BusinessMagazin

Tag: sua

  • Perspectiva în următoarea jumătate de an: pace şi ţiţei ieftin

    Acordul este valabil şase luni şi urmează să ducă la o reglementare completă a problemei într-un an, deşi preşedintele iranian Hassan Rohani a spus că ţara sa nu va renunţa niciodată la îmbogăţirea uraniului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu s-a sfiit să-l certe la telefon pe preşedintele american Barack Obama, avertizându-l că America “face aceeaşi greşeală cu Iranul pe care a făcut-o cu Coreea de Nord şi Pakistanul” – cu alte cuvinte, are încredere în promisiunile de pace ale unor ţări împotriva cărora ar trebui de fapt să pornească război ca să le potolească.

    Preţul petrolului a scăzut de la circa 110 dolari/baril în septembrie, ca efect al scăderii cererii pe principalele pieţe importatoare şi reducerii tensiunilor în Orientul Mijlociu.

  • Un fost agent FBI dispărut în Iran devine ostaticul cu cea mai lungă captivitate din istoria SUA

    Familia sa şi autorităţile americane şi-au reînnoit apelul către liderii iranieni pentru a le ajuta la găsirea şi eliberarea fostului agent FBI dispărut în Iran.

    Cazul lui Robert Levinson, în vârstă de 65 de ani, este înconjurat de mister încă de la dispariţia sa, la 9 martie 2007, pe Insula iraniană Kish, atunci când ancheta în calitate de detectiv privat o afacere de contrabandă cu ţigări.

    “Cer din nou clemenţa voastră. Vă rog, lăsaţi-l să plece şi să-şi regăsească familia”, a postat Christine Levinson, soţia fostului agent FBI dispărut, pe site-ul de Internet HelpBobLevinson.com, creat de familia sa, adresându-se celor care l-ar ţine în captivitate.

    Robert Levinson a devenit de-acum ostaticul american cu cea mai îndelungată perioadă de captivitate din istoria Statelor Unite, devansându-l pe fostul şef al biroului din Beirut al agenţiei Associated Press, răpit în Liban în anul 1985 şi ţinut prizonier timp de 2.454 de zile de către militanţi ai mişcării Hezbollah.

    Din momentul capturării lui Levinson, singurele semne potrivit cărora ar fi în viaţă sunt o înregistrare video, realizată în urmă cu trei ani, şi câteva fotografii, primite de familia sa în 2011.

    Ameliorarea relaţiilor americano-iraniene din ultimele luni a renăscut speranţele familiei ostaticului.

    Într-un nou comunicat făcut public marţi, Casa Albă a “solicitat în mod respectuos Guvernului şi Republicii Islamice Iran să o ajute la asigurarea stării bune de sănătate a lui Levinson, la confortul său şi la reîntoarcerea sa în siguranţă”.

  • Barack Obama apără strategia diplomatică a SUA în dosarul programului nuclear iranian

     “Nu putem închide uşa diplomaţiei şi nu putem exclude în mod automat soluţiile paşnice la problemele mondiale”, a asigurat preşedintele american, evocând în timpul unui discurs la San Francisco acordul interimar încheiat cu Republica islamică sâmbătă la Geneva, criticat de numeroşi adversari republicani.

    “Când eram candidat la preşedinţie pentru prima dată, am spus că a venit timpul unei noi ere a leadershipului american, că este nevoie să întoarcem pagina după un deceniu de războaie”, a amintit Obama, la începutul unei intervenţii consacrată şi reformei imigraţiei susţinută de acesta.

    “Cred în ceea ce preşedintele Kennedy a spus odată «Nu negociem pentru că ne este teamă, însă nu ne este niciodată teamă să negociem»”, a continuat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marile bănci din SUA ar putea taxa deponenţii, în loc să le plătească dobândă

     Deponenţii din SUA trebuie să accepte în prezent dobânzi apropiate de zero, dar situaţia în care vor fi nevoiţi să plătească pentru a-şi ţine banii la bancă ar fi una neobişnuită, scrie Financial Times.

    Avertismentul şefilor marilor bănci din SUA evidenţiază pericolele unei strategii de care Fed s-ar putea folosi pentru a atenua impactul unei eventuale reduceri a programului de achiziţii de obligaţiuni, în valoare dee 85 de miliarde de dolari lunar. Programul Fed introduce lichidităţi semnificative în sistemul financiar şi a susţinut pieţele de capital la nivel global în ultimii ani.

