BusinessMagazin

Tag: timp

  • Scroogled, campania prin care Microsoft îi atacă pe cei de la Google în privinţa confidenţiualităţii datelor

    Microsoft a scos la vânzare câni, tricouri şi şepci pe o pagină a magazinului (http://www.microsoftstore.com/store/msusa/en_US/cat/Scroogled/categoryID.67575900)  în timp ce pe siteul www.scroogled.com sunt explicate diferenţele dintre Google şi Bing, motorul de căutare al Microsoft, în privinţa confidenţialităţii datelor. Scroogled.com a fost lansat în primăvara acestui an. Cana Scroogled costă 7,99 dolari, şapca 14,99, iar tricourile cu variate mesaje (“Step into our web”, alături de un păianjen ce poartă culorile Google, sau “I’m Watching You” lângă un personaj cu alură de gangster) costă 11,99 dolari.

    Obiectele sunt parte a campaniei gândite de Mark Penn, fost strateg al campaniei prezidenţiale a lui Hillary Clinton din 2008 şi un apropiat al lui Bill Clinton. Penn a venit la Microsoft în august 2012 şi lucra direct cu Steve Ballmer.

  • Georgescu, BNR: A fi de stânga este un anumit mod de a simţi, gândi şi trăi. Nu pot trăi ca altcineva

     “Vă mulţumesc că aţi spus că sunt de stânga. Eu nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, sunt aşa cum sunt. Pentru că un filosof spunea că a fi un om de stânga sau social democrat este un anumit mod de a simţi, de a gândi şi de a trăi. Deci, dacă simţi, gândeşti şi trăieşti într-un anumit mod aparţii unei anumite zone. Dacă simţi mult, gândeşti mult, acţionezi. Cu pierderi. Dar, fiecare cu valorile cu care l-a înzestrat Dumnezeu, morale şi sociale. Eu dacă aşa simt şi aşa gândesc, cum pot să trăiesc ca altcineva?”, a spus Florin Georgescu la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa, pe care i-a acordat-o Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA).

    Alături de mulţumiri adresate dascălilor care l-au îndrumat profesional de-a lungul timpului, Florin Georgescu a ţinut să-şi exprime recunoştiinţa pentru ceea ce a învăţat de la Ion Iliescu, de la fostul premier Nicolae Văcăroiu şi de la fostul premier Adrian Năstase.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajaţii din România care nu îşi suportă şefii: „Trebuie să li se dea tot timpul pantofi mai mari decât pot purta”

    ANGAJATORII SPUN DESPRE ANGAJAŢII DIN GENERAŢIA Y (născuţi după 1980) că se diferenţiază prin faptul că vor ca totul să se întâmple „acum„, nu peste o oră sau o zi, pentru că au capacitatea de a face mai multe lucruri în acelaşi timp şi le fac bine, pentru că vor responsabilităţi mari încă de la început şi că se vând scump – şi pe bună dreptate, în cele mai multe cazuri. „Acomodarea tinerilor din generaţia Y sau Millennials (în linii mari, cei care au între 15-20 ani şi 35 de ani –n.red.) în organizaţii necesită schimbări care nu sunt întotdeauna facile pentru angajatori. Dar asimilarea lor în organizaţie nu este opţională. Mai mult, dacă angajatorul îşi doreşte să aibă oameni de valoare va trebui să facă eforturi de transformare reale şi rapide pentru a crea un mediu atractiv de lucru, pentru că tinerii sunt cei care aleg locul de muncă în prezent şi sunt foarte selectivi”, spune Vlad Bog, executivul care a preluat  la începutul acestei luni poziţia de director de HR al subsidiarei Microsoft din Turcia (după ce anterior a ocupat aceeaşi poziţie în România).

    Bog spune că noua generaţie are pretenţii salariale foarte mari şi că tinerii nu sunt dispuşi să fure din viaţa personală pentru mai puţin decât merită şi nici nu sacrifică timpul petrecut cu prietenii sau familia pentru un plus la salariu. Numeroase studii în domeniu arată că, pentru valul de nou intraţi în câmpul muncii, programul flexibil (o combinaţie de lucru la birou cu cel de acasă) contează mai mult decât oportunitatea de a avea o carieră internaţională, statutul social sau brandul angajatorului.

