BusinessMagazin

Tag: apple

  • Apple şi Samsung, AMENDATE cu milioane de dolari pentru update-urile telefoanelor

    Apple a mai primit o amendă de 5 milioane de euro pentru că nu a furnizat clienţilor informaţii clare pentru întreţineea şi eventuala înlocuire a bateriei telefoanelor.

    Grupuri de consumatori italieni s-au plâns că update-urile software au redus funcţionalitatea dispozitivelor şi au fost făcute pentru a determina clienţii să cumpere modele mai noi de telefoane. Autoritatea a confirmat plângerile, într-un comunicat, şi a apreciat că firmele nu au furnizat clienţilor informaţii asupra impactului noului software sau măsurile pentru restaurarea funcţionalităţii originale a produselor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastru pentru Apple: Unul dintre cei mai mari furnizori de ai gigantului se prăbuşeşte. Acţiunile AMS au scăzut cu peste 30%

     Unul dintre furnizorii de tehnologie ai companiei Apple, AMS, se confruntă cu cel mai mare declin pe bursă înregistrat în ultimul deceniu, potrivit Bloomberg.

    Astfel, marţi la ora 13.30, acţiunile AMS sunt în scădere cu 27% pe bursa din elveţia, tranzacţionându-se la circa 37 de dolari per acţiune, la o capitalizare de piaţă de aproximativ 3,1 mld. dolari. La începutul şedinţei de tranzacţionare, acţiunile AMS au înregistrat o scădere de 31,5% – cel mai mare declin din ianuarie 2008 până în prezent. Per total, acţiunile companiei şi-au pierdut mai mult de jumătate din valoare de la începutul anului, după ce preţul acestora s-a triplat în 2017.

    AMS produce senzori optici pentru smartphone-uri, care gestionează culoarea şi luminozitatea, iar recent compania a intrat şi în segmentul senzorilor 3D.  Ambiţia Apple înspre piaţa realităţii augmentate a transformat AMS într-un furnizor crucial de componente optice, de care producătorul american are nevoie pentru a se diferenţia de oferta competitorilor.

    Cu toate acestea, investitorii AMS nu cred că producătorul îşi poate păstra avantajul în această tehnologie pentru prea mult timp. În ultimul trimestru, marja de profit a producătorului va scădea „din cauza faptului că cererea este afectată per total de cerinţa unei anumite maturităţi pentru produse”, transmite compania.

    După o analiză internă, AMS îşi opreşte acţiunile de dezvoltare a senzorilor de mediu şi anunţă că se va concentra preponderent pe produsele sale de bază, precum elementele fotonice.

     

  • Apple face cea mai mare achiziţie din toate timpurile: Gigantul american scoate 600 de milioane de dolari din buzunar, în cadrul unei înţelegeri cu Dialog, pentru o tehnologie critică

    Înţelegerea pentru licenţa tehnologiei şi aducerea de personal din compania Dialog nu este numai neobişnuită, este şi cea mai mare de acest gen pe care a făcut-o Apple, companie care a făcut ultima achiziţie semnificativă în 2013, când a cumpărat creatorul Face ID, PrimeSense, contra sumei de 350 de dolari în martie.
     
    Acţiunile companiei Dialog au crescut cu 34% joi, la cel mai mare nivel din 2002. Acestea au înregistrat o scădere în acest an, când Apple a anunţat că va folosi alt producător pentru procesoare.
     
    De la apariţia primului iPhone de acum 10 ani, Apple a mai folosit tehnologia celor de la Dialog pentru a prelungi viaţa bateriei. În urma înţelegerii, Apple va prelua licenţa tehnologiei, dar şi o echipă de 300 de ingineri, majoritatea dintre aceştia lucrând în trecut la procesoarele Apple
     

  • „Google it“: 20 de ani de la lansarea motorului de căutare

    O întâmplare recentă m-a făcut să îmi dau seama de un lucru aparent banal: am ajuns să folosesc Google de câteva sute de ori pe zi, de cele mai multe ori fără să-mi dau seama. Actualizând unul dintre browserele pe care le folosesc, am primit următorul mesaj: „Choose the default search engine to use in the address bar and search bar“ („Alege motorul preferat de căutare“ – n.red.). Am selectat Google, desigur, încercând în acelaşi timp să-mi amintesc cum arăta internetul înainte de sistemul dezvoltat de Page şi Brin.

