BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Ambasadorul Franţei: România are un sistem educativ extrem de performant. Problema este abandonul şcolar

     Ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, comentând afirmaţiile ministrului Muncii, Mariana Câmpeanu, potrivit cărora soluţia găsită de Franţa pentru romi – de a le da o sumă de bani pentru a reveni în ţara de origine – nu va rezolva niciodată problema, că această măsură a fost stopată la începutul anului.

    “Am lucrat cu doamna Câmpeanu şi am încetat de la 1 ianuarie această măsură. Noi am închis această măsură împreună cu doamna Câmpeanu şi Guvernul român şi am propus un proiect alternativ – am fost şi la Mehedinţi şi Craiova – de a sprijini populaţia romă care vrea să revină în România. Îmi permit un scurt mesaj: România nu este o ţară subdezvoltată în termeni de educaţie. Aveţi un sistem educativ care este extrem de performant, în special pentru crearea elitelor, din păcate aţi pierdut un milion de elevi. În turul meu prin România vizitez aceste şcoli. Am fost profesor şi văd şcoli care permit sprijinirea elevilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta reia ideea impozitării suplimentare a salariilor pentru directorii din companiile de stat

     Ideea a fost reluată de premier în şedinţa de marţi a Guvernului, după ce a prezentat, ca exemplu, faptul că salariile directorilor Romgaz, Nuclearlectrica şi Hidroserv ajung la 13.000-14.000 lei, Ponta spunându-le ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, şi ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă, că trebuie găsită o soluţie.

    “Poate reuşiţi, domnul ministru Chiţoiu şi domnul ministru Niţă, să vedem ce facem cu aceşti săraci de directori. Eu vreau să avem directori foarte bine plătiţi, chiar dacă, sigur, sindicaliştii am văzut că luptă pentru aceşti directori. Îi înţeleg şi de ce, la banii ăştia aş lupta şi eu! Eu ştiam că sindicatele se ocupă de sindicalişti, nu să-i apere pe directori. Noi trăim într-o ţară cu totul şi cu totul specială, în care directorii de la stat sunt apăraţi de şefii de sindicat de la stat. Eu nu zic că nu trebuie plătiţi bine, dar poate vedem de ce trebuie să fie plătiţi mii de directori în felul ăsta, cu un salariu care e de vreo cinci ori cât al dumneavoastră, care, teoretic, sunteţi responsabili de ei. Nu vorbesc de manageri privaţi”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă lunar directorii companiilor din energie. Documentul Guvernului cu lista salariilor nete la nivel maxim

     Pe listă sunt prezentaţi mai mulţi directori din companiile Oil Terminal, Conpet, Romgaz, complexul energetic Hunedoara, complexul energetic Oltenia, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transelectrica şi Electrica, inclusiv filiale.

    Documentul avansat de Guvern relevă că un director general primeşte un salariu net cuprins între 4.693 lei (la Conpet) şi 18.000 lei (Electrica Distribuţie Muntenia Nord), în timp ce alţi directori sunt remuneraţi lunar cu sume care ajung până la 14.306 lei (Romgaz).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul promite că actele de stare civilă vor fi eliberate doar cu buletinul, fără încă un vraf de documente în original şi copie

    Cetăţenii care vor solicita în viitor emiterea unor documente de stare civilă vor putea face acest lucru doar cu cartea de identitate, fără a mai fi necesară, ca în pre­zent, prezentarea altor numeroase documente în ori­ginal şi copie în cazul în care acestea se află deja în arhiva auto­rităţilor, a anunţat Ministerul Societăţii Infor­maţionale (MSI), care a lansat în colaborare cu Minis­terul Afacerilor Interne (MAI) un proiect de depunere a cererilor şi emitere online a actelor de stare civilă, cu un buget de 35 mil. euro.

    În prezent, la fel ca în orice altă instituţie a statului, serviciile de stare civilă le impun cetăţenilor să vină la ghişee cu dovezi ale plăţii unor taxe care uneori se achită în alte sedii sau la alte instituţii şi cu un vraf de documente – acte originale şi copii ale lor, chiar şi în cazul absurd în care documentul respectiv a fost eliberat chiar de serviciul căruia îi este adresată cererea, şi acesta se află cel mai probabil în arhivă.