    SUNT ÎNCLINAŢI SĂ ACCEPTE O PLATĂ MAI MICĂ PENTRU O FLEXIBILITATE MAI MARE. Ei au văzut cu ce sacrificii au obţinut poziţii părinţii lor şi nu li se pare că merită să facă acelaşi lucru. Maşi-na pe care o are cineva de la firmă este minunată, dar ei nu consideră că merită sacrificiul. Viaţa pentru ei înseamnă mai mult de atât. Îşi permit să gândească aşa însă pentru că părinţii lor le-au asigurat deja, prin munca lor plină de sacrificii caracteristică generaţiei X (cei care au acum vârste cuprinse între 35 şi 50 de ani), un start în viaţă care le dă posibilitatea să îşi urmeze talentul şi pasiunea„, explică Bog.

    Supranumiţi „generaţia eroilor„, angajaţii din generaţia Y şi Millennials nu acceptă liderii „recomandaţi„ de importanţa funcţiilor, se feresc de reguli, vor feedback instantaneu, vor să fie apreciaţi pentru munca depusă şi lucrează cel mai bine în echipă. Mediul de lucru trebuie să fie cool, digitalizat, iar părerea să le fie ascultată şi ideile lor trebuie puse în practică.

    O COMPANIE ÎN CARE SĂ SE SIMTĂ CA ÎNTR-O FAMILIE, ÎNTRE PRIETENI, ESTE CEEA CE CAUTĂ GENERAŢIA Y. Munca în echipă şi diversitatea sunt lucruri care nu trebuie să lipsească din portofoliul oricărui angajator. Mediul de lucru devine unul deschis, cu multe interacţiuni şi proiecte comune. Nu sunt încântaţi să lucreze într-un mediu cu instrumente clasice, învechite, ci vor ca tehnologia să facă parte din viaţa profesională de zi cu zi (cursuri online, educaţie alternativă, etc)„, este de părere Grigoriada Stroe, directorul de HR al producătorului de jocuri video Ubisoft România.

    Majoritatea oamenilor de resurse umane susţin că una dintre principalele caracteristici ale celor din generaţiile Y şi Millennials este încrederea, poate uneori exagerată, în sine. Asta şi pentru că au crescut cu ideea, inoculată de părinţi, că sunt cei mai buni. Deşi poate genera productivitate crescută în rândul tinerilor, supraaprecierea competenţelor vine şi cu probleme pentru angajatori, mai ales atunci când vine vorba despre bani, promovare şi motivare.

  • Studiu de caz: Schimbare de strategie la Vincon – de la vinuri vrac, la sortimente premium

    CONTEXTUL: Piaţa vinului a continuat să scadă de la debutul crizei, ajungând în 2012 la o valoare estimată în jurul a 300 de milioane de euro. În 2008 valoarea anuală a vânzărilor de vin se plasa la circa 500 de milioane de euro, un record al industriei.

    DECIZIA: Vicon a intrat în 2012 pe segmentul premium şi superpremium, prin lansarea gamelor Ambrosio şi Rosé Verité. Recent, compania a pus pe piaţă  Egregio, o nouă gamă de vinuri superpremium, dedicată segmentului de retail.  În segmentul premium şi superpremium în retail compania are acum cinci mărci.

    EFECTELE: Anul trecut Vincon a raportat o cifră de afaceri de aproximativ 27 de milioane de euro, fiind liderul industriei de profil în termeni de volume vândute. Oficialii companiei previzionează pentru anul în curs o scădere de 5-7% a cifrei de afaceri, în condiţiile în care estimează că piaţa s-a contractat cu 18% faţă de 2012.

    PAS CU PAS, VINCON A PĂŞIT DIN ZONA VINURILOR FOARTE IEFTINE CĂTRE SEGMENTELE SUPERIOARE DE PREŢ. „Am hotărât să nu mai vindem deloc vin vrac„, povestea anterior pentru Business Magazin Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează producătorul de vinuri. În momentul în care a preluat pachetul majoritar de acţiuni al Vincon, producţia de vin se vindea aproape integral vrac.

