BusinessMagazin

Tag: bani

  • Adrian Sârbu: Zelenski şi-a amintit de noi. Sunt buni şi banii mărunţi ai României

    Nemo: Volodimir Zelenski este în turneu în ţările baltice. Preşedintele ucrainean se îndreaptă către ţările apropiate pentru a obţine ajutor. El a discutat şi cu preşedintele polonez Duda şi cu Iohannis al nostru. Zelenski a mulţumit României pentru cooperare, în special în ceea ce priveşte exporturile de cereale şi pregătirea piloţilor pentru avioanele F16.

    Adrian Sârbu: România a deschis graniţele, România a lăsat grâul ucrainean să treacă pe aici, nu a creat o problemă şi nu i-a ascultat pe agricultorii români, cum au făcut polonezii cu ai lor. Eu aş fi vrut ca dl. Zelenski, că tot l-ai pomenit acum… dar frumoasă observaţie că şi-a amintit şi de noi.

    Hofi: Da, dar după ce s-a terminat filmul.

    Adrian Sârbu: Acum, dacă a ajuns la bani mărunţi, sunt buni şi ăia, nu? Eu cred că ar fi fost o mulţumire mult mai bine primită de români să ne spună că în Bucovina se vorbeşte, se învaţă româneşte la şcolile de români de acolo. Că nu se mai învaţă limba ucraineană.

    Hofi: Nu se poate, e război.

    Adrian Sârbu: Nu, dar el s-a angajat că va respecta condiţiile UE pentru aderare. Ce mă îngrijorează e că dl. Zelenski vorbeşte mai mult de Moldova decât vorbim noi. Nu pentru că sunt la pachet pentru aderarea la UE, dar când s-a pus problema securităţii Moldovei, Ucraina s-a repezit să spună: „îi asigurăm noi securitatea”.

    Nemo: Ba chiar mai mult. Pe la începutul conflictului a spus: „Ce, aveţi probleme în Transnistria? Intrăm noi şi rezolvăm rapid”.

    Hof:i Păi au mai multe arme, echipamente.

    Adrian Sârbu: Şi Modova e ucraineană, ca şi Bucovina, cât a rămas de la Stalin? Eu aş zice că nu. Nu?

     

     

  • BlackRock concediează 600 de angajaţi deşi compania este în plină expansiune. „Vedem că industria noastră se schimbă astăzi mai repede ca oricând de la înfiinţarea BlackRock”

    BlackRock va concedia aproximativ 600 de angajaţi, reprezentând 3% din forţa de muncă a companiei la nivel global, pe măsură ce doreşte realocarea resurselor şi schimbări în gestionarea activelor, scrie Bloomberg.

    „Vedem că industria noastră se schimbă astăzi mai repede ca oricând de la înfiinţarea BlackRock”, a explicat CEO-ul Larry Fink într-un mesaj transmis angajaţilor.

    Acesta a arătat că ETF-urile au devenit vehiculul preferat de investiţii atât ca index-uri cât şi pentru cei care doresc investiţii gestionate activ, compania fiind în expansiune pe tot globul.

    În ciuda concedierilor BlackRock se aşteaptă ca până la finalul anului numărul de angajaţi să crească, pe măsură ce anumite divizii ale business-ului sunt în creştere.

    Blackrock vrea să se poziţioneze ca un magazin de tip one-stop pentru toţi investitorii, compania oferind acţiuni, obligaţiuni dar şi strategii pentru investiţii private.

    În acest moment, BlackRock, cel mai mare gestionar de active de pe suprafaţa planetei, vrea să se extindă pe piaţa investiţiilor alternative, obiectivul fiind dublarea veniturilor în acest sector în următorii cinci ani.

