Tensiunile au escaladat din cauza problemei imigranţilor.
“Statele sau grupurile de state care încalcă în mod repetat legea trebuie să se aştepte la consecinţe”, a declarat ministrul de Interne al uneia dintre cele două ţări aflate în conflict.
Tensiunile au escaladat din cauza problemei imigranţilor.
“Statele sau grupurile de state care încalcă în mod repetat legea trebuie să se aştepte la consecinţe”, a declarat ministrul de Interne al uneia dintre cele două ţări aflate în conflict.
Preşedintele Mexicului a declarat că Donald Trump reprezintă o ameninţare pentru ţara sa, potrivit Reuters. Declaraţia a sosit la doar câteva ore după preşedintele mexican a oferit o imagine pozitivă a discuţiilor pe care cei doi le-au avut recent, axate pe disiparea tensiunilor legate de retorica anti-Mexic a campaniei prezidenţiale a lui Trump.
Astfel, preşedintele Enrique Pena Nieto a avut o discuţie ”deschisă şi constructivă” ca urmare a întâlnirii avute cu Trump, care l-a descris pe liderul mexican drept prietenul său şi un preşedinte ”minunat”.
Ulterior, preşedintele a acordat un interviu televizat, în care un Pena Nieto nervos încerca să se apere în faţa criticilor aduse de decizia de a-l invita pe candidatul republican în Mexic în pofida atacurilor sale verbale repetate la adresa Mexicului. ”Poziţiile sale politice ar putea reprezenta o ameninţare imensă pentru Mexic şi nu sunt pregătit să îmi ţin braţele încrucişate şi să nu fac nimic”, a spus Pena Nieto. ”Acel risc, acea ameninţare trebuie confruntată. I-am spus că nu aceasta este modalitatea prin care să construim o relaţie în interesul ambelor naţiuni.”
Pena Nieto l-a asemănat pe Trump cu dictatorii Adolf Hitler şi Benito Mussolini în cursul acestui an.
Trump a acceptat rapid invitaţia în Mexic pe care a primit-o în cursul zilei de vineri, 26 august; iar decizia sa i-a luat prin surprindere pe oficialii mexicani.
Anterior, mogulul din imobiliare a acuzat Mexicul că trimite violatori şi traficanţi de droguri în Statele Unite ale Americii şi a ameninţat că va construi un zid între frontierele celor două ţări pentru a opri aceste fenomene. Declaraţiile lui i-au înfuriat pe oficialii mexicani, dar întâlnirea cu preşedintele Pena Nieto care a avut loc miercuri, pe 31 august, i-a oferit şansa să se prezinte într-o lumină mai moderată, potrivit Reuters.
“Noi depunem eforturi pentru a îndeplni toate condiţiile pentru integrarea europeană. Dar din partea Uniunii Europene primim doar ameninţări, ofense şi o blocadă totală. Mă întreb ce am făcut. De ce există această ostilitate la adresa Turciei? Priviţi acordul privind imigranţii. Avem prevederi în care este scris clar că din octombrie cetăţenii turci vor beneficia de eliminarea vizelor de călătorie. Iar dacă facem referire la aceste prevederi, vom avea reacţii vehemente. Dar UE nu va putea primi ceea ce are nevoie doar din partea noastră, fără ca Turcia să primească nimic în schimb”, afirmă Cavusoglu.
Creşterea în popularitate a programelor de ad-blocking (blocare reclamă) reprezintă o ameninţare pentru business-urile online care se bazează pe venituri din advertising, scrie BBC
Ce sunt programele de tip ad blocker? Fac parte dintr-o gamă mai largă de soluţii care funcţionează ca un firewall între aplicaţiile destinate navigării şi serverele care găzduiesc anunţuri publicitare. Cele mai multe reclame sunt reţinute într-o bază de date construită de-a lungul timpului de utilizatori; astfel, atunci când accesăm o pagină web, programul ad blocker verifică dacă informaţiile de pe acea pagină există în baza de date, caz în care vor fi blocate. Restul informaţiilor sunt încărcate normal pe pagina accesată. Cele mai cunoscute programe de acest tip sunt AdBlock şi AdBlock Plus.
Deşi compania îi va forţa pe utilizatori să vadă reclame, Andrew Bosworth, vicepreşedintele diviziei de advertising a Facebook, a promis că le va da acestora posibilităţi de control. Adică utilizatorii vor putea alege ce tip de reclamă să vadă şi de la ce brand-uri.
