într-un proces intens de dezvoltare imobiliară, atât pe segmentul rezidenţial cât şi pe cel de birouri. Bucur Retail Park este poziţionat strategic, pe unul dintre cele mai mari bulevarde ale oraşului, care leagă centrul cu partea de vest a capitalei şi este foarte aproape atât de staţiile de tramvai şi autobuz, cât şi de metrou.

    Prima fază de dezvoltare a proiectului este dedicată exclusiv spaţiilor comerciale, ocupă 4.200 mp şi a fost finalizată în decembrie 2018. Cea de-a doua fază va fi destinată segmentului agroalimentar, iar construcţiile vor începe în 2020 şi se vor finaliza la începutul lui 2021, când vor fi livraţi 13.500 mp. A treia etapă va demara cel târziu în 2021 şi va include doar spaţii rezidenţiale.

  • Opt companii mari mută 10.000 de angajaţi în birouri noi. Renault, ING, Deloitte, Enel, UPC, WPP, BNP Paribas şi Medicover sunt printre companiile care îşi vor schimba sediile de birouri în acest an. Care sunt proiectele anului 2019

    Companiile din IT&C, banking şi consultanţă, trei domenii care au o pondere semnificativă în profilul chiriaşilor de birouri din Bucureşti, sunt şi printre cei mai activi în ceea ce priveşte tranzacţiile de schimbare a sediului.

    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capi­talei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi bd-ul Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează acum să-şi schimbe biroul.
     
    „Anul trecut dezvoltatorii au finalizat proiecte de birouri noi care au totalizat 145.000 de metri pătrati, în condiţiile în care suprafaţa închiriată prin intermediul consultanţilor imobiliari a fost de 335.000 de metri pătrati, din care 45% (150.000 mp) reprezintă cerere nouă (preînchirieri, contracte noi, extinderi de suprafeţe existente şi relocări din alte imobile decât clădiri de clasă A şi B)“, a spus Marius Scuta, Head of Office Department & Tenant Representation în cadrul companiei de consultanţă imobiliară JLL. Dacă sunt luate în considerare şi tranzacţiile directe între chiriaşi şi proprietari, suprafaţa închiriată depăşeşte cu mult mai mult oferta nouă pusă pe piaţă de către dezvoltatori. „În plus, parte din spaţiile livrate în 2018 erau deja contractate din anii anteriori. Pentru finele anului estimăm un grad de neocupare de 8,9%“.
     

  • Se poartă biroul sănătos

    Acestea nu au scăpat atenţiei designerilor de mobilă, care vin cu soluţii pentru ele, precum şi pentru crearea unui mediu de lucru cât mai sănătos. O dovedeşte târgul de mobilă recent încheiat de la Stockholm, unde s-au prezentat asemenea idei, scrie Dezeen. Pe lângă zone verzi, cu plante, care să învioreze atmosfera, se caută modularitate, orice adăugire unui spaţiu existent de birouri trebuind să se poată face uşor, fără a necesita lucrări de construcţii. Au apărut astfel soluţii modulare care asigură spaţiu de lucru sau de dat telefoane care-l fereşte pe utilizator de zgomot şi-i oferă intimitate, acestea putând fi mutate din loc în loc după nevoi. Printre ele se numără cabinele mobile numite Pod Phone de la Into the Nordic Silence sau PodBooth de la o4i Design Studio.


    Pentru sănătatea angajaţilor au fost propuse şi o serie de scaune aşa-zise „active”, fără spătar şi cu şezutul în formă de şa, care prin instabilitatea lor îi ajută pe aceştia să facă un pic de mişcare ca să-şi ţină echilibrul şi încearcă să împace recomandările de a evita statul aşezat sau în picioare prea mult. Compania norvegiană Backapp a lansat chiar un scaun cu şezut în formă de şa combinat cu o placă de echilibru (placă specială care se mişcă dintr-o parte într-alta sau în jurul unui ax şi care-l obligă pe utilizator să-şi încordeze muşchii picioarelor ca s-o balanseze), pe care îl consideră o propunere şi mai bună pentru cei care vor să facă o mişcare la birou, dar mai ales pentru cei care au probleme cu spatele. 