  • Regina cripto care trage sforile la Binance. Cine este Yi He, o fostă prezentatoare de talk-show, care acum deţine controlul asupra diviziilor de marketing şi de investiţii ale gigantului crypto. Ea este, de asemenea, partenera romantică de lungă durată a fondatorului Changpeng Zhao, fostul CEO al Binance

    Timpul petrecut de Changpeng Zhao în fruntea Binance a fost scurtat după ce a pledat vinovat de încălcarea legilor privind combaterea spălării banilor. Cazul guvernului a arătat că cea mai mare bursă de criptomonede din lume a fost un loc de transferuri internaţionale de bani pentru terorişti, traficanţi de droguri şi persoane care au încălcat sancţiunile, scrie WSJ. 

    Neatinsă în această bulversare a fost Yi He, care a cofondat Binance împreună cu Zhao şi a fost locotenentul său principal în conducerea bursei. Ea este, de asemenea, partenera sentimentală a lui Zhao şi mama a trei dintre copiii săi.

    De când Zhao a demisionat luna trecută, Yi He, în vârstă de 37 de ani, şi-a asumat rolul de apărător-şef al lui Zhao pentru Binance, numindu-i pe critici “mediocri şi fără speranţă” pe X, site-ul cunoscut anterior sub numele de Twitter. Într-un semn al staturii sale, ea a condus recent o discuţie publică cu utilizatorii vorbitori de chineză ai platformei, cot la cot cu noul director executiv al companiei, Richard Teng, un fost reglementator.

    Pentru mai mulţi foşti directori de la Binance, ea reprezintă strategia fobică faţă de reglementare care a dus la recunoaşterea vinovăţiei companiei şi la amenzi de 4,3 miliarde de dolari, cele mai mari aplicate vreodată de o companie de criptomonede. Binance se luptă, de asemenea, cu un proces separat intentat de Comisia pentru valori mobiliare şi burse.

    În absenţa lui Zhao, Yi He este cel mai mare acţionar din cadrul companiei, având un control total asupra diviziilor de marketing şi de investiţii. Ea şi Zhao locuiesc în Abu Dhabi, deşi el se află în Seattle în aşteptarea sentinţei.

    Deşi a fost pedepsită de cazul Departamentului de Justiţie, Binance rămâne cea mai puternică platformă din domeniul cripto, procesând tranzacţii de miliarde de dolari pe zi. Yi He şi-a exercitat influenţa asupra selecţiei noului consiliu de administraţie al Binance, majoritar independent, mandatat de autorităţile americane, au declarat persoane familiare cu procesul de recrutare a consiliului.

    Printre cei pe care directorii Binance i-au abordat recent pentru un post în consiliul de administraţie s-a numărat Ella Zhang, o prietenă apropiată a lui Yi He, care a condus anterior divizia de capital de risc a Binance. Zhang nu a răspuns la solicitările de comentarii.

  • Dragos Damian, Terapia Cluj: Marcel Ciolacu, lasă-i să ţipe, Bugetul 2024 este în regulă. Cu bani din PNRR, cu ordonanţă-trenuleţ, cu e-factură, cu Directiva UE 2523, etc., o să ţină.

    Aşadar, discuţii aprinse despre Bugetul 2024, responsabile, serioase, aplicate, politicianiste, ridicole, resemnate, amendamente, etc. Şi, din când în când, după cum îşi doresc sponsorii politici, mai apare cate o “modificare” la ordonanţă-trenuleţ, care e la baza multor calcule de încasare la bugetul 2024. 

    Bugetul pe 2024 enervează pe mulţi, dar va rezista, din motivele enunţate în titlu la care, dacă se mai adaugă şi limitarea cashului, eram premianţi. Nu va fi nici o catastrofă în 2025 şi după, pentru că va intra în vigoare Directiva UE 2523. Aşadar Romania va incasa şi mai mulţi bani.

    Marcel Ciolacu, mediul de afaceri s-a aprins pentru că 2024 este despre predictibilitatea continuării îmbogăţirii prin şmecherii ca în 2022-23 şi nu despre predictibilitatea continuării afacerilor.