    Drumul până la produse de marcă n-a fost lipsit de aventuri sau greşeli, între care s-au numărat etichetele, numele sau poziţionarea. Însă Vincon luptă acum să ocupe loc pe rafturile magazinelor în segmentele superioare de preţ, la fel cum îşi caută clienţii şi în zona horeca. Segmentul premium şi super premium reprezintă circa 5% din cifra de afaceri „şi este în continuă creştere„, spune Dan Dănescu, director general la Vincon Logistic. Ponderea este similară cu cea deţinută de vinurile premium şi superpremium în totalul pieţei (5%), cea mai importantă parte a vânzărilor fiind adjudecată de segmentele ieftin (55%) şi mediu (40%).

    Cum segmentele superioare de preţ sunt însă cele mai profitabile, companiile îşi concentrează atenţia asupra acestei zone. Vincon a lansat recent Egregio, o nouă gamă superpremium care cuprinde vinuri roşii – Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Merlot – şi albe – Muscat Ottonel (2012), vinificat în sec de Vincon pentru prima dată în România, şi Tămâioasă Românească. Egregio a început să fie distribuită la nivel naţional de la mijlocul lunii septembrie, la un preţ recomandat de vânzare de 46 de lei, în prima lună fiind vândute 15.000 de sticle. Valoarea vânzărilor de vinuri din gama Egregio ar urma să ajungă la 200.000 de euro pe an, apreciază Dan Dănescu.

    În prima parte a lui 2014 gama Egregio va fi completată cu trei noi soiuri: Chardonnay (2013), din prima producţie de la Vincon, Busuioacă de Bohotin şi Rose (2012). Egregio este vârful de gamă pe segmentul superpremium retail din portofoliul Vincon, din care mai fac parte şi mărcile Oenoteca, Vinoteca, Comoara Pivniţei şi Casa Vrancea. De asemenea, compania este prezentă şi pe segmentul superpremium horeca cu Ambrosio şi Rosé Verité, pe care le-a lansat anul trecut.

    IN ACEST AN, VÂNZĂRILE VINCON ROMÂNIA ÎN REŢELELE MODERNE DE COMERŢ AU DEPĂŞIT O TREIME DIN TOTALUL VÂNZĂRILOR (36%), diferenţa fiind adjudecată de comerţul tradiţional. Un interes crescut pe zona de vinuri premium este vizibil şi în rândul altor producători din industrie. De pildă, Vitis Metamorfosis va lansa anul viitor primele vinuri ecologice din portofoliul său, care cuprinde opt sortimente în acest moment. 2013 este un an bun pentru producătorii români de vin, producţia din acest an fiind estimată la peste 4 milioane de hectolitri, cu 20% mai mult faţă de 2012, conform datelor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.

    Cei mai importanţi producători autohtoni, din perspectiva volumelor vândute şi a cifrelor de afaceri, sunt Murfatlar, Vincon, Jidvei, Halewood şi Cotnari, dar pe această piaţă există zeci de alţi producători mai mici, ca Domeniile Săhăteni, Carl Reh Winery Agricola Ştirbey, Domeniile Ostrov sau Cramele Recaş.
     

  • Deputaţii şi-au adoptat bugetul pe 2014, de peste 235 de milioane de lei

     Potrivit bugetului adoptat, din cele 235.385.000 lei , cheltuielile de personal sunt în sumă de 168.000.000 lei , în care se iau în calcul indemnizaţiile deputaţilor, salariile personalului, numărul posturilor finanţate de la buget fiind de 1.895.

    Din acest număr de posturi, 412 sunt deputaţii aleşi, 693 sunt funcţii publice parlamentare, 790 sunt funcţii contractuale.

    Cheltuielile cu bunurile şi serviciile sunt în sumă de 56.099.000 lei şi sunt pentru asigurarea funcţionării şi întreţinerii clădirii, materiale necesare activităţii legislative, cheltuieli de protocol, cheltuieli aferente cazării şi transportului aferente deplasărilor interne şi internaţionale ale deputaţilor şi personalului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Accidentul aviatic din Rusia: Boeingul prăbuşit a avut şapte exploatanţi, inclusiv Blue Air. Avionul a mai fost implicat într-un accident

     Boeingul de tip 737-500 aparţinând companiei Tatarstan, care a efectuat primul zbor în 1990, a fost exploatat mai întâi de compania franceză Euralair Horizons, lichidată în 2005, apoi de către Air France, timp de trei ani, potrivit site-ului specializat AirFleets.fr.