  • Se poartă biroul sănătos

    Acestea nu au scăpat atenţiei designerilor de mobilă, care vin cu soluţii pentru ele, precum şi pentru crearea unui mediu de lucru cât mai sănătos. O dovedeşte târgul de mobilă recent încheiat de la Stockholm, unde s-au prezentat asemenea idei, scrie Dezeen. Pe lângă zone verzi, cu plante, care să învioreze atmosfera, se caută modularitate, orice adăugire unui spaţiu existent de birouri trebuind să se poată face uşor, fără a necesita lucrări de construcţii. Au apărut astfel soluţii modulare care asigură spaţiu de lucru sau de dat telefoane care-l fereşte pe utilizator de zgomot şi-i oferă intimitate, acestea putând fi mutate din loc în loc după nevoi. Printre ele se numără cabinele mobile numite Pod Phone de la Into the Nordic Silence sau PodBooth de la o4i Design Studio.


    Pentru sănătatea angajaţilor au fost propuse şi o serie de scaune aşa-zise „active”, fără spătar şi cu şezutul în formă de şa, care prin instabilitatea lor îi ajută pe aceştia să facă un pic de mişcare ca să-şi ţină echilibrul şi încearcă să împace recomandările de a evita statul aşezat sau în picioare prea mult. Compania norvegiană Backapp a lansat chiar un scaun cu şezut în formă de şa combinat cu o placă de echilibru (placă specială care se mişcă dintr-o parte într-alta sau în jurul unui ax şi care-l obligă pe utilizator să-şi încordeze muşchii picioarelor ca s-o balanseze), pe care îl consideră o propunere şi mai bună pentru cei care vor să facă o mişcare la birou, dar mai ales pentru cei care au probleme cu spatele. 

  • Care au fost cele mai mari tranzacţii imobiliare din 2018

    Pentru al patrulea an la rând, sectorul spaţiilor de birouri a atras cel mai mare număr de tranzacţii, cu 55% din totalul acordurilor încheiate în 2018. Clasamentul este completat, la distanţă considerabilă, de spaţiile comerciale care au cumulat 33% din tranzacţii, de segmentul spaţiilor industriale, cu 7% şi de hoteluri şi alte tranzacţii, care au însumat restul de 5%. Piaţa imobiliară bucureşteană a avut cea mai intensă activitate şi în 2018, cu 77% din totalul investiţiilor înregistrate la nivel urban naţional. Investitorii autohtoni au fost cei mai activi, implicându-se în aproape 25% din totalul tranzacţiilor, urmaţi de fondurile sud-africane, care au avut o pondere de 18% şi de investitorii portughezi, cu 13%.

    Potrivit CBRE, cele mai mari tranzacţii din 2018 au avut loc în a doua jumătate a anului, pe segmentele spaţiilor de birouri şi spaţiilor comerciale. Cea mai mare tranzacţie a fost vânzarea proiectului de birouri The Bridge (I şi II), care a trecut din posesia dezvoltatorului Forte Partners către Dedeman, în urma unui acord în valoare de 150 milioane euro. A doua tranzacţie, ca valoare, a vizat schimbarea structurii acţionariatului ParkLake Shopping Center şi s-a ridicat la 120 milioane euro. Astfel, Sonae Sierra a devenit unic acţionar al centrului comercial, prin achiziţia participaţiei de 50% deţinute de Caelum Development. Topul celor mai valoroase tranzacţii din 2018 este completat de alte cinci acorduri:

    – Vânzarea complexului de clădiri de birouri Oregon Park (I şi II), dezvoltat de Portland Trust, către Lion’s Head Investment, pentru 110 milioane euro;
    – Vânzarea Militari Shopping Center, centrul comercial din Vestul Bucureştiului, către fondul de investiţii sud-african, Mas Real Estate, cu 95 milioane euro;
    – Vânzarea proiectului de birouri The Landmark, către fondurile de investiţii Revetas Capital şi Cerberus Capital Management, pentru 65 milioane euro;
    – Vânzarea primei clădiri din complexul de birouri Campus 6, proiect al dezvoltatorului suedez Skanska, către compania austriacă CA Immo, cu 53 milioane euro;
    – Vânzarea clădirii de birouri Crystal Tower, către compania cehă de investiţii, PPF Real Estate, pentru 43 milioane euro.