    Patru observaţii pentru 2024, poate ţine seama cineva de ele.

    Salariu minim brut de 3.300-3.700 lei
    Nimeni nu poate trăi din netul unui salariu minim de 3.300 lei, sau de 3.700, propunerile de pe masă. Ţinem captivi 1,5 milioane de angajaţi şi polarizăm ţară într-o manieră greu de stăpânit. De înţeles că oamenii de afaceri se plâng prietenilor din partide că nu pot susţine un brut de 4.000-5.000 lei fară scutiri la care să adauge şi sponsorizările politice, dar să tii angajaţii pe un net de 2.000 de lei, în ziua de astăzi, este să-i condamni la sărăcie. Şi nu, Romania nu are cea mai mare fiscalitate în muncii din UE, mint cei care spun asta, păcat că mulţi dintre ei sunt consultanţi economici serioşi.

    Impozit 1% pe cifra de afaceri
    O măsură care nu este neapărat lipsită de justiţie poetică dacă ne uitam la săracele companii care au creşteri de venituri de două cifre şi, magie şi suspans, înregistrează de ani de zile pierderi. Introducerea măsurii ar demonstra însă că statul roman nu este capabil să ţină sub control maximum 500 de companii mari, care au cifra de afaceri peste un anumit prag, darămite sute de mii de alti agenţi economici. Şi ştiţi ce se discuta acum în laboratoarele consultanţilor, analiştilor, lobistilor? Cum să sprijinim companiile cu marje mari de profit ca să şi le aducă la pragul de maximum 6%.

    Schemele de ajutor de stat
    Ne-strategizate – mâncare, chimie, energie, apărare – schemele de ajutor de stat fie trimit bani la clienţii politici, fie la cei care s-ar descurca şi fară ele, fie la cei care investesc în sectoare care nu aduc valoare adăugată pentru Romania. Simpla condiţionalitate a păstrării locurilor de muncă create din care se returnează ajutorul de stat este insuficienta. Este necesară o strategizare sectoriala. Aruncăm bani pe fereastră şi nu cerem nimic la schimb.

    Suplimentele alimentare.
    Sunt nişte băieţi pe undeva care au ceva cu NC2106, văd surse de câştiguri bugetare, deşi aici sunt încadrate produse utilizate de obicei de persoanele cu probleme de sănătate. În 2022 produsele încadrate la NC2106 nu au fost scutite de efectul legii 81, creând haos pentru producători şi retailul farmaceutic, unde se vând marea lor majoritate. Acum, în 2023, în ordonanţă-trenuleţ apar fară noimă şi cu o dedicaţie – manoza, haha! – o serie de prevederi referitoare la cota de TVA corelată cu conţinutul de zahar şi la regimul accizelor nearmonizate, din nou, fară a fi scutite produsele din NC2106 – nimeni nu ia, de exemplu, vitamina C sau calciu sau sirop de tuse din plante, ca să-şi astâmpere pofta de sete sau de dulce. Aşadar, paradoxal, produse care sprijină sănătatea cad victime colaterale ale introducerii de taxe şi accize pe produse care dăunează sănătăţii. A comentat vreun partid politic la asta? Sau aşteaptă scandalul de după 1 ianuarie când se vor scumpi vitamina C şi calciu şi siropul de tuse din plante?

    Mai sunt încă vreo 2 săptămâni până la 1 ianuarie 2024 şi vreo 3 săptămâni până se întoarce lumea din concedii şi se vă lovi de concretul Bugetului 2024 şi mai ales al ordonanţei-trenuleţ. Între timp, bieţii de noi, sărăciţi de Marcel Ciolacu, suntem cu toţii la cumpărături, făcând cu greu faţă tornadei roşii, înghesuielii şi cozilor de peste tot şi sold-out-urilor de pe toate liniile aeriene, staţiunile, hotelurile şi restaurantele.