6,2 miliarde de dolari au fost generaţi de reclamele de pe reţeaua socială în ultimul trimestru financiar şi mesajele publicitare reprezintă 90% din veniturile de peste 66 de miliarde de dolari obţinute de Google în 2014.
Unii experţi în securitate avertizează că cea mai mare ameninţare la adresa securităţii SUA s-ar putea să nu fie una dintre organizaţiile care se află momentan în centrul atenţiei, cum ar fi ISIS.
Oficialii care luptă contra terorismului şi publicul sunt în stare de alertă ridicată din cauza ameninţărilor teroriste, însă o nouă evaluare din partea Heritage Foundation averitizează că „Iranul reprezintă de departe cea mai mare provocare semnificativă de securitate pentru SUA, aliaţii săi şi interesele acestora în Orientul Mijlociu”.
Este posibil ca Iranul să nu fie o ameninţare pe termen scurt pentru securitatea SUA, cum sunt grupurile teroriste ca ISIS şi Al Qaeda. Probabilitatea ca Iranul să dezvolte o armă nucleară după ce se încheie acordul său cu SUA este foarte mare, iar aceasta reprezintă, de fapt, o ameninţare semnificativă pe termen lung. Înţelegerea pe care a făcut-o administraţia Obama este cea de a limita capacitatea ţării în dezvoltarea unei arme nucleare în schimbul unor măsuri oferite, dar după 10 ani Iranul are posibilitatea de a începe programul nuclear.
„Sunt foarte răbdători şi foarte strategici” spune Michael Pregent, un fost ofiţer de informaţii al armatei americane pentru Irak, care se opune acordului cu Iran. „Pentru noi, 15 ani pare o perioadă lungă de timp, pentru ei nu… Vor fi liberi să fabrice armele în 15 ani şi vor deveni forţa dominantă în Orientul Mijlociu. Creşterea activităţilor nucleare ale Iranului şi a infrastructurii sale nucleare rămase vor fi legitimate de comunitatea internaţională, capacităţile sale defensive şi ofensive vor fi mai mari, iar SUA va avea dificultăţi în a lupta nu doar pentru impunerea de sancţiuni Iranului în ceea ce priveşte avansurile nucleare, ci şi în a-şi tempera sancţiunile faţă de această ţară”.
Iar programul nuclear al Iranului nu este singura cauză de îngrijorare.
Această ţară reprezintă, de asemenea, o ameninţare de securitate cibernetică, care susţine grupări teroriste cum ar fi Hezbollah. Iar scutirea de sancţiuni pe care Iranul a primit-o odată cu acordul nuclear i-ar putea facilita operaţiunile teroriste în alte ţări. „Ei nu-şi schimbă comportamentul”, spune Pregent. „Sunt mai agresivi şi sunt în stare să facă mai mult. Sunt o forţă mai puternică acum, după înţelegerea semnată”.
„Având în vedere legăturile strânse ale Hezbollah cu Iranul şi propriul record în executarea atacurilor teroriste în numele Iranului, există un pericol real ca celulele teroriste Hezbollah să fie activate în SUA în cazul unui conflict între Iran şi SUA sau Israel”, arată raportul Heritage.
Procurorii anticorupţie au solicitat Tribunalului Bucureşti instituirea controlului judiciar în cazul Liei Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, în dosarul în care a fost trimisă în judecată pentru de luare de mită, folosirea autorităţii sau influenţei şi spălare de bani.
Procurorii au solicitat instanţei ca edilul să nu se apropie de anumite persoane desemnate de organul judiciar şi să nu comunice cu acestea direct sau indirect.
“În intervalul de timp consecutiv înregistrării cauzei pe rolul instanţei şi după primirea actului de sesizare, inculpata Vasilescu Lia Olguţa a postat selectiv, pe pagina sa dintr-o reţea de socializare, acte din dosarul de urmărire penală, apoi i-a invitat pe simpatizanţii săi să facă aprecieri asupra probelor. Această acţiune a inculpatei a generat în mass-media, în perioada 30.07.2016 – 31.07.2016, ample reacţii în legătură cu postările efectuate. În concret, inculpata a încercat discreditarea martorului denunţător, publicând o fotografie a acestuia şi formulând comentarii în legătură cu credibilitatea afirmaţiilor acestuia. Ca urmare, martorul a fost jignit sau ameninţat cu moartea de sute de persoane care au postat pe pagina de socializare a inculpatei Vasilescu Lia Olguţa. În aparenţă aceasta a intervenit în discuţii cerând decenţă, dar tot inculpata i-a incitat pe cei care comentau”, susţin procurorii anticorupţie într-un comunicat de presă.