    În 2018, volumul tranzacţional total s-a menţinut aproape la acelaşi nivel din 2017 şi a atins 940 milioane euro, iar valoarea medie a tranzacţiilor a scăzut cu 5% faţă de anul precedent, până la
    29 milioane euro. Birourile din capitală au suscitat cel mai mare interes, cu 97% din totalul tranzacţiilor înregistrate pe acest segment. În cazul spaţiilor comerciale, 69% dintre acorduri au vizat proiecte din Bucureşti, iar restul s-au desfăşurat în alte oraşe din România.

    Randamentul prime (randamentul înregistrat de proiectele de clasă A, din zonele cel mai bine cotate) este în scădere pentru toate sectoarele analizate: industrial, birouri şi retail. Evoluţia randamentului prime pe plan local se aliniază trendului manifestat în Europa Centrală şi de Est, ceea ce este un semn că piaţa este activă, cu un nivel bun al investiţiilor şi tranzacţiilor. Decalajul dintre România şi alte ţări din regiune, ca Ungaria şi Slovacia, s-a diminuat, însă există loc pentru noi scăderi ale acestui randament în toate sectoarele pieţei imobiliare autohtone. Astfel, cel mai mic randament prime a fost înregistrat de sectorul spaţiilor comerciale, cu 6,5%, urmat de segmentul spaţiilor de birouri, cu 7% şi de spaţiile industriale, cu 7,75%.

  • C&W Echinox: Dezvoltatorii vor livra în 2019 circa 1,2 mil. mp de spaţii logistice, comerciale şi de birouri, un nou record pentru piaţa locală

    Evoluţia pozitivă a activităţii de dezvoltare vine în urma cererii susţinute exprimate de chiriaşi în ultimii trei – patru ani, astfel că pentru mai mult de jumătate din spaţiile noi ce urmează a fi date în folosinţă în acest an au fost deja semnate contracte de închiriere.

    La finalul anului trecut, stocul spaţiilor de retail a depăşit 3,7 milioane de metri pătraţi, fiind aproape similar cu cel al spaţiilor de birouri, în timp ce stocul spaţiilor logistice se situa la circa 3,5 milioane de metri pătraţi. În 2019 este aşteptată livrarea a circa 600.000 de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale, peste 400.000 de metri pătraţi de birouri şi 200.000 de metri pătraţi de spaţii de retail. În Bucureşti vor fi daţi în folosinţă 300.000 de metri pătraţi de spaţii industriale şi 300.000 de metri pătraţi de birouri, în timp ce proiectele comerciale Colosseum şi Veranda Mall urmează a fi extinse cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 25.000 de metri pătraţi.

    Spaţii noi de retail vor fi livrate anul acesta şi în Sibiu, unde NEPI Rockcastle va finaliza proiectul Festival şi extinderea centrului comercial Shopping City Sibiu, dar şi în Timişoara, unde Iulius Group şi Atterbury vor inaugura extensia proiectului Iulius Mall. În perioada 2015 – 2018 piaţa locală de retail a crescut cu aproape 40%, iar centrele comerciale dominante au avut constant o rată de ocupare de aproape 100%.

    În Bucureşti sunt în construcţie în momentul de faţă clădiri noi de birouri cu o suprafaţă de circa 500.000 de metri pătraţi, până la finalul anului în curs urmând a fi livrate spaţii de aproximativ 300.000 de metri pătraţi. Cei mai activi dezvoltatori din punct de vedere al livrărilor vor fi în 2019 grupurile Portland Trust (63.000 metri pătraţi în cadrul Expo Business Park şi Oregon Park), Vastint (62.000 metri pătraţi în cadrul Business Garden şi Timpuri Noi Square), Globalworth (42.000 metri pătraţi în Renault Business Connected) şi River Development (38.000 metri pătraţi în The Light şi Sema Offices).
    Sectorul clădirilor de birouri se dezvoltă şi în alte centre universitare importante, în Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Iaşi urmând să fie date în folosinţă imobile noi cu o suprafaţă de aproximativ 130.000 de metri pătraţi.

    După o perioadă de şase ani (2009 – 2014) de stagnare, sectorul logistic şi industrial şi-a reluat creşterea în 2015 şi va atinge un vârf al evoluţiei în acest an, când dezvoltatorii îşi propun să construiască depozite noi cu o suprafaţă de aproximativ 600.000 de metri pătraţi. Cei mai activi investitori vor continua să fie companiile CTP şi WDP, care au fost lideri de piaţă în ultimii ani, urmaţi de jucători precum VGP, P3, Global Vision sau Transilvania Construcţii.