    Primul birou al companiei era format din cele două camere de cămin în care locuiau cei doi la Stanford. Numele de „BackRub”, folosit ca primă variantă de lucru pentru motorul de căutare, nu a fost utilizat prea mult timp, aşa că s-au gândit că „googol” sau numărul unu urmat de 100 de zero-uri după el ar reflecta mai bine baza de date pe care încercau să o pună la dispoziţie. Numele „Google” este un joc de cuvinte de la googol, neologism englezesc pus în circulaţie de către americanul Milton Sirotta în anul 1938, prin care acesta desemna numărul uriaş format dintr-un 1 urmat de 100 de zerouri.

    Primul server Google creat vreodată a fost construit într-un loc personalizat făcut din piese de Lego şi găzduit în campusul Universităţii Stanford. La început, era doar google.standford.edu, dar domeniul Google.com a fost înregistrat pe 15 septembrie 1997. Cam în aceeaşi perioadă în care s-au mutat într-un garaj, Brin şi Page au primit o finanţare de 100.000 de dolari de la fondatorul companiei americane Sun Microsystems, Andy Bechtolsheim. Cu banii în mână, cei doi au transformat garajul în care îşi desfăşurau activitatea în sediu central, în septembrie 1998.

    La sfârşitul anului 2007, motorul Google a fost cotat drept cea mai puternică marcă globală, după criteriul valorii în miliarde de dolari dar şi după modul de percepţie al utilizatorilor, următoarele locuri fiind ocupate de companiile General Electric, Microsoft, Coca-Cola, China Mobile, IBM, Apple, McDonald’s, Nokia şi Marlboro. De asemenea, conform unui sondaj realizat de compania Harris Interactive, Google a fost declarată, la sfârşitul lui 2007, ca fiind compania americană cu cea mai bună reputaţie, mai ales datorită modului în care îşi tratează angajaţii.

    În luna octombrie 2015, Google Inc a format un nou conglomerat, Alphabet Inc, care a încorporat unităţile tot mai diversificate de afaceri şi de investiţii, ce aduceau totuşi mai puţin profit imediat decât motorul de căutare pe internet. La momentul respectiv, Larry Page, cofondatorul şi directorul general al Google, a anunţat că Alphabet este o „colecţie de companii“, în care Google este cea mai mare dintre ele.