    Transcriptul şedinţei din octombrie a Fed, publicat săptămâna trecută, arată că banca centrală se îndreaptă către o reducere a achiziţiilor de obligaţiuni în lunile următoare, posibil chiar din decembrie. Fed vrea să găsească o altă modalitate de a sprijini economia. Cei mai mulţi dintre oficialii prezenţi la şedinţă au considerat scăderea dobânzilor la dezpozitele constituite de bănci la Fed drept o opţiune care merită analizată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Convorbire telefonică între Obama şi Netanyahu: Preşedintele SUA a vorbit cu premierul israelian despre acordul privind programul nuclear iranian

     “Preşedintele i-a transmis premierului că vrea ca Statele Unite şi Israel să pornească imediat consultări cu privire la eforturile noastre pentru negocierea unei soluţii globale” la problema programului nuclear iranian, a declarat pentru presă Josh Earnest, purtător de cuvânt al preşedinţiei americane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 13 cu ghinion pentru JP Morgan

    Amenda, cea mai mare aplicată vreodată unei companii, reprezintă o victorie colosală a guvernului, scrie Washington Post, după ani de reproşuri că statul nu îndrăzneşte să se lupte cu un Wall Street vinovat de criză. Înţelegerea încheiată de JP Morgan cu justiţia protejează banca de noi anchete privind felul cum a vândut obligaţiuni către investitori, dar nu fereşte banca şi pe directorii ei de riscul unor procese penale pentru fraudă.

    O parte din amendă (4 mld. euro) va subvenţiona direct proprietarii de locuinţe care nu mai reuşesc să-şi achite ipotecile.

    JPMorgan a înregistrat în trimestrul al treilea o pierdere de 380 de milioane de dolari, de la un profit de 5,7 miliarde de dolari în perioada corespunzătoare a anului trecut, din cauza unor cheltuieli foarte mari pentru litigii. Banca a cheltuit, începând din 2010, 8 miliarde de dolari pentru acoperirea costurilor din litigii.

  • Lovitură de imagine pentru Tesla Motors: Compania încearcă să evite o investigaţie a guvernului SUA privind siguranţa Model S

     Directorul general al companiei, Elon Musk, a anunţat că Tesla a pregătit o ajustare la software-ul Model S care ridică garda la sol la viteze mari, de autostradă, pentru a reduce şansele ca bateriile autoturismului să fie străpunse de obiecte peste care trece pe drum, evitând astfel producerea unor incendii, potrivit Bloomberg.

    Administraţia Naţională pentru Siguranţa Traficului Rutier din SUA a anunţat că va începe o investigaţie privind Model S, după ce au fost înregistrate două astfel de incidente.

    Dacă autorităţile vor respinge soluţia software propusă de Tesla, compania ar putea fi obligată să instaleze un scut mai solid sub automobilele Model S, operaţiune foarte costisitoare care ar presupune şi rechemarea în service a autoturismelor aflate în circulaţie.

    De asemenea, o astfel de anchetă ar reprezenta o lovitură de imagine pentru companie, care susţine că Model S este cea mai sigură maşină de pe piaţa americană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • WSJ: Arma economică secretă a Germaniei – o reţea vastă şi eficientă de promovare a exporturilor

     Excedentul deja ridicat al Germaniei în privinţa schimburilor comerciale şi investiţiilor a avansat cu aproape 18% în septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce alte state mari din zona euro au consemnat o înrăutăţire uşoară a indicatorului.

    Potrivit datelor Băncii Centrale Europene, surplusul de cont curent al zonei euro, a crescut cu mai puţin de 4% în septembrie, la 13,7 miliarde de euro, şi este mai mic decât surplusul înregistrat individual de Germania, de 20 de miliarde de euro.

    Astfel de date au pus în lumină strategia Germaniei de a-şi dezvolta economia prin exporturi în locul consumului intern. Trezoreria SUA a acuzat, în octombie, modelul economic bazat pe export al Germaniei că împiedică recuperarea Europei din criza financiară. UE a anunţat, săptămâna trecută, că va evalua dacă excedentul comericial al economiei germane a încălcat normele stabilite la nivel comunitar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SCANDALUL de spionaj SUA – UE: Viviane Reding şi secretarul american al Justiţiei au discutat despre programul de supraveghere NSA

     “Ne-am angajat să avansăm rapid în negocierile referitoare la un acord privind protecţia datelor care să fie semnificativ şi coerent”, a declarat presei la finalul acestei reuniuni, la Washington.