  • C&W Echinox: An record pentru tranzacţiile cu birouri, 20 de clădiri de 500 de milioane de euro şi-au schimbat proprietarii

    Imobile de birouri au fost tranzacţionate şi în Cluj-Napoca şi Timişoara, astfel că valoarea totală a tranzacţiilor cu imobile de birouri la nivel naţional în 2018 fiind de 531 de milioane de euro, reprezentând 55% din volumul tranzacţionat. Per total, investitorii au plasat anul trecut 957 de milioane de euro în piaţa imobiliară locală, segmentele de Retail (cu o cotă de piaţă de 33%) şi Industrial (9%) ocupând poziţiile doi şi trei în topul atractivităţii.

    Cinci dintre cele mai mari şapte tranzacţii au vizat proiecte de birouri din Bucureşti, şi anume The Bridge (două clădiri), Oregon Park (două clădiri), The Landmark (trei clădiri), Campus 6.1 şi Crystal Tower. Totodată, în 2018 au fost tranzacţionate şi sediul din Bucureşti al grupului Danone, clădirea Lascăr 31 Business Center care găzduieşte reprezentanţa locală a Comisiei Europene, imobilul Bucharest Corporate Center (fost sediu IBM şi Generali) de pe strada Buzeşti, fostul sediu al Bank of Cyprus de pe Calea Dorobanţi sau un portofoliu de patru imobile ale grupului East Balkan Properties.

    Astfel, investitorii au fost atraşi atât de imobile „trofeu”, realizate de dezvoltatori consacraţi, având un portofoliu de chiriaşi internaţionali cu angajamente pe termen lung, cât şi de clădiri secundare, dar care pot genera un randament robust.

    La nivelul principalelor ţări din Europa Centrală şi de Est (Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia şi România), în 2018 au fost tranzacţionate proprietăţi cu o valoare cumulată de 13 miliarde de euro, cea mai mare piaţă fiind Polonia, cu o cotă de 55%. Faţă de anul precedent, volumul tranzacţiilor din regiune a crescut cu 15%. În timp ce randamentul la achiziţia clădirilor de birouri prime din Bucureşti a rămas constant, la 7,25%, ȋn pieţele din regiune randamentele investiţionale au continuat să scadă, ajungând la 4,75% în Varşovia şi 4,40% în Praga.

  • Antreprenorul din Timişoara care a trecut de la calculatoare second-hand la piaţa imobiliară

    Achiziţia acestui imobil a venit la pachet cu multe lucruri de învăţat, testând diverse tehnici şi modele de achiziţie şi închiriere. Practic, am adaptat modelul refurbished din IT în zona de real estate”, descrie antreprenorul Dan Iliescu cele mai recente proiecte ale sale. Timişoreanul a dezvoltat, încă din 2002, CIT Group, care a ajuns în prezent principalul jucător de pe piaţa produselor IT refurbished (distribuitor de echipamente IT second-hand sau recertificate – n.red.), după cum descrie el compania. În 2017, CIT Grup a înregistrat venituri de peste 6 milioane de euro, iar aproximativ 70% din venituri au fost asigurate de reţeaua proprie de distribuţie de produse IT refurbished, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi.

    Cel mai recent pariu al său însă este în imobiliare: în urma efectuării unor workshopuri de real estate cu Robert Kiosaki (om de afaceri american, fondator al Rich Dad Company, instituţie care oferă consultanţă în finanţe – n.red.), Dan Iliescu a identificat pe piaţa din Timişoara o nişă pe care a ales să se poziţioneze. Astfel, el a creat în Dumbrăviţa (cea mai bogată comună din România, aflată în imediata proximitate a Timişoarei) un office hub pentru companii.

    „Achiziţionăm clădiri vechi, cu structură de calitate, iar uneori suntem uimiţi cât de bine au gândit arhitecţii acum 15 – 20 – 30 de ani clădirile, ce structură de rezistenţă au”, descrie Iliescu strategia prin care şi-a propus să dezvolte proiectele imobiliare, anunţată în această toamnă.  

    Suprafaţa totală a clădirii este de 2.400 de metri pătraţi. Parterul este destinat retailului, iar etajele, spaţiilor de birouri, având suprafeţe cuprinse între 22 şi 132 metri pătraţi.