    Redefinirea ideii de video
    Timp de 11 ani, Google a rămas în topul celor mai puternice branduri; achiziţiile pe care le-a făcut de-a lungul anilor, precum Applied Semantics, Android, DoubleClick, Motorola sau Nest au transformat Google într-un lider mondial al inovaţiei şi dezvoltării tehnologice. Una dintre cele mai importante achiziţii rămâne însă cea din 2006, atunci când compania condusă de Page şi Brin a plătit 1,6 miliarde de dolari pentru YouTube.
    Domeniul youtube.com a fost activat de Valentine’s Day, în 2005, dar primul video nu a fost descărcat până pe data de 23 aprilie a aceluiaşi an. Filmul l-a avut ca subiect pe unul dintre cofondatorii site-ului, Jawed Karim, la grădina zoologică din San Diego, fiind intitulat Me at the zoo. Lumea divertismentului este plină de staruri care au ajuns celebre după ce au fost remarcate pe YouTube, iar cântăreţul Justin Bieber este probabil cel mai bun exemplu, acesta începând să posteze clipuri cu el însuşi pe acest site la vârsta de 12 ani. Un agent de talente i-a văzut clipurile şi l-a ajutat să obţină un contract de înregistrare.
    Astăzi, peste 600 de ore de conţinut video sunt urcate pe YouTube în fiecare minut, iar 8 miliarde de ore sunt urmărite lunar. Există peste 1 miliard de utilizatori unici pe site în fiecare lună, care provin din peste 140 de ţări.
    Începutul antreprenoriatului pe YouTube datează din mai 2007, atunci când Google, după ce a achiziţionat platforma pentru 1,65 miliarde dolari, a introdus serviciul Partner Program. Acesta a schimbat complet faţa YouTube, oferind utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiţi pentru clipurile care devin virale; tot în 2007, compania a ataşat pentru prima oară publicitate clipurilor. Cinci ani mai târziu, înţelegând potenţialul platformei, cei de la Google au pus la dispoziţie creatorilor de conţinut original burse în valoare de 100 de milioane de dolari prin programul YouTube Original Channel Initiative.
    În 2016, Google a anunţat şi lansarea YouTube Go, o aplicaţie menită să facă mai accesibil conţinutul celebrului serviciu de video sharing, permiţând vizionarea clipurilor YouTube chiar şi în lipsa unei conexiuni active la internet.
    Dincolo de contribuţia companiei la dezvoltarea tehnologică, gigantul creat de Larry Page şi Sergey Brin a avut parte însă şi de numeroase momente controversate de-a lungul celor 20 de ani de existenţă. Unul dintre acestea s-a numit „experimentul Google Glass”.
    Încă de la lansarea din 2012, Google Glass a avut o mare problemă: cei care purtau dispozitivul arătau cel puţin ciudat. În scurt timp, cei mai mari contestatari ai Glass au devenit chiar posesorii produsului. Mulţi dintre cei care au plătit 1.500 de dolari s-au arătat dezamăgiţi, aşteptările lor fiind peste ceea ce puteau ochelarii hi-tech să facă. „Am descoperit că nu erau foarte utili“, spune James Katz, director de studii al Massachussettes Institute of Technology. „Mai mult, aveam impresia că cei din jur erau deranjaţi atunci când purtam ochelarii.“ Unul dintre cei care nu au dat mari şanse produsului a fost Phil Schiller, şeful departamentului de marketing de la Apple. Într-un email din 2012, acesta scria: „Nu pot să cred că cineva normal va purta vreodată aşa ceva“.
    O altă explicaţie pentru eşecul Google Glass pare să fie faptul că multe companii nu au văzut beneficii în dezvoltarea de software pentru ochelarii inteligenţi. Twitter, spre exemplu, a renunţat la aplicaţia proprie în luna octombrie. Conform celor de la Reuters, 9 din 16 companii de software contactate au spus că au oprit dezvoltarea pentru că nimeni nu cumpăra produsul celor de la Google. Mai mulţi designeri au încercat să promoveze Glass ca un produs fashion, la fel ca Apple Watch, însă acest lucru era greu de făcut când costul iniţial se ridica la 1.500 de dolari.
    Un alt moment dificil pentru companie a venit chiar anul acesta: Alphabet, compania mamă a Google, a primit în luna iulie o amendă record de 5 miliarde de dolari din partea Uniunii Europene, din cauza unui posibil abuz de poziţie dominantă pe sectorul sistemul de operare Android. Autoritatea de Concurenţă a Uniunii Europene a verificat posibilitatea unui abuz de poziţie dominantă din partea Google prin sistemul său de operare – Android, care este folosit de peste 80% din smartphone-urile din întreaga lume. Concurenţa acuză Google că şi-ar fi promovat propriile aplicaţii şi servicii mobile, în mod special motorul său de căutare. Telefoanele Android vin la pachet cu aplicaţii Google preinstalate, incluzând aplicaţia Search. Concurenţa s-a plâns de faptul că Google se foloseşte de acest avantaj pentru a domina piaţa şi că foloseşte datele utilizatorilor pentru crearea de noi strategii de advertising.
    Un lucru pe care puţini dintre noi îl realizează este asocierea dintre Google şi sistemul politic (fără să mă refer aici la alegeri sau alte tipuri de campanii electorale). Un material publicat însă de Wall Street Journal în 2015 a stârnit numeroase controverse pe acest subiect.