  • Colapsul pieţei imobiliare din China afectează situaţia financiară a milioane de oameni din clasa de mijloc: „Singurul lucru care mă ţine pe linia de plutire este ideea de a îmi păstra locul de muncă pentru a îmi putea susţine familia”

    Investiţiile în acţiuni: în scădere cu 30%. Pachetul salarial: Mai mic cu 30%. Invesţiile imobiliare: Mai puţin valoroase cu 30%. Pe măsură ce Thomas Zhou reflectează la anul 2023 finanţele familiei sale reprezintă subiectul principal, scrie Bloomberg.

    „Este sfâşietor”, a declarat Zhou, un bărbat de 40 de ani din industria financiară a Shanghaiului. „Singurul lucru care mă ţine pe linia de plutire este ideea de a îmi păstra locul de muncă pentru a îmi putea susţine familia”, a explicat acesta.

    Situaţia financiară a familiei sale rezonează cu cea a multor oameni din China, unde declinul pieţelor imobiliare şi bursiere şterg cu buretele banii acumulaţi în timp. În acest timp în ţară începe să apară şi ameninţarea şomajului.

    Valoarea sectorului imobiliar chinez riscă să se contracte până la 16% din PIB-ul ţării până în anul 2026, faţă de 20% unde se situează acum. Aceasta prognoză ar pune în pericol 5 milioane de oameni care s-ar putea confrunta cu scăderea veniturilor sau cu şomaj.

    „Nu există niciun moment fără anxietate sau îndoială, dar nu există opţiuni mai bune”, a explicat Peter Bao, un angajat în Big Tech din Beijing. „Nu am timp să analizez investiţii potenţiale”, a arătat acesta.

    Deţinere sale de acţiuni, majoritatea companii chinezeşti listate în SUA, şi-au înjumătăţit valoarea de la vârful atins în 2020. În ultimii doi ani acesta a căutat opţiuni de investiţii cu venit fix, produse care necesită mai puţină analiză.

  • Rafila: Până la sfârşitul anului vor mai exista alocări suplimentare pentru spitale

    În contextul în care managerii de spitale se plâng că nu sunt bani suficienţi, Rafila a declarat, luni, în Mehedinţi, că modul de finanţare al serviciilor de sănătate din România a rămas neschimbat de mulţi ani.

    „Acum, într-un an în care au existat creşteri de costuri operaţionale, există astfel de dificultăţi. Guvernul a alocat 3,5 miliarde de lei pentru luna decembrie şi încă 200 de milioane la ultima şedinţă de guvern pentru finanţarea spitalelor şi a programelor de sănătate. Opinia mea este că până la sfârşitul anului vor mai exista alocări suplimentare către Casa Naţională care se poate să dea sume suplimentare spitalelor care au contract cu casele judeţe”, a spus ministrul.

    Referitor la anunţul medicilor de familie din judeţele Galaţi, Mureş şi Cluj, care au ameninţat că şi-ar putea închide cabinetele din cauza întârzierilor la plata serviciilor şi ar putea taxa consultaţiile, Rafila a afirmat că nu i se pare o abordare corectă.

    „Nu cred că se va ajunge la o astfel de situaţie, pune presiune pe cetăţeni şi nu cred că este corect, mai ales că în ultimul an veniturile în medicina de familie au crescut substanţial. Se poate găsi o soluţie, dar trebuie ca această soluţie să fie discutată de reprezentanţii medicilor de familie sau alţi prestatori de servicii medicale cu cei cu care au contract, respectiv cu reprezentanţii caselor de asigurări de sănătate”, este de părere Rafila.

  • Premierul Marcel Ciolacu vine cu primele date despre bugetul pe 2024: Salarii mai mari cu 5% la bugetari, cu exceptia demnitarilor, alocări record pentru Investitii şi Educatie şi un deficit tintă sub 5%

    Premierul Marcel Ciolacu a anuntat luni că bugetul pentru 2024  va trece în această săptămână de Guvern şi va fi votat până la Crăciun şi în Parlament, mentionând că bugetarii vor avea o creştere de salarii de 5%, mai putin la demnitari, iar fondurile alocate pentru Investitii şi Educatiei vor fi un record.