Lia Olguţa Vasilescu ar fi sugerat că va face publice date despre oamenii de afaceri care ar fi denunţat-o, susţine DNA, explicând că “începând cu 30.07.2016, inculpata s-a plasat în spaţiul public virtual şi, în acest cadru, diferit de cel legal processal, într-un mod agresiv ca limbaj, şi-a făcut apărări, a invocat excepţii şi cereri”.
Solicitarea privind măsura preventivă vine după ce Lia Olguţa Vasilescu a postat pe pagina sa de Facebook transcriptul unei înregistrări de la dosarul în care este judecată, în care apare denunţătorul Petru Becheru.
Petre Becheru a mers vineri la DNA, susţinând că i s-ar fi oferit mită pentru a îşi retrage denunţul.
“Am venit astăzi la DNA deoarece un subordonat al doamnei Lia Olguţa Vasilescu a încercat să mă mituiască, pentru a îmi retrage declaraţia din dosar, pentru a retrage probele, scopul fiind ca doamna primar să scape de acuzaţiile care i se aduc. În opinia mea, este inadmisibil ca un primar de municipiu să folosească instituţiile din subordine pentru a face presiuni asupra denunţătorilor şi promisiuni de a fi recompensaţi, în condiţiile în care dânsa pe Facebook îi atacă. Din acest motiv, eu, preşedintele Asociaţiei Romarta solicit demisia doamnei Lia Olguţa Vasilescu din funcţia de primar pentru a nu mai influenţa ancheta”, a declarat Petru Becheru.
UPDATE Reacţia primarului Craiovei despre cererea DNA: Mi se spune că am dreptul să tac, în apărarea mea
Primarul municipiului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, susţine despre solicitarea procurorilor anticorupţie legată de instituirea controlului judiciar în cazul său că i se spune, practic: “În apărarea ta, ai dreptul să taci!”. “Am fost informată de avocat că DNA a cerut măsura controlului judiciar faţă de mine, cel mai probabil pentru că am <îndrăznit> să nu tac în apărarea mea. Să nu tac la zecile de informaţii pe surse despre mine şi dosarul meu şi la ieşirile publice ale denunţătorului meu”, scrie, pe pagina sa de Facebook, Lia Olguţa Vasilescu.
În opinia acesteia, i s-a transmis, practic, că are dreptul să tacă.
“Cu alte cuvinte, mi se spune: <În apărarea ta, ai dreptul să taci!>”, scrie primarul , adăugând că era pregătită de “represalii”.
“Şi suntem pregătiţi şi de proces. Ne vedem marţi, la Tribunal”, scrie Vasilescu.
Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a fost trimisă la data de 19 iulie în judecată de procurorii anticorupţie sub acuzaţiile de luare de mită, folosirea autorităţii sau influenţei în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite şi spălare de bani. Alături de edilul din Craiova au fost trimişi în în judecată Radu Cosmin Preda, la data faptelor administratorul public al Craiovei, fiind acuzat de complicitate la luare de mită şi spălare de bani, şi Elena Daniela Popescu, reprezentant al unei asociaţii non profit, sub acuzaţia de complicitate la luare de mită şi spălare de bani.
“În cursul anului 2012, cu prilejul campaniei electorale pentru alegerea primarului municipiului Craiova, mai mulţi oameni de afaceri au fost determinaţi de candidatul Vasilescu Lia Olguţa, personal sau prin intermediul unor persoane din echipa de campanie, să efectueze diverse sponsorizări. În scopul obţinerii acestor foloase, inculpata s-a folosit de influenţa pe care o avea asupra oamenilor de afaceri, în calitatea sa de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid politic”, susţin procurorii.
DNA precizează că în anul 2014 Lia Olguţa Vasilescu ar fi cerut şi primit de la mai mulţi oameni de afaceri care avea în derulare contracte cu Primăria Craiova suma de 568.291,37, respectivii afacerişti acceptând “solicitările formulate de inculpata Vasilescu Lia Olguţa în considerarea atribuţiilor pe care aceasta le avea în calitate de primar, pentru a nu întâmpina din partea edilului dificultăţi în buna desfăşurare a contractelor, în efectuarea plăţilor şi în recepţionarea lucrărilor”, arată parchetul.
Hoţii cibernetici există, chiar în acest moment ar putea să fure datele personale ale unui individ.