    El a ajuns apoi la Uganda Airlines, care l-a exploatat aproape cinci ani, după care a servit trei ani în cadrul companiei braziliene Rio Sul. A aparţinut apoi firmei româneşti Blue Air, celei bulgăreşti Bulgaria Air şi a fost cumpărat de firma rusească Tatarstan.

    În decembrie 2001, pe când era exploatat de Rio Sul, a fost implicat într-un accident grav la aterizare pe aeroportul Belo Horizonte, în Brazilia, fără să provoace victime, potrivit agenţiei ruse Itar-Tass, care citează presa braziliană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Factorii care influenţează coşul de cumpărături. În ce condiţii creşte suma cheltuită în mall şi cum putem lăsa mai puţini bani în magazine

     Timpul petrecut într-un centru comercial, numărul de magazine vizitate, vârsta şi frecvenţa sunt cei mai importanţi factori care influenţează coşul de cumpărături al vizitatorului de mall, conform rezultatelor Retail Metrics, produs dezvoltat de DTZ Echinox.

    Folosind metode cantitative complexe, DTZ a urmărit determinarea factorilor care influenţează coşul de cumpărături al unui vizitator într-un centru comercial. S-au luat în considerare 25 de factori precum vârsta, sexul, veniturile, educaţia, timpul petrecut în mall, frecvenţa vizitelor, etc., iar în final au fost validaţi patru: numărul de magazine vizitate, frecvenţa de vizitare, timpul petrecut în centru şi vârsta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transelectrica a avut la 9 luni afaceri în scădere cu 20%, profit de 12 ori mai mare

     În intervalul ianuarie-septembrie 2012, afacerile companiei s-au situat la 2,07 miliarde lei, iar profitul a fost de 10,49 milioane lei.

    Compania a încasat în primele trei trimestre venituri din exploatare de 1,688 milioane lei (382 milioane euro), în scădere cu 19,9%, potrivit rezultatelor transmise joi Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Totodată, activele au coborât cu 6,07%, la 4,64 miliarde lei, de la 4,94 miliarde lei la finele anului trecut.

    Cheltuielile totale operatorului naţional de transport al energiei electrice au coborât cu 24%, la 1,52 miliarde lei (344 milioane euro), iar datoriile totale au fost cu 16,3% mai mici, de 2,1 miliarde lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franklin Templeton a devenit cel mai mare creditor al Ucrainei, acumulând titluri de 5 mld. dolari

     Frankling Templeton a început să acumuleze obligaţiuni ucrainiene “de ceva timp”, însă şi-a majorat semnificativ expunerea în această vară, preluând la sfârşitul lunii august titluri de 171 milioane de dolari dintr-un pachet de obligaţiuni cu scadenţa în anul 2023, scrie Financial Times, care citează datele Bloomberg.

    Operaţiunile cu obligaţiuni ucrainiene au fost supravegheate de Michael Hasenstab, director în cadrul Franklin Templeton, notează FT.

    Hasenstab este responsabil şi pentru pariul masiv pe obligaţiuni irlandeze făcut de fondul american în timpul crizei datoriilor de stat din zona euro.

    La jumătatea anului trecut, Franklin Templeton devenise cel mai mare creditor privat al Irlandei, după ce a acumulat titluri de stat cu o valoare de 6,1 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu de caz: Timpul costă bani. Compania care a plătit un milion de euro pentru o oră în minus

    CONTEXTUL: Piaţa de curierat n-a suferit pe parcursul ultimilor ani un declin. Ba chiar există zone de creştere evidentă, aşa cum sunt livrările pentru comenzile din comerţul online. Pe această piaţă, puternic fragmentată, DPD România este activă din 2008, după preluarea Pegasus.