    Astfel, prin bugetul pe 2024 se alocă pentru investitii 7,3% din PIB, ”cel mai mare procent din istoria României”, potrivit premierului, iar pentru Ministerul Educatiei 4,1% din PIB, nivel istoric de asemenea.

    „Avem un buget istoric la  Educaţie, de 4,1 %, deci o mărire de 60% a bugetului pe educaţie. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că avem fonduri europene prinse în PNRR şi în exerciţiul financiar actual de aproape 12 miliarde, în acest moment. Sunt cele mai mari investiţii în sistemul de educaţie, în şcoli, în toată infrastructura”, a declarat Marcel Ciolacu.

    Întrebat despre majorarea salariilor profesorilor, el a spus că va decide împreună cu liderii de sindicat în aceste zile. ”Era normal să aşteptăm să închidem întregul buget, să bugetez aceşti bani la Ministerul Educaţiei. Sunt ferm convins că vom avea împreună o situaţie corectă”.

    Marcel Ciolacu a subliniat că niciun minister „nu pierde niciun ban”.

    „Sunt ministere care au mai puţini bani, cele care au finalizat investiţiile şi au avut banii pentru cofinanţare anul acesta. Scriptic, ca şi procente, este Ministerul Economiei, dar e normal pentru că s-a desfiinţat Ministerul IMM-urilor şi Turismului. La Ministerul Transporturilor este o majorare consistentă, de 30%, avem o majorare şi la Ministerul Sănătăţi, aproape 26%. Este o majorare şi la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi am ajuns la cifra de 12 miliarde de euro la Casa de Sănătate. Dar trebuie să găsim corect cum se cheltuiesc aceşti bani pentru că eu unul m-am săturat să văd la televizor breaking news că nu există bani de medicamente, că nu s-au plătit spitalele, că nu s-au plătit programele, când noi alocăm 12 miliarde de euro la CNAS. Vom vedea, trebuie în primul şi în primul rând digitalizare, să ştim foarte bine în timp real unde se cheltuie banii şi cum se gestionează banii. E una dintre priorităti, digitalizarea CNAS”.

    În cee ace priveşte deficitul bugetar, premierul a declarat că în 2024 acesta va fi cu minim 0,5% mai mic faţă de deficitul cu care o să închidem anul acesta şi va fi sub 5%.

     

  • Generaţia Alpha are cel mai pronunţat spirit antreprenorial: 88% dintre copiii români vor să aibă o afacere proprie în viitor sau secundară jobului de bază, o treime preferă să plătească cu cardul sau cu portofelul mobil, iar 78% au făcut deja bani pe cont propriu, mai ales ajutând familia

    Generatia Alpha, formată din persoane născute între 2010 – 2025, are cel mai pronunţat spirit antreprenorial de până acum şi aspiră la o viaţă care să ofere “confortul suprem”, peste trei sferturi dintre copiii de 8-13 ani (88%) spunând că vor să devină să dezvolte o mică afacere proprie sau o activitate secundară în paralel cu ocupaţia de bază, arată un studiu realizat de Visa.

    În parallel, doar 6% dintre ei îşi doresc să lucreze pentru un angajator. 

    Peste numai patru ani, primii membri ai generaţiei Alpha vor intra oficial în câmpul muncii.

    Potrivit studiului, mai mult de 3 din 4 copii din generaţia Alpha (78%) au câştigat bani pe cont propriu în ultimul an, iar cei mai mulţi dintre aceştia (46%) au obţinut veniturile ca urmare a unor activităţi prin care şi-au ajutat părinţii sau alţi membri ai familiei.