    Comisarul european însărcinat cu afacerile judiciare a vorbit despre un “semnal foarte puternic de restaurare a încrederii” între cele două continente, care s-a “evaporat” în decursul ultimelor luni de dezvăluiri despre interceptarea comunicaţiilor cetăţenilor europeni de către Agenţia americană pentru Securitate Naţională (NSA).

    Reding a precizat că a fost pentru “prima dată” când secretarul american al Justiţiei Eric Holder a admis că există “probleme” în Europa cu privire la acest caz ce afectează relaţiile dintre Washington şi o serie de aliaţi europeni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şedinţă extraordinară în Bundestag pe tema spionajului american

    Pe ordinea de zi a discuţiilor, prevăzute să dureze o oră şi jumătate, sunt două subiecte, şi anume consecinţele acestui caz asupra relaţiilor transatlantice şi cererea Verzilor ca Germania să îi acorde azil lui Edward Snowden, aflat la originea dezvăluirilor apărute în presă.

    Dar Guvernul de la Berlin a afirmat deja categoric că nu se pune problema ca fostul consultant al agenţiei americane de securitate NSA, aflat în prezent în Rusia, să primească azil în Germania.

    Ministrul de Interne, Hans-Peter Friedrich, trebuie să ia cuvântul în numele Guvernului german. Cancelarul Angela Merkel, o potenţială victimă a spionajului american, va asista la dezbatere, însă nu va avea nicio intervenţie.

    Într-un editorial publicat înainte de dezbateri în New York Times, un deputat al Verzilor germani, Hans-Christian Ströbele, care s-a întâlnit la sfârşitul lunii octombrie cu Snowden într-un loc ţinut secret de Rusia, a îndemnat din nou Germania să îi acorde azil fugarului american.

    “Fără el, Merkel ar fi în continuare ţinta spionajului, iar supravegherea unor diplomaţi, oameni de faceri şi cetăţeni de rând germani ar fi continuat”, scrie Ströbele, care ar trebui să ia cuvântul în Bundestag luni.

    “Noi, germanii, trebuie să-i mulţumim lui Snowden şi să-l stimăm, dar şi să-i oferim un adăpost permanent şi sigur în Germania”, a adăugat el, evocând o “datorie morală”.

    El a amintit că Snowden, inculpat pentru spionaj de Statele Unite, “ar avea plăcerea să facă dezvăluiri în faţa Parlamentului german, cu toate că ar prefera să o facă în faţa Congresului american”.

    Berlinul a exlus în nenumărate rânduri posibilitatea de a-i oferi azil lui Snowden, deoarece s-ar afla sub presiunea Statelor Unite pentru a-l extrăda. Însă statul german studiază posibilitatea de a-l audia la Moscova.

    Potrivit unui sondaj apărut în urmă cu zece zile, germanii sunt împărţiţi în privinţa ideei ca ţara lor să-i acorde sau nu azil politic lui Edward Snowden: 46% sunt pentru şi 48% împotrivă.

    Cu toate acestea, majoritatea celor intervievaţi apreciază că fostul consultant al serviciilor americane de informaţii este mai degrabă un erou (60%), faţă de 14% care îl consideră un infractor.

    Relaţiile dintre Washington şi Berlin, doi aliaţi apropiaţi, au fost puse la grea încercare după apariţia dezvăluirilor despre spionajul american.

    Presa a reacţionat puternic în Germania, ţară marcată de două dictaturi (nazism, apoi comunism în Germania de Est) şi unde populaţia este foarte sensibilă la subiecte de respectare a vieţii private.

    “Spionajul între prieteni nu se face”, a declarat la sfârşitul lunii octombrie, la Bruxelles, Merkel, care a trăit în Germania comunistă. În plus, fapt excepţional, ambasadorul Statelor Unite la Berlin a fost convocat la Ministerul german de Externe.

    La începutul lunii noiembrie, 61% dintre germani apreciau că Statele Unite nu sunt un partener demn de încredere. De asemenea, ei s-au arătat sceptici în privinţa preşedintelui american Barack Obama. Doar 43% dintre ei sunt mulţumiţi de activitatea sa.

    În presa germană, secretarul de Stat american, John Kerry, a recunoscut existenţa unor “tensiuni” cu Germania, un partener important al Statelor Unite, dar a oferit asigurări că cei doi aliaţi vor menţine o “relaţie puternică”.