“La Liberté guidant le peuple”, celebrul tablou al lui Eugène Delacroix, a fost vandalizat de o vizitatoare a filialei muzeului Luvru din Lens, care a reuşit să scrie un mic text pe opera de artă, dar a fost imediat arestată, a anunţat instituţia, citată de AFP. Joi seară, cu puţin timp înainte de închiderea Louvre-Lens – filială a prestigiosului muzeu parizian, situată în nordul Franţei -, femeia, în vârstă de 28 de ani, a scris cu un marker pe partea inferioară a tabloului. Ea a fost imediat blocată de un agent de pază şi un alt vizitator, predată poliţiei şi reţinută, au precizat reprezentanţii muzeului, care au depus plângere. Reprezentanţii muzeului Luvru spun că inscripţia este superficială şi se aşteaptă să poată fi curăţată uşor. “Distrugerile vor fi evaluate începând din seara aceasta, de departamentul de pictură al muzeului Luvru şi un restaurator specializat care a fost trimis la faţa locului”, au precizat aceştia, joi seară. În funcţie de “diagnostic”, se va decide dacă pictura va fi sau nu trimisă unor specialişti care se ocupă de restaurări. “La Liberté guidant le peuple” (1830), de Delacroix, este, alături de “Portrait de Balthazar Castiglione”, de Raphaël, şi “La Madeleine à la veilleuse”, de Georges de La Tour, una dintre capodoperele expuse timp de un an în noul muzeu din Lens, inaugurat pe 4 decembrie 2012 şi care a avut deja 205.000 de vizitatori.
Tag: arestare
-
Aaron Swartz şi privatizarea ştiinţei
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului cuprinde în Articolul 27 un prim paragraf care spune aşa: “Orice persoană are dreptul să ia parte în mod liber la viaţa culturală a colectivităţii, să se bucure de arte şi să participe la progresul ştiinţific şi la binefacerile care rezultă din acesta”. Participarea la progresul ştiinţific impune în mod firesc accesul la cunoaşterea deja acumulată, pentru că altfel ar fi absurd. În termeni practici, aceasta înseamnă că articolele ştiinţifice (pentru că aceasta este forma uzuală în care se prezintă cunoaşterea acumulată) are trebui să fie liber accesibile oricărei persoane.
Putem uşor să extindem principiul şi la numeroase alte categorii de documente care nu sunt secrete prin natura lor şi nu încalcă dreptul la intimitate al altor persoane. De exemplu, imensa majoritate o documentelor produse de organizaţii finanţate din fonduri publice. În scurta sa viaţă, Aaron Swartz a susţinut acest principiu. Şi nu doar ca activist în slujba libertăţii informaţiilor. Dacă recapitulăm realizările sale tehnice vom regăsi mereu aceeaşi preocupare: RSS serveşte la distribuirea şi agregarea informaţiilor, licenţa Creative Commons (pentru care a realizat mecanismul de marcare în internet) oferă posibilitatea partajării libere a operelor de creaţie, Reddit este tot o formă de agregare a informaţiilor, proiectul Open Library spune totul prin denumire. Ideea este că informaţia este putere, iar puterea trebuie distribuită pentru a nu deveni abuzivă. Din perspectivă etică, demersul lui Aaron Swartz este justificat.
Discutabile sunt poate mijloacele pe care le-a folosit. Într-un articol publicat în Wired, Danah Boyd (o personalitate în IT) e de părere că “nu avem nevoie de martiri, ci de schimbare” şi există multe căi prin care activismul poate produce schimbări culturale, iar confruntarea este contraproductivă. Dar… a fost oare Aaron un “robinhud”? Un articol publicat pe blogul personal de Alex Stamos – un expert în securitate informatică ce a investigat mai toate crimele informatice majore şi care urma să depună mărturie în procesul lui Swartz – explică clar şi argumentat că Aaron nu a făcut hacking, nu a spart niciun mecanism de protecţie şi nu a furat nimic.
Reţeaua de la MIT este extrem de deschisă (este politica universităţii), iar serviciul JSTOR nu are mecanisme de protecţie (nici măcar banalul “captcha”) şi nu impune nicio limitare (nici măcar un avertisment) privind numărul de documente descărcate. Aaron a scris doar un progrămel care căuta URL-urile articolelor, pe care le descărca prin banala comandă Linux “curl” (exact ca un simplu “Save As”). Nu a încercat să ascundă urmele, nu a şters log-urile, nu a curăţat istoria browserului, nu a criptat nimic… În plus, JSTOR (spre deosebire de MIT) nu s-a plâns şi chiar a cerut încetarea anchetei.