    Dintre copiii români care au câştigat bani prin forţe proprii în ultimele 12 luni, aproape două treimi (61%) au folosit tehnologia pentru acest lucru. Reţelele sociale (50%) sunt cea mai comună tehnologie utilizată pentru a face bani, urmate de platformele de streaming online (24%), design software (14%), programare şi AI (11% fiecare).

    Aproape o treime (29%) dintre copii preferă să plătească pentru cumpărături fie cu un card fizic, fie cu portofelul mobil. Mai mult, copiii români au una dintre cele mai accentuate preferinţe pentru utilizarea portofelelor mobile din regiune (10%), alături de Cehia (11%) şi Slovacia (11%).

    „Tinerele generaţii vor determina o schimbare radicală în modul în care companiile şi autorităţile gândesc şi cum vor opera în viitor. Observăm deja o înclinaţie semnificativă a generaţiei Alpha către noile tehnologii şi utilizarea inteligenţei artificiale generative, ceea ce ne determină să credem că această schimbare va avea loc mult mai repede decât ne imaginăm. În termeni de business, acest lucru se traduce prin faptul că firmele care nu oferă aceste oportunităţi la locul de muncă nu vor corespunde aşteptărilor noilor candidaţi, prin urmare vor trebui să găsească o cale de a le integra dacă doresc să valorifice potenţialul tinerei generaţii.”, a declarat Elena Ungureanu, Country Manager România la Visa.

    Aproape trei din patru copiii învaţă despre cum pot câştiga bani din familie (73%), apoi de la creatorii de conţinut (37%), de la profesori (25%) şi prieteni (23%).

    Aproximativ 1 din 3 respondenţi aparţinând generaţiei Alpha (29%) crede că AI şi machine learning vor fi parte integrantă a viitoarelor lor locuri de muncă, iar aproape la fel de mulţi se aşteaptă să folosească realitatea virtuală sau augmentată (27%).

    Generaţia Z a avut deja un impact major asupra modului în care companiile îşi desfăşoară activitatea, iar următoarea generaţie este pregătită să producă schimbări şi mai profunde. Dacă aşteptările enuntate de copiii de astăzi se vor materializa, generaţia Alpha are potenţialul de a transforma complet modul în care afacerile şi comunităţile vor funcţiona în următorii cinci, zece ani, sunt de părere analiştii Visa.

    Generaţia Alpha este conectată la fel de mult în lumea online ca şi în cea reală, iar cercetarea demonstrează impactul pe care acest lucru îl are asupra cunoştinţelor lor financiare şi a atitudinii lor faţă de obţinerea veniturilor. Inteligenţa artificială, experienţele digitale şi sustenabilitatea apar ca fiind cele mai importante elemente pentru această generaţie.

    Când vine vorba de sursele de inspiraţie ale copiilor, imaginaţia se situează pe primul loc (50%), depăşind reţelele sociale şi creatorii de conţinut (45%), jocurile online (43%) sau discuţiile cu prietenii (42%).

    De altfel, România este ţara cu cel mai mare procent de copii care îşi găsesc inspiraţia citind (35%) şi cel mai mic procent de respondenţi care se inspiră de pe platforme sociale şi conturile creatorilor de conţinut.


     

     

  • Criza cu care se confruntă a doua economie a lumii se înrăutăţeşte: Milioane de chinezi care au luat de la bănci bani pe bandă rulantă s-au trezit în faliment peste noapte, iar şansele creditorilor de a îşi primi banii înapoi se prăbuşesc

    Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

    În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

    Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

    Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

    În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

    Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

    Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

    Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

     Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

    Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.

     

     

     

  • Criza cu care se confruntă a doua economie a lumii se înrăutăţeşte: Milioane de chinezi care au luat de la bănci bani pe bandă rulantă s-au trezit în faliment peste noapte, iar şansele creditorilor de a îşi primi banii înapoi se prăbuşesc

    Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

    În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

    Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

    Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

    În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

    Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

    Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

    Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

     Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

    Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.