    Pentru Dan Iliescu, clădirile vechi sunt fascinante şi oferă ca exemplu în acest sens clădirea cumpărată de la Nokia, prima clădire de office din Timişoara, pentru care arhitecţii au gândit acum câteva decenii terase interioare verzi şi terase exterioare, dar şi numeroase spaţii de socializare. „Spaţiile de birouri sunt absolut customizabile ca suprafeţe, cu o înălţime suficientă, suprafeţe vitrate foarte mari, multă lumină, parcare proprie în centrul oraşului – această clădire putem spune că este cea mai bine deservită din zona centrală a oraşului.”

    Pentru achiziţia clădirii Nokia, CIT Grup a plătit 6,2 milioane de euro, tranzacţia fiind susţinută şi prin credite obţinute de la instituţii bancare.

    „Ne bucurăm că noi am reuşit să ţinem această proprietate în portofoliul unei firme bănăţene. Este o realizare importantă şi ne dorim ca prin această achiziţie, aşa cum am reuşit în Dumbrăviţa, să creăm un office hub, un pol de business destinat în special firmelor mici şi medii care au nevoie de o locaţie centrală, la costuri decente.”

    În ceea ce priveşte viitorii chiriaşi, ca structură, 60% din suprafaţă va fi destinată companiilor mici, 30% unor multinaţionale cu birouri de talie mică sau medie, iar 10% va fi alocat conceptului de shared office. „Ne-am propus ca în final, pe lângă terasele interioare şi exterioare existente, să avem inclusiv piscină, rooftopuri verzi, iar clădirea să devină smart şi autonomă, să îşi producă propria energie electrică”, descrie antreprenorul următoarele planuri de dezvoltare a proiectului.

    „Timişoara are o ofertă diversă şi bine consolidată, cunoaşte un val de dezvoltare fără precedent”, remarcă Dan Iliescu. „Noi ne vom poziţiona diferit. Deşi avem un amplasament central, vom practica un nivel al chiriei de 8 euro/mp. În zonă, preţurile de închiriere cu serviciile incluse pentru o astfel de clădire trec de 15 euro/mp şi pot ajunge chiar şi la 20 euro/mp.”

    În ceea ce priveşte piaţa imobiliară de la nivelul întregii ţări, Iliescu spune că aceasta are un mare potenţial. „În acest moment cunoaştem în detaliu doar piaţa din Timişoara, dar începem să studiem şi alte oraşe. Sunt foarte multe oportunităţi şi posibilităţi de nişare. Bătaia mare este în zona clădirilor A, dar majoritatea firmelor din România nu sunt acolo.” Prin urmare, fondatorul CIT Grup spune că se gândeşte la achiziţionarea unor clădiri aflate în alte oraşe importante.
    „După finalizarea implementării procesului de refurbishing a clădirii Nokia, vom analiza în ce măsură mai oferă Timişoara alte oportunităţi pe această nişă şi în funcţie de acest lucru vom decide dacă următoarea noastră achiziţie va fi sau nu locală.”

    Conceptul dezvoltărilor imobiliare în spaţii vechi poate fi considerat o replică a primei afaceri a antreprenorului timişorean, distribuitorul de echipamente second-hand, axat pe comercializarea de produse precum calculatoare, laptopuri, monitoare, culminând cu serverele vechi, între 20 – 60% mai ieftine decât cele noi.

    CIT Group se adresează cu aceste produse deopotrivă persoanelor fizice, dar mai ales companiilor, deopotrivă consumatori finali, cum ar fi companiile cu parcuri IT mari care aleg produsele refurbished pentru că au o garanţie de până la trei ani, dar şi servicii de postvânzare la fel ca în cazul echipamentelor noi, precum şi redistribuitori de echipamente IT de dimensiuni mici şi medii. Fondatorul CIT Grup remarcă faptul că firmele mici şi medii au început să înţeleagă – uneori cu costuri imense – că nu se pot lupta cu marii retaileri care au discounturi mari la furnizori şi că nu pot rezista pe piaţă cu marje de 2 – 5%.  