Imensul ecou al cazului Swartz a ajuns în cele din urmă să pună sub semnul întrebării două chestiuni majore, dintre care prima se referă la sistemul justiţiei americane. Excesul de zel al procurorilor – care şi-au dorit un “exemplu” ameninţător – ar mai putea fi scuzat, însă o lege care propune 35 de ani pentru o presupusă “crimă informatică” (care n-a afectat major pe nimeni) nu poate fi considerată decât absurdă, atâta timp cât cineva care ajută o forţă teroristă (de exemplu Al-Qaeda) să construiască arme de distrugere în masă riscă doar 20 de ani de temniţă.
A doua chestiune (care ne întoarce la Articolul 27) se referă la sistemul publicaţiilor academice, ce s-a constituit într-un monopol opac şi discreţionar. Un exemplu de manual este în acest sens Elsevier, care publică multe reviste cu “factor de impact” ridicat.Abonamentul anual pentru “Biochimica et Biophysica Acta” costă 20.930 de dolari (altele sunt ceva mai ieftine) şi nu e nicio surpriză că editura funcţionează cu un profit operaţional de 36%, în condiţiile în care nici articolele, nici reviziile nu-i costă nimic. Bibliotecile britanice sunt împovărate (65% din buget), iar universităţile din ţări mai sărace sunt efectiv excluse din joc.
De fapt, e un joc despre Putere şi poate încă e nevoie de “robinhuzi”. -
Comisia Juridică a Camerei a avizat cererea de arestare a lui Ion Stan
Buda a mai spus că a cerut ca plenul Camerei să se întrunească până miercuri pentru a decide în acest caz.
Deputatul Ion Stan şi avocatul său, Doru Viorel Ursu, au participat, luni dimineaţă, mai puţin de jumătate de oră, la lucrările Comisiei Juridice, unde se dicută cererea de arestare preventivă a parlamentarului, cei doi plecând fără a face declaraţii presei.
Decizia Comisiei Juridice în privinţa lui Ion Stan a fost amânată săptămâna trecută, la solicitarea reprezentanţilor puterii, care au cerut probe suplimentare în acest caz.
Prin decizia de săptămâna trecută de amânare a elaborării raportului, Comisia Juridică a depăşit termenul de 1 decembrie, care a fost stabilit de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor ca data maximă până la care trebuie elaborat raportul în cazul Ion Stan.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Mihail Boldea, adus în ţară. Instanţa supremă a confirmat mandatul de arestare preventivă a deputatului
Avocatul lui Boldea, George Moloman, a declarat la ieşirea din sala de judecată, că deputatul nu mai are încredere în structura DIICOT – Galaţi, motiv pentru care a cerut la Parchetul instanţei supreme aducerea dosarului la Structura Centrală.
Moloman a arătat că face acest demers din cauză că procurorul de caz ar fi dat ordonanţă de interceptare a telefoanelor deputatului cu 48 de ore înainte ca acesta să plece din ţară.
Potrivit unor surse judiciare, decizia instanţei ar putea fi nepublică, întrucât Boldea a cerut să nu fie fotografiat sau filmat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Primarul PDL Sorin Apostu a fost reţinut pentru luare de mită
Avocatul Gheorghiţă Mateuţ a declarat, la ieşirea de la DNA, că primarul Sorin Apostu este acuzat de luare de mită. Potrivit avocatului, în acest dosar a fost pusă sub învinuire şi soţia primarului, Monica Apostu.El a spus că nu a văzut documentele din dosar, dar că anchetatorii vizează fapte care s-au petrecut în perioada 2009-2011. “Nu există un flagrant, dar cel mai probabil există denunţător şi nu pot să spun cât de puternice sunt probele procurorilor până când nu voi vedea întregul dosar”, a declarat Mateuţ. La ora transmiterii acestei ştiri, la sediul DNA Cluj mai sunt audiate şi alte persoane vizate în acest dosar de corupţie. Avocatul a precizat că printre persoanele audiate, care au fost şi ele puse sub învinuire în acest dosar, se află oameni de afaceri ale căror firme au sau ar fi urmat să aibă contracte cu Primăria Cluj-Napoca.