    Google şi agenţii de lobby
    În mai 2012, şcoala de avocatură de la Universitatea George Mason a găzduit un forum despre competiţia dintre motoarele de căutare de pe Internet. Majoritatea actorilor principali de pe piaţă au fost prezenţi, inclusiv membri ai agenţiilor de reglementare şi personalităţi din interiorul Congresului. Ceea ce oaspeţii nu au ştiut, însă, a fost că întâlnirea fusese pregătită de către Google, companie care la acel moment se afla în atenţia autorităţilor datorită unor acuzaţii de monopol aduse celebrului motor de căutare.
    În săptămânile premergătoare evenimentului, oficiali ai Google veniseră cu mai multe sugestii referitoare la vorbitori în timpul conferinţei, trimiţând liste cu membri ai Congresului, seniori de la Departamentul de Justiţie şi de la procuratură. „Dacă nu aţi trimis încă invitaţiile, vă rugăm să consultaţi listele ataşate, care conţin informaţii la zi“, îi scria Yang Zhang, asistent legal în cadrul Google lui Henry Butler, director executiv al şcolii de drept. „Dacă aţi trimis deja invitaţiile, este totuşi posibil să mai adăugăm câteva?“ Butler a răspuns prompt: „Ne ocupăm noi de asta!“ Informaţiile din schimbul de mailuri au fost obţinute de către Washington Post printr-o cerere publică de eliberare a transcriptelor.
    În timpul conferinţei, lideri în domeniul tehnologiei şi experţi în legea monopolului au respins ideea că guvernul ar trebui să ia măsuri împotriva Google, argumentându-şi părerea în faţa acelor oameni care ar fi urmat să dicteze sancţiunile. Compania a mai organizat încă două conferinţe similare în perioada de 18 luni în care a fost sub investigaţie, modelând astfel percepţia publică pentru ca, la final, să se considere că nu este nevoie de acţiuni legale împotriva sa.
    Toată această poveste, relatată de cei de la Washington Post, ilustrează perfect modul în care Google, fără a fi investit iniţial sume considerabile în lobby, a ajuns de-a lungul timpului să cunoască perfect modul de operare în Washington-ul zilelor noastre. Acest mod de operare înseamnă că tradiţia lobby-ului este astăzi concurată de un alt sistem, mai puţin vizibil, de influenţare a factorilor de decizie.
    Noile forme de influenţare a opiniei publice sau a factorilor de decizie includ finanţarea cercetărilor de la universităţi, a think tank-urilor, susţinerea financiară a unor grupuri de advocacy de-a lungul spectrului politic şi chiar a unor coaliţii de afaceri în folosul interesului public. Ascensiunea Google la rangul de jucător important în Washington arată shimbările evidente în filosofia companiei.
    În urmă cu nouă ani, Google ignora complet sistemul „pay-to-play“ de la Washington, investind sume modeste într-o singură persoană desemnată să apere interesele companiei. De atunci însă, compania a ajuns între cei mai agresivi participanţi la jocurile de culise, plasându-se doar în spatele General Electric în 2012 (din punctul de vedere al sumelor investite).
    Google finanţează aproape 140 de organizaţii comerciale şi de advocacy, fără a dezvălui însă valoarea donaţiilor. Datele, publicate pe site-ul Statista.com, arată că numărul este aproape dublu faţă de cel de acum patru ani. Intensificarea activităţii de lobby este corelată cu ambiţiile de dezvoltare ale companiei, în condiţiile în care gigantul IT trebuie să respingă tot mai multe atacuri ale rivalilor.
    Compania a dezvoltat de asemenea noi metode de a influenţa factorii de decizie, reprezentanţii acesteia fiind deschişi dialogului cu creatorii de legi din ambele partide şi oferind sesiuni de training pentru cei care lucrează în Capitol Hill despre cum se folosesc produsele Google şi cum pot acestea aduce mai multe voturi. Tineri profesionişti plătiţi de companie populează think tank-uri şi organizaţii de lucru, promovând interesele acesteia.


    Google: verb
    Aşa arată pagina Oxford dedicată cuvântului care a trecut de pe ecranul calculatorului în vocabularul de zi cu zi al multora dintre noi. În ultimii ani, Google a investit tot mai mult în sectoare străine de activitatea de bază, de IT, publicitate online şi servicii pe internet. Fondul de capital de risc al grupului, Google Ventures, a investit deja în mai multe companii din domeniul sănătăţii. Printr-o divizie de cercetare, compania este implicată şi în dezvoltarea de ochelari computerizaţi şi sisteme de navigaţie autonomă pentru automobile.
    Cu alte cuvinte, Google este şi va rămâne parte integrantă a internetului, dovedind de-a lungul anilor că se poate adapta la cerinţele tot mai mari ale utilizatorilor.
     

  • Veşti uriaşe: Încă o multinaţională intră pe piaţa locală. Pentru prima oară, Apple vine în România.

    Gigantul american Apple, cel mai valoros jucător din industria globală de tehnologie, care obţine un sfert din banii cheltuiţi anual de români pe smartphone-uri, se va implica direct în războiul de pe piaţa de mobile din România cu Samsung şi Huawei prin propria companie, recent înfiinţată, pe care o controlează direct prin intermediul subsidiarei din Irlanda – centrul afacerilor sale europene.

    Apple are o cotă importantă şi pe piaţa de tablete PC – unde are aceiaşi rivali, dar şi pe piaţa de PC-uri, unde concurează cu nume precum Lenovo, HP, Dell, Fujitsu sau Asus.

    Veşti uriaşe:  Încă o multinaţională intră pe piaţa locală. Pentru prima oară, Apple vine în România. 