Experţii de la Universitatea din Washington au dezvăluit cum hackerii inserează imagini în aplicaţiile suspecte care pot înregistra reacţiile inconştiente ale creierului folosind interfeţe creier-computer.
Interfeţele creier-computer sunt utilizate cel mai des în medicină şi alte industrii precum marketing, gaming şi enterteinment.
Deşi tehnologia a fost inventată pentru a îmbunătăţi viaţa oamenilor, în mâinile persoanei greşite efectele sale ar putea fi devastatoare. Cercetătorii de la Universitatea din Washington au declarat că oficialităţile trebuie, urgent, să implementeze un cadru de securitate şi intimitate pentru ai putea opri pe cei care ne utilizează creierul împotriva noastră.
,,Nu mai este mult timp,” a declarat inginerul electrician Howard Chizeck.
Chizeck şi colega sa, inginerul Tamara Bonaci, demarează cercetări despre hacking care includ utilizarea interfeţelor creier-computer combinată cu mesajele subliminale inserate în jocurile video, pentru a colecta informaţii private despre utilizator.
De exemplu, atunci când o persoană joacă un joc video acesta va vedea logo-ul unor brand-uri familiare care îi apar pe ecran şi apoi dispar. Hackerii pun aceste imagini în jocuri, pentru a înregistra răspunsul neintenţionat al creierului la ele, folosind o interfaţă creier-calculator.
Aceşti hoţi cibernetici pot afla cu ce partid politic simpatizezi, ce credinţe religioase are o persoană sau ce orientare sexuală îşi asumă.
Această părere este în opoziţie cu cea a statelor membre NATO ce văd în Moscova o ameninţare reală.
Relaţiile dintre Rusia şi ţările occidentale s-au deteriorat în urma anexării Crimeei la teritoriul Rusiei, în martie 2014, şi din cauza susţinerii acordate separatiştilor proruşi.
Membri NATO, inclusiv Polonia şi statele baltice, şi-au exprimat îngrijorarea în privinţa faptului că ar putea deveni posibile ţinte ale actelor ostile exercitate de Rusia. Luna trecută, liderii NATO au suplimentat efectivele NATO în Europa de Est.
“Occidentul are de mult timp acest parcurs antirus, efectând manevre navale din anul 1997. Marea Neagră este în sfera de responsabilitate a Flotei ruse, iar orice exerciţii efectuate în apropierea frontierelor Rusiei fără participare rusă sunt considerate o potenţială ameninţare”, a spus Komoiedov.
“Nimeni nu trebuie să aibă niciun dubiu, armata rusă monitorizează cu atenţia situaţia şi este pregătită să răspundă imediat la orice provocare, prin toate mijloacele disponibile”, a declarat Komoiedov.
Rusia condamnă acţiunile Occidentului, avertizând că poate riposta
Tentativa de lovitură de stat din Turcia pare să fi eşuat sâmbătă dimineaţă, în contextul în care mii de oameni au ieşit pe străzi pentru a susţine Administraţia Recep Tayyip Erdogan, care pretinde că deţine controlul “în mare parte”, scrie Mediafax
UPDATE 05:48 Situaţie incertă în Turcia: Administraţia Erdogan susţine că a restabilit controlul “în mare parte”
Tentativa de lovitură de stat din Turcia pare să fi eşuat sâmbătă dimineaţă, în contextul în care mii de oameni au ieşit pe străzi pentru a susţine Administraţia Recep Tayyip Erdogan, care pretinde că deţine controlul “în mare parte”.
Recep Tayyip Erdogan a sosit sâmbătă în zori la Istanbul şi a ameninţat că cei implicaţi în tentativa de lovitură de stat vor plăti “un preţ mare” pentru acest “act de trădare”, relatează Reuters.
Mii de persoane au răspuns apelului lansat de Recep Erdogan şi au ieşit pe străzi. Circa 30 de militari implicaţi în lovitura de stat s-au redat în Piaţa Taksim din Istanbul după ce au fost înconjuraţi de Poliţie.
Nu este clar cine deţine controlul politic în Turcia, în contextul în care armata anunţa acum câteva ore că ţara este condusă de un “Consiliu pentru pace”.
Premierul Binali Yildirim susţine că situaţia este “în cea mai mare parte” sub control, conform BBC, precizând că a fost instituită o zonă de interdicţie aeriană în Ankara. Yildirim a declarat că 130 de persoane implicate în lovitura de stat militară ar fi fost arestate.
Multe zone din Turcia sunt sub controlul armatei, dar nu este clar dacă toate departamentele armatei recunosc atribuţiile Administraţiei Erdogan.