-
Cade si ultima piesa din dosarul sarbilor acuzati de genocid: Goran Hadzici
Hadzici, fost presedinte al autoproclamatei republici sarbe
Krajina, a fost arestat in regiunea Fruska Gora, la aproximativ 100
de kilometri nord-vest de Belgrad.El este acuzat de TPI de crime impotriva umanitatii si crime de
razboi, comise in timpul razboiului din Croatia (1991-1995),
inclusiv de masacrul de la Vukovar, in care 264 de civili, atat
croati, cat si persoane de alta nationalitate decat cea sarba, care
s-au refugiat intr-un spital, au fost executate de fortele sarbe,
dupa ce au fost batute si torturate. -
Rebekah Brooks, ex-sefa ziarelor lui Murdoch din Marea Britanie, a fost arestata. Scandalul de la News Corp. ia amploare
“Ea a fost arestata sub suspiciunea de interceptare de
comunicatii si sub suspiciunea de coruptie”, a precizat politia
metropolitana din Londra, citata de The Guardian.Alaturi de Rupert Murdoch, ea urma sa depuna marturie, marti, in
fata comisiei Camerei Comunelor pentru cultura, care ancheteaza
scandalul fara precedent in care, din 2002 pana in 2007,
jurnalistii tabloidului News of the World au capatat acces ilegal
la mesageria vocala a circa 4.000 de oameni, de la Sven-Goran
Eriksson si Alex Ferguson pana la primarul Londrei, Boris Johnson,
si de la actrita Gwyneth Paltrow pana la personalul Palatului
Regal. Tot angajatii tabloidului au mituit politisti cu bani si
vacante de lux, ca sa afle detalii despre o serie de cazuri penale
a caror ancheta era in desfasurare, obtinand astfel exclusivitate
pentru News of the World.Pana acum, in scandalul interceptarilor si al mitei pentru
politisti au mai fost arestati cinci jurnalisti de la News of the
World: Clive Goodman, in 2006 (care a si facut patru luni de
inchisoare), Ian Edmondson, Neville Thurlbeck si James Weatherup,
in aprilie 2011, respectiv Clive Goodman (din nou) si Andy Coulson,
fostul redactor-sef al News of the World si fost director de
comunicare al Partidului Conservator, in iulie 2011.Confruntata cu critici pentru felul cum a condus afacerea, Rebekah
Brooks si-a dat demisia din fruntea News International in cursul
zilei de vineri, lasand o scrisoare in care lauda conglomeratul
News Corp. drept “cea mai buna companie de media din lume, plina de
oameni talentati, profesionisti si onorabili” si se declara mandra
ca a cunoscut aici “atatia jurnalisti straluciti”. Demisia ei a
intrvenit in contextul in care presa britanica a scris ca au aparut
divergente in sanul familiei Murdoch: patriarhul Rupert Murdoch si
fiul sau James, mostenitorul afacerii, i-au luat apararea lui
Brooks, in vreme ce fiica magnatului, Elisabeth, ar fi declarat ca
“James si Rebekah au f… compania”.Brooks, in varsta de 43 de ani, lucreaza de 22 de ani in mediul
tabloidelor, incepand ca secretara in 1989 la The Sun, pentru ca
apoi sa urce treapta cu treapta, de la articole despre seriale gen
“Tanar si nelinistit” si pana la sefia The Sun in 2003, respectiv
din 2009 la sefia News International, umbrela sub care au
functionat cele patru ziare detinute de Rupert Murdoch in Marea
Britanie (The Times of London, Sunday Times, The Sun si News of the
World – ultimul dintre ele inchis la 10 iulie din cauza scandalului
legat de piratarea telefoanelor). -
Arestarea lui Ratko Mladici tulbura apele in Serbia
Mladici, inculpat de TPI pentru genocid, in special pentru rolul
sau in timpul razboiului din Bosnia (1992-1995), a fost arestat
intr-un sat din Voivodina, Lazarevo, la nord de Belgrad.
Intervievat de televiziunea publica RTS, Rasim Ljajici, membru al
Guvernului si presedinte al Consiliului sarb pentru cooperarea cu
TPI, a afirmat ca Ratko Mladici locuia la membri ai familliei
sale.Faptul ca traia sub alt nume, diferenta enorma de infatisare
dintre pozele care il aratau mandru in anii ’90 si singura
fotografie publicata in presa sarba dupa capturarea lui, unde apare
ca o umbra cu ochi rataciti, a alimentat din plin teoriile
speculatiei in Serbia. Multi se indoiesc ca proaspatul prizonier
este intr-adevar fostul militar, intrebandu-se de ce a aparut doar
o poza cu el, altii au ramas pe ganduri dupa ce au citit relatarile
unui ziar local, Press, ca Mladici, nascut in 1942, ar fi suferit
probabil unul sau mai multe atacuri cerebrale importante in acesti
ani, intrucat abia se misca, abia vorbeste, nu se poate concentra
si “da semne de dementa”.Astfel de speculatii sunt alimentate de ideea sarbilor ca
Mladici, asa cum il stiau ei, nu s-ar fi predat in ruptul capului
fara lupta. Altii isi imagineaza ca autoritatile actuale din Serbia