  • Astăzi se lansează cele mai noi modele de iPhone: O nouă scurgere de informaţii sugerează că acestea se vor numi Iphone Xs, Xs Max şi Xr. În ce culori ar putea fi disponibile

    Platforma AllThings.how a surprins numele noilor modele de iPhone chiar pe webiste-ul oficial al companiei Apple. Potrivit publicaţiei online, Apple a actualizat noile produse în market-ul online, chiar înainte de a opri pagina Apple Store pentru a adăuga noile produse.
     
    Liniile de cod din site-ul Apple care indicau spre noile produse au fost eliminate însă ele indicau că numele noilor modele vor fi iPhone Xs, Xs Max şi Xr, confirmând o parte din zvonurile din piaţă.
     
    Potrivit zvonurilor anterioare, Apple a îmbunătăţit modelul iPhone X, utilizând componente mai bune. În plus, faţă de această versiune de iPhone Xs, zvonurile susţineau că va fi lansat şi o versiune cu ecran de 6,5 inci, denumită iPhone Xs Max. Aceleaşi surse arată că Apple va înlocui modelul iPhone 8 cu iPhone Xr, un device cu ecran de 6,1 inci, cu display LCD şi cu un design inspirat de iPhone X.
     

  • „Dacă aveam bani, relaţii şi oameni, şi eu făceam afacerea aia“

    Nici nu ştim să punem bine zerourile

    Este a doua companie americană, după Apple, care atinge această capitalizare pe o piaţă bursieră unde încrederea investitorilor în viitor este destul de mare.
    Un trilion de dolari nu este o cifră mare, ci este foarte mare. Amazon a avut în 2017 venituri de 177 de miliarde de dolari, cu un profit brut de 65 de miliarde de dolari şi un profit net de 3 miliarde de dolari.
    În 2004 Amazon a avut vânzări de 6,92 miliarde de dolari, dar la începutul anilor ’90, când a apărut, nimeni nu-şi mai aminteşte ce încasări anuale avea. Amazon s-a listat la bursă în 1997. Ca o comparaţie – disproporţionată –, valoarea de piaţă a celei mai mari companii din România – Petrom – este de 4,7 miliarde de dolari, la venituri anuale de 4,9 miliarde de dolari şi la un profit de 600 de milioane de dolari.
    Jeff Bezos, cel care a creat Amazon, a pornit de la o librărie online şi construit un monstru care înghite totul în jur.
    În România, Amazon are de peste zece ani un centru IT la Iaşi, iar acum deschide un centru în Bucureşti. Încă nu şi-a exprimat interesul pentru piaţa de retail din România, unde eMAG, deţinut de fondul de investiţii sud-african Naspers şi de antreprenorul român Iulian Stanciu, este lider, cu peste 1 miliard de dolari vânzări anuale.
    Până la urmă, Jeff Bezos nici nu a avut o idee genială:
    o librărie online.
    Ce mare idee a fost asta, pentru că oricare dintre noi ar fi putut să o aibă şi chiar am fi putut să facem acelaşi lucru dacă am fi avut bani, dacă am fi avut relaţii, dacă am fi avut oameni, dacă am fi fost americani, dacă băncile ne-ar fi dat bani, dacă statul ne-ar fi ajutat, dacă clienţii ar fi dat buzna.
    Toţi avem idei de business, nu una pe zi ci mai multe, dar niciuna nu ni se pare atât de valoroasă încât să renunţăm la jobul curent, la confortul unui program stabil, la rutina unui salariu lunar plătit la timp, pentru a încerca să vedem dacă suntem în stare să punem în practică ceea ce considerăm noi că ar fi o idee de business.
    Aici se face diferenţa. Nu trebuie să ai o idee genială, ci trebuie să ai o idee pe care să fii în stare să construieşti un business, să o pui în practică şi să o execuţi. Lumea este plină de librării online, aproape aşa a fost şi în anii ’90, când a început Jeff Bezos afacerea Amazon, dar bani au câştigat numai cei care au reuşit să viseze şi să aibă cifre mari, cei care au construit tot sistemul, începând de la prezentare, căutare, referinţe, până la curierul care îţi aduce produsul în casă.
    Dacă ideea unei librării online am fi avut-o cu toţii, mă îndoiesc că logistica din spate ar fi fost în mintea noastră. Asta e şi ideea, să avem o idee dar să o construiască alţii, iar noi să stăm să numărăm banii.

