Al treilea obiectiv al programului de dezvoltare si modernizare
a Aeroportului “Henri Coanda” Otopeni este pe cale sa se incheie la
finalul acestei luni. Pana acum, din faza a treia de modernizare
s-au bifat primele doua puncte: constructia parcarii auto de 500 de
locuri din luna iunie 2010 si reconfigurarea terminalelor Sosiri
Internationale si Curse Interne in noul terminal Sosiri Schengen/
non-Schengen cu doua noi benzi de bagaje din decembrie 2010.
Oficialii Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti urmeaza sa
inaugureze extinderea zonei de imbarcare prin burdufuri si sa
implementeze fluxurile Schengen. Extinderea Finger este un obiectiv
care a implicat, de fapt, prelungirea salii de imbarcare pentru
destinatiile internationale a terminalului Plecari. Lucrarile au
inceput in luna august 2009, s-au derulat fara restrictii de trafic
si s-au finalizat intr-un an si jumatate. Modernizarea se traduce
prin cresterea gradului de confort si, totodata, a capacitatii de
prelucrare a pasagerilor. In prezent, capacitatea terminalelor este
de 4,5 milioane de pasageri pe an, la un nivel de servicii C. Prin
finalizarea fazei a III-a a obiectivului de investitii, preconizata
pentru anul 2012, sase milioane pasageri pe an vor putea fi
preluati prin aeroport, la un nivel de servicii B.
Finalizarea fazei a treia mai presupune extinderea terminalului
Plecari Internationale – viitorul terminal Plecari
Schengen/non-Schengen, cu 52 de ghisee check-in si opt porti noi
pentru Schengen, ce ar urma sa fie gata in iulie 2012.De lucrari se
ocupa S.C. Romairport SRL, companie detinuta de grupul italian
Astaldi, iar sursele de finantare se asigura din cele ale Companiei
Nationale Aeroporturi Bucuresti si din credite externe si interne,
rambursate de CNAB. Modernizarea aeroportului pare a fi imperios
necesara, cata vreme strategia de dezvoltare si modernizare a CNAB
prevede ca traficul low-cost de pe Aeroportul International Baneasa
sa fie transferat treptat pe Otopeni, proces care se va finaliza in
2013.
Szabolcs Nemes, consultant in cadrul firmei Roland Berger,
declara ca extinderile de acest gen se fac luand in calcul evolutia
traficului de pasageri pe termen lung, in timp ce contextul
economic actual este de o relevanta mai redusa. Asadar, in functie
de prognoza de trafic si de capacitatile existente trebuie avute in
vedere extinderile si modernizarile de elemente de infrastructura.
In 2010, de exemplu, cinci milioane de pasageri au zburat de la
Otopeni, in crestere cu 10% fata de anul 2009, dar la un nivel
similar cu cele din 2007 si 2008. In plus, traficul pe aeroportul
international Aurel Vlaicu-Baneasa a urcat cu 7,5%, la 2,11
milioane calatori. In scenariul mutarii zborurilor de pe aeroportul
Baneasa pe cel din Otopeni, spune Nemes, programul de extindere
creeaza premisele necesare procesarii traficului aditional in
conditii adecvate.
La mijlocul anului 2007 a existat o perioada de cateva luni
cand, din cauza lucrarilor de modernizare si extindere la
aeroportul Baneasa, cursele au fost mutate la Otopeni, afectand
implicit si nivelul de confort din aeroport: “Practic, desi
aeroportul Henri Coanda are posibilitatea de a procesa traficul
aditional in urma unei eventuale mutari a zborurilor de pe Baneasa,
ma astept ca o preluare permanenta a acestor curse sa se poate
gestiona in conditii substantial mai bune odata cu finalizarea
lucrarilor de extindere la terminal”.
Chiar ministrul transporturilor Anca Boagiu vorbea in decembrie
2010 despre importanta mutarii zborurilor, ce-i drept, cu alte
cuvinte: “Intr-un stat si o capitala europeana, cu o evolutie
normala, transformarea aeroportului Baneasa este absolut necesara.
Boagiu il numea un pas “foarte important” si un mesaj “foarte bun”
pe care il da statul roman si “un mesaj foarte bun pentru
bucuresteni, care se pot mandri ca au un aeroport VIP, ca in alte
tari”.