    DECIZIA: Compania alocă an de an bugete pentru investiţii tehnologice, ca să-şi sporească eficienţa. Bugetul din 2012 s-a plasat la 400.000 de euro, iar anul acesta a ajuns la 600.000 de euro, bani ce au ţintit echipamentele tehnologice şi suportul lor.

    EFECTELE: În primele nouă luni ale anului DPD a înregistrat afaceri în creştere cu 24% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la 34,8 milioane lei. În acelaşi interval şi profitul a avansat cu 16%, ajungând în jurul valorii de 500.000 de euro.

    TIMPUL COSTĂ BANI, IAR RITMUL ACCELERAT ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ LUCRURILE – DE LA DECIZII ÎN AFACERI SAU DE CUMPĂRARE ÎN MEDIUL ONLINE, DE PILDĂ – ADUCE PLUSURI SAU, DUPĂ CAZ, MINUSURI ÎN AFACERILE COMPANIILOR. Poate cele mai afectate sunt firmele de curierat, pentru care timpul are un corespondent cât se poate de concret în cifra de afaceri. Iar hotărârile care par simple şi de bun simţ la prima vedere, dar sunt mai complicate din prisma investiţiilor, au un rol hotărâtor.

    De pildă, un dispozitiv folosit de un curier DPD, care îi dă toate informaţiile necesare în timp real, pe rută, costă peste 1.000 de euro, fără a mai pune la socoteală şi costurile cu software-ul. Prin comparaţie, preţul este mai mare decât al unui smarphone care ar putea face aceeaşi treabă, dar care este mult mai fragil. Aceste echipamente scutesc ore bune din timpul pe care fiecare curier îl alocă pentru folosirea lor, „iar angajatul poate face, în acest interval, livrări, fiind mai eficient„, spune Lucian Aldescu, CEO al DPD România.

    Prin urmare, compania, deţinută de grupul GeoPost, subsidiară a La Poste din Franţa, a alocat în 2012 şi 2013 circa un milion de euro pentru echipamente şi software-ul aferent. Concret, cu acest tip de dispozitive „am îmbunătăţit timpul de lucru cu o oră pe zi, în cazul fiecărui curier„, detaliază Aldescu.

    IN PRIMELE TREI TRIMESTRE ALE ACESTUI AN AFACERILE AU CRESCUT CU PESTE 24% FAŢĂ DE PERIOADA SIMILARĂ A ANULUI TRECUT, ajungând la 34,8 mili-oane de lei. În acelaşi interval, şi profitul a marcat un plus de 16%, dar „din păcate nu a ţinut pasul cu creşterea cifrei de afaceri, fiind afectat de factori precum deprecierea leului în raport cu valutele„. Marja de profitabilitate a companiei se plasează la circa 5-6%. „Direcţiile pe care le urmărim pentru creşterea afacerilor sunt legate de o acoperire teritorială cât mai bună, dar urmărim îndeaproape ritmul dezvoltării comerţului online„, spune reprezentantul DPD România.

    El este încredinţat că în viitorul foarte apropiat bătălia din mediul online va fi aprigă, iar comercianţii din mediul virtual vor avea nevoie de „partea tehnică„ din spatele pozelor de pe site-uri, respectiv de livrări. „Tipicul magazin online nu are legătură cu transportul aerian, costurile putând fi mai mari decât preţul coletului„, spune reprezentatul DPD, firmă care este al doilea mare transportator rutier din Europa. La nivelul continentului, reţeaua DPD se ocupă de 3 milioane de trimiteri pe noapte. Spre comparaţie, „în România înregistrăm cam 3,5 milioane de trimiteri pe an„, firma având hub-ul principal la Sibiu şi centre de distribuţie la Bacău, Buzău, Bucureşti şi Braşov.

    În România firma are 5.000 de clienţi entităţi separtate, peste 90% dintre aceştia fiind IMM-uri. Comenzile de pe site-uri, dar şi cele din emisiunele comerciale TV au ajuns să reprezinte aproape o treime din rulajele afacerii, iar previziunile pentru următorii doi ani se referă la o creştere a ponderii până în jurul a 50%. „e-Commerce şi TV commerce se dezvoltă şi trebuie să fim prezenţi în el„, punctează Aldescu.