stiau unde se afla Mladici si il ascund si acum, insa au oferit
justitiei internationale un fel de sosie, doar ca sa obtina verdele
pentru procesul de aderare a tarii la UE.Ultranationalistii sarbi au anuntat pentru duminica un protest
de proportii la Belgrad, in sprijinul fostului lider militar, pe
care il considera un exemplu de patriotism.Mladici este acuzat de genocid pentru implicarea sa in masacrul
de la Srebrenica, in care au murit 8.000 de musulmani si in asediul
de aproape doi ani al orasului Sarajevo. -
John Lipsky preia interimatul la conducerea FMI, Dominique Strass-Kahn va fi adus luni la tribunal
“Conform procedurilor standard ale FMI, John Lipsky ocupa
aceasta functie cand directorul executiv nu este la Washington,
DC”, a declarat William Murray, purtator de cuvant al Fondului,
citat de New York Times.Lipsky, american originar din Iowa, doctor in economie la Stanford
si fost bancher la JP Morgan, anuntase ca intentioneaza sa
paraseasca FMI dupa ce i se termina actualul mandat de patru ani de
prim-adjunct al directorului, in august. La cererea lui
Strauss-Kahn, el acceptase sa ramana insa cu functia de consilier
special pana la reuniunea G20 din noiembrie.Interimatul lui Lipsky pune Fondul intr-o situatie noua, intrucat
in mod traditional sefia institutiei este detinuta de un european,
iar adjunctul acestuia este un american. Pe de alta parte, de la
infiintarea FMI si a Bancii Mondiale, seful FMI este desemnat de
europeni, iar cel al BM de americani. In lipsa unui candidat
european care sa aiba consensul consiliului FMI, exista si
posibilitatea promovarii la conducerea institutiei a unui director
provenit dintr-o economie emergenta mare, de genul Chinei sau al
Braziliei, ceea ce ar reflecta cresterea influentei acestora in
cadrul Fondului.VICTIMA LUI STRAUSS-KAHN, O IMIGRANTA DE ORIGINE AFRICANA
Dominique Strauss-Kahn s-a aflat incepand de sambata in arestul
politiei new-yorkeze, iar prezentarea sa in fata unui judecator,
pentru acuzatiile de tentativa de viol care i-au fost aduse de o
camerista de la hotelul Sofitel din Manhattan, a fost amanata
pentru ziua de luni, pentru a permite derularea testelor
criminalistice. Strauss-Kahn a acceptat, in acest sens, sa faca
obiectul unei examinari medicale pentru recoltarea de probe ADN ale
posibilei agresiuni. El a negat ca a atacat-o pe camerista si ca ar
fi incercat s-o violeze. Avocatii lui Strauss-Kahn, citati de BBC,
au anuntat ca acesta “isi va sustine cu tarie nevinovatia” la toate
capetele de acuzare – tentativa de viol, agresiune sexuala si
sechestrare de persoana.Politia a adus-o pe reclamanta sa-l identifice pe agresor prin
compararea cu alti posibili suspecti, iar ea l-a recunoscut.
Camerista, in varsta de 32 de ani, este o imigranta de origine
africana care locuieste in Bronx si are o fiica adolescenta.
Conducerea hotelului Sofitel a descris-o drept o angajata buna si
constiincioasa, iar vecinii au declarat ca e o femeie linistita si
ca nu le-a facut niciodata probleme.Un client al hotelului, norvegianul Mortem Meier, a declarat ca
soferul care l-a condus pe Dominique Strauss-Kahn de la hotel la
aeroportul Kennedy, sambata la pranz, l-a adus si pe el la Sofitel,
iar soferul i-ar fi povestit ca Strauss-Kahn arata “suparat si
stresat” si foarte grabit sa ajunga la aeroport, de unde urma sa
plece in Franta.Pe de alta parte, jurnalista americana Anne Sinclair, sotia
sefului FMI, a afirmat intr-o declaratie citata de AFP, ca “nu
crede nicio secunda in acuzatiile contra sotului ei” si ca nu are
nicio indoiala ca nevinovatia lui va fi dovedita. Daca acuzatiile
se probeaza, Dominique Strauss-Kahn risca pana la 20 de ani de
inchisoare.EFECTE LA BURSE
La deschiderea burselor asiatice, luni, euro a scazut cu jumatate
de cent, la 1,4063, reflectand ingrijorarile pietei in privinta
impactului pe care arestarea lui Dominique Strauss-Kahn l-ar putea
avea asupra planurilor de sustinere financiara a Greciei si a
Portugaliei. Strauss-Kahn este cunoscut pentru promovarea
politicilor de salvare a tarilor cu probleme si a unei implicari
mai mari a Fondului in redresarea economiei mondiale dupa criza, la
fel ca si John Lipsky.Luni, Dominique Strauss-Kahn ar fi urmat sa participe la Bruxelles
la o reuniune a ministrilor de finante ai UE, tocmai pe tema
ajutorului pentru Grecia, in conditiile in care in ultimele zile a
capatat teren ideea ca Atena va cere un nou ajutor de circa 60 de
miliarde de dolari.Caroline Atkinson, directorul FMI pentru relatii externe, a difuzat
un comunicat in care afirma ca institutia ramane “pe deplin
functionala si operationala”.