    Potrivit unui interviu acordat anterior, Dan Iliescu a intrat în afaceri încă din adolescenţă: a primit două calculatoare de la tatăl său – „nu ştiu nici azi de ce a cumpărat două“ – şi s-a gândit că ar putea să facă bani lăsându-i şi pe alţii să le folosească. „M-am gândit să le închiriez, să dau şi altora acces la calculator. Şi aşa, de la două calculatoare am ajuns la zece. Am pus apoi bazele unui club de PC şi am reuşit să fac o înţelegere cu o firmă mare de IT din Timişoara. Ei apelau la mine pentru testarea produselor în cadrul acelui club.“

    A petrecut un an în Statele Unite, în cadrul unui program de student exchange, şi s-a întors decis să urmeze calea antreprenoriatului. „Când m-am întors în ţară am reuşit să vând calculatoarele cu un preţ apropiat de cel cu care le cumpărasem. Am înţeles că era o oportunitate acolo şi acela a fost practic momentul zero al companiei“, povesteşte Iliescu. Au urmat apoi o serie de contracte cu mai multe firme din Timişoara, CIT Grup devenind practic distribuitor. Timp de cinci ani au vândut numai monitoare, ulterior dezvoltând şi partea de calculatoare, servere şi alte componente.

    Compania a crescut chiar şi în perioada de criză, atunci când mulţi comercianţi au avut probleme în a-şi vinde produsele. „Pe noi criza ne-a ajutat, pentru că oamenii au început să cumpere lucruri care să merite banii. Erau mult mai atenţi, iar pe noi acea atenţie ne-a ajutat. Am avut creşteri în acea perioadă şi avem creştere şi acum, de 30 – 40% pe an“, spunea Iliescu.

    În prezent, aproximativ 70% din venituri sunt asigurate de reţeaua proprie de distribuţie de produse IT refurbished, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi. În acelaşi timp, 25% din cifra de afaceri este asigurată de vânzarea către segmentul B2B, iar diferenţa, de achiziţiile făcute de persoane fizice.
    Cererea de birouri din afara Bucureştiului – Timişoara, Braşov, Craiova, Iaşi şi Cluj-Napoca – a totalizat în primul trimestru al anului 2018 17.000 metri pătraţi.

    Aproape jumătate din cererea din afara Bucureştiului a fost înregistrată în Timişoara (8.239 metri pătraţi), în timp ce 30% din spaţiile închiriate (5.100 metri pătraţi) au vizat Cluj-Napoca, potrivit ZF. Companiile din domeniile IT şi servicii profesionale au fost cele mai active, cu aproape 60% din totalul închiriat. În ceea ce priveşte stocul de birouri, în Timişoara, dezvoltatorii au anunţat proiecte de 83.000 metri pătraţi, în Cluj-Napoca, stocul va creşte cu 43.000 metri pătraţi, în Braşov urmează să fie livraţi 25.000 metri pătraţi, iar în Iaşi doar 9.200 metri pătraţi.

    „Din păcate, stilul de viaţă actual face ca tot mai mulţi români să nu mai aloce timp pentru a achiziţiona produse de calitate, ci doar în funcţie de aparenţe, fără să aprofundeze costurile ulterioare de utilizare, durabilitate, impactul asupra sănătăţii, timpul pierdut în utilizare sau rezistenţa”, descrie Dan Iliescu comportamentul pe care l-a observat în rândul clienţilor. „La început am vrut să fim cei mai ieftini, dar am înţeles cu timpul că acest lucru nu se poate. Aşa că am decis să fim cei mai buni, să încercăm permanent să inovăm în branşă. Avem în continuare şi produse ieftine, pentru cei care le doresc, dar ne concentrăm pe alte aspecte“, descrie antreprenorul strategia companiei. 

  • CBRE: Piaţa spaţiilor de birouri turează motoarele, cu peste 300.000 mp anunţaţi pentru 2019

    Stocul modern de spaţii de birouri a ajuns anul trecut la 2,91 milioane de metri pătraţi, cu 144.000 mp livraţi în 2018, în creştere cu 15% faţă de 2017. Segmentul spaţiilor de birouri va continua să se dezvolte accelerat şi în 2019, iar 15 noi proiecte vor fi demarate în cursul acestui an, spun reprezentanţii companiei. Cu toate acestea, piaţa resimte lipsa mai multor proiecte, nivelul cererii fiind în continuare peste oferta existentă. În acest moment, 50% din suprafaţa totală care va fi finalizată în 2019 este deja închiriată, ceea ce reprezintă un indicator clar al necesităţii livrării mai multor spaţii de birouri.