    Cele mai multe afaceri eşuează din cauza execuţiei
    Şi Netflix ar fi fost o idee bună pentru noi, având în vedere că fiecare a traficat casete pe vremea lui Ceauşescu şi a fost un mic distribuitor între apartamente.
    Acum 20 de ani sau acum 10 ani, aproape nimeni nu şi-ar fi pus banii pe Amazon, ci pe Petrom, pentru că, în timp ce retailerul american online îşi număra pierderile, producătorul român de petrol îşi număra sutele de milioane de euro câştig. Dacă ne uităm la cifre, un profit de 3 miliarde de dolari la o capitalizare de 1 trilion de dolari pare un nonsens investiţional.
    În business, rutina execuţiei este totul, chiar şi în condiţiile în care inventezi un produs original. Amazon nu este un producător, ci este un distribuitor care duce marfa din punctul A în punctul B şi face marketing. Nici nu-l interesează cine produce, ci cum produce, asta apropo de faptul că un producător este cel mai important jucător
    într-un lanţ.
    Data viitoare când aveţi idei, luaţi exemplul lui Jeff Bezos. 

  • SURPRIZĂ DE PROPORŢII: O altă companie a depăşit valoarea de 1.000 de miliarde de dolari

    Acţiunile retailului online au urcat, la Bursa de la New York, până la 2.050,50 dolari, înainte de a scădea şi de a încheia sesiunea de tranzacţionare de marţi la 2.039,51 dolari, dar în creştere cu 1,3% şi puţin peste nivelul de referinţă de 2.050,2677 dolari.

    În cazul în care acţiunile online ale Amazon îşi menţin ritmul de creştere recent ar fi o chestiune de când, nu de dacă, valoarea de piaţă a Amazon o va eclipsa pe cea a Apple, care a ajuns la nivelul de 1.000 de miliarde de dolari la 2 august, subliniază analiştii Reuters.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânărul de 28 de ani care a abandonat facultatea pentru a crea cel mai bun smartphone din lume – nu vrea totuşi ca acesta să fie comparat cu Apple

    La vârsta de 21 de ani Carl Pei a renunţat la facultate şi s-a mutat în China pentru a-şi urma pasiunea pentru gadgeturi. În doar câţiva ani, compania Oneplus pe care a înfiinţat-o în 2013 alături de CEO-ul Pete Lau a ajuns să fie cotată la 1 miliard de dolari, revoluţionând lumea smartphone-urilor şi poziţionându-se ca un concurent serios faţă de giganţii Apple şi Samsung, dar la un preţ mult mai accesibil.

    Şi asta datorită eliminării intermediarilor din procesul de vânzare, precum şi utilizarea comerţului electronic ca şi canal principal de vânzări. Conform lui Pei, pe lângă preţul mic al telefonului, clienţii au fost atraşi în special de camera noului model. Cu toate acestea, antreprenorul spune că nu vrea ca smartphone-ul său să fie comparat cu cele produse de Apple.

    În ceea ce priveşte “moartea smartphone-urilor” şi înlocuirea acestora cu realitatea virtuală (VR), Carl Pei a spus, în cadrul unui interviu Business Insider, că “acest lucru nu se va întâmpla. Smartphone-urile vor rămâne în centrul atenţiei utilizatorilor cel puţin pentru următoarea decadă”.
     

  • Noul iPhone este deja pus la pământ de critici şi de fani, înainte să se lanseze. Cum vor arăta noile modele din cel mai aşteptat telefon al anului

    Dispozitivele vor fi disponibile într-o gamă variată de preţuri, în diferite mărimi şi cu diverse specificaţii pentru a deveni mai atractive.
     
    Cu toate acestea, niciunul dintre cele trei iPhone-uri ce urmează a fi lansate nu vor fi modele noi – cum a fost iPhone X anul trecut sau iPhone 6 în 2014. Unele surse din piaţă numesc aceste lansări chiar „un an S”, în care compania va lansa aceleaşi modele de anul trecut însă cu o serie de specificaţii noi.
     
    Compania plănuieşte schimbări mult mai mari pentru anul următor, potrivit surselor din piaţă.
     
    iPhone X nu a dat lovitura totuşi, aşa cum se aşteptau o serie de analişti de pe Wall Street. Cu toate acestea, se vinde încă la nivelul aşteptărilor companiei şi a ajutat Apple să câştige cotă într-o piaţă a cărei creştere aproape s-a oprit.