    În partea de vest a capitalei s-au înregistrat cele mai mai multe cereri de închiriere în 2018, cu 36% din totalul tranzacţiilor. Pe a doua poziţie s-au situat zona centrală şi zona de nord, ambele cu 17%, urmate de Pipera cu 14% şi de CBD (zona Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle), zonă care se apropie de limita superioară a spaţiului disponibil pentru construirea de noi proiecte, cu 13%. Din punct de vedere al tipului de tranzacţie, în 2018 contractele de pre-închiere au avut o pondere de 35%, renegocierile de 26%, urmate de relocări cu 20% şi de cereri noi sau extinderi ale unor spaţii existente, cu 19%.

    În 2019 sunt anunţate 15 proiecte care totalizează peste 304.000 mp, iar vestul capitalei rămâne campion detaşat în topul celor mai active zone. Astfel, 48% dintre proiecte se găsesc în partea de vest a Bucureştiului, 24% în nord, 10% în zona CBD, 9% în zona centrală şi 8% în Pipera.

    Reprezentanţii CBRE spun că în prezent, din stocul total de spaţii moderne de birouri, în partea de nord a capitalei şi în Pipera se găseşte cea mai mare parte, de altfel aceste zone au fost considerate pentru mulţi ani tradiţionale pentru amplasarea complexelor de birouri şi unde s-a construit masiv. Însă tendinţa actuală este de creare a unor noi poli, cum este zona Timpuri Noi, situată în partea de centru-sud a capitalei. Proiectul Timpuri Noi Square localizat aici, şi a cărui contribuţie în dezvoltarea zonei este indiscutabilă, funcţionează ca o ancoră, urmând să atragă din ce în ce mai multe investiţii şi noi chiriaşi la fel de spectaculoşi ca cei aduşi de CBRE Romania, dar să inspire şi alţi dezvoltatori care au sesizat potenţialul zonei. Un interes din ce în ce mai ridicat se manifestă şi pentru zona Bulevardul Expoziţiei – Piaţa Presei Libere care va contiua să se extindă în mod organic şi în 2019.

    Totalul de 2,91 milioane mp de spaţii de birouri existente în capitală sunt împărţiţi astfel: 782.206 mp în partea de nord, 689.391 mp în Pipera, 489.095 în partea zona centrală, 432.089 mp în CBD, 412.013 în partea de vest. Cea mai mică suprafaţă se găseşte în zona de est, unde au fost construiţi până în acest moment 57.775 mp şi în sudul capitalei, unde se află doar 47.780 mp de spaţii de birouri. Ambele zone au însă capacitatea de a se dezvolta în viitor.

     

  • Prima victimă, după măsurile luate de guvern: O companie GIGANT care voia să intre pe piaţa locală refuză să mai vină în România

    Creşterea pieţei locale, pregătirea angajaţilor şi noile proiecte de birouri fac din Bucureşti una dintre cele mai atractive destinaţii pentru companiile care doresc să se extindă pe domeniul cen­trelor de servicii, însă schimbările rapide şi puternice în ceea ce priveşte legisla­ţia le va ţine la distanţă.

    „Ce s-a întâmplat cu ordonanţa pe final de an reprezintă motivul pen­tru care o companie se gândeşte să nu mai vină în România. Avem un cli­ent din Europa de Vest care voia să intre pe pia­ţa locală cu un centru de servicii, ini­ţial cu 200-250 de angajaţi şi cu perspec­tiva de a se extinde spre 500 de sala­riaţi. Acum ia în calcul să rămână în vest, cu toate că acolo nu găseşte com­pe­tenţe lingvistice cum găseşte aici“, a de­clarat Laurenţiu Lazăr, managing part­ner la Colliers Interna­tional România.

    Anul trecut, spre exemplu, cea mai importantă intrare pe piaţa locală a fost cea a London Stock Exchange, care a ajuns la finalul anului trecut spre 100 de an­gajaţi, iar planul este să ajungă la un total de 400.

    Anul acesta pe piaţa locală de bi­rou­ri vor fi livraţi 360.000 mp de spaţii office noi, valoare record pentru ultimii ani.

    Pe de altă parte, dacă în 2018 s-au livrat circa 150.000 mp la o cerere în piaţă de circa 130.000 mp, anul acesta oferta este de trei ori mai mare decât cererea netă.