    Proiectul lansat de cele două ministere, care va fi finan­ţat şi cu fonduri europene, ar urma să elimine această problem. „Pe 17 aprilie s-a încheiat etapa de de­punere a proiectelor pentru implementarea unui proiect la nivel naţional, care are ca obiectiv general îmbună­tăţirea şi automatizarea sistemului de depunere a ce­re­rilor pentru emitere/eliberare şi eliberarea efectivă a docu­mentelor de stare civilă. Perioada în care au putut fi făcute înregistrările online a fost 18 martie-17 aprilie. Bugetul total al proiectului de eliberare online a actelor de stare civilă este de 35 milioane de euro“, potrivit datelor MSI, care nu a oferit informaţii şi despre companiile care se luptă să câştige acest proiect.

  • Programul Guvernului: ne îndepărtăm uşor-uşor de zona euro

    Revizuirea este motivată de cele mai recente revizuiri ale estimărilor pentru economia zonei euro, de la o creştere cu 0,1% în 2013 la o scădere de 0,3%. În 2012, conform ultimelor date de la Statistică, economia a crescut cu 0,7%. Pentru 2013, ţinta de deficit bugetar este de 2,4% din PIB, faţă de 2,9% în 2012, iar pentru următorii trei ani se fixează la 2%, pentru ca deficitul structural să aibă ca repere 1,2% în 2013, respectiv 1% în următorii ani, comparativ cu 2,4% în 2012.

    În ce priveşte datoria publică, aceasta ar urma să crească la 38,6% din PIB anul acesta, faţă de 37,8% anul trecut, urmând să rămână în jurul aceleiaşi cifre până în 2016.

    În acelaşi timp, anul 2015 nu mai este considerat dată ţintă pentru aderarea la zona euro, fiind înlocuit cu 2020 ca dată posibilă, în acord cu declaraţiile recente ale preşedintelui şi ale premierului pe această temă. Luna trecută, premierul Victor Ponta a declarat că intrarea României în zona euro în 2015 “nu mai reprezintă o ţintă credibilă”, dar obiectivul nu trebuie abandonat, orizontul pentru finalizarea acestui proces fiind acum în jurul anului 2020.

    Tot luna trecută, preşedintele Traian Băsescu a spus că termenul 2015 pentru aderarea la euro este nerealist şi că trebuie ajustat, însă obiectivul de aderare la zona euro trebuie menţinut pentru următorii 3-4 ani, “altfel riscăm ca următoarea revizuire a tratatelor Uniunii să ne găsească insuficient integraţi şi riscăm să rămânem aşa”.

  • Guvernul reduce ţinta de creştere economică la doar 2,8% în 2015

    Guvernul a coborât dramatic în jos ţinta de creştere economică pentru 2015 de la 3,9% la 2,8%, conform programului de convergenţă trimis la Bruxelles.

    Executivul nu are nicio strategie ambiţioasă şi coerentă de stimulare a creşterii PIB şi ca atare nu are curajul să-şi propună o creştere economică de peste 3% în perioada 2013-2016. Toto­da­tă, autorităţile au renunţat şi la o ţintă pentru adoptarea euro.

    Noul program de convergenţă ajustează cu mai mult de un punct procentual creşterea economică din anii 2013-2015, avansul PIB urmând să atingă doar în 2016 pragul de 3%. Pentru recuperarea decalajelor, România are nevoie de o creştere economică mai mare decât media europeană, principala problemă fiind intervalul de timp în care am putea să prindem din urmă „campionii Europei“.

    Deşi prognozele de creştere economică par fezabile, creşterea reală medie a PIB de 2,6% în următorii 3 ani îndepărtează orizontul de aderare la zona euro, mai ales că România are de recuperat decalaje reale semnificative, spun unii analişti. Absorbţia mai bună a fondurilor UE, eficientizarea companiilor de stat, creşterea încasărilor bugetare şi investiţii publice mai mari sunt câteva dintre soluţiile avansate de analiştii care ar putea să ducă avansul PIB peste 3%.

    Anul trecut creşterea economică a fost de 0,7%, iar pentru acest an prognoza oficială este de 1,6%.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Ponta: Investitorii străini aşteaptă de la Guvern “denumirea clară” a priorităţilor

    El a susţinut declaraţia după ce a participat, joi seara, la aniversarea a 15 ani de prezenţă în România a Consiliului Investitorilor Străini.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Funeralii impozante şi controversate pentru Margaret Thatcher

     Regina Elizabeth a II-a a luat loc în primul rând, între cei 2.300 de invitaţi, în impozantul edificiu religios, pe jumătate în stil clasic, pe jumătate în stil baroc.

    “Funeraliile ceremoniale”, cu onoruri militare, relevă importanţa politică a fostului premier britanic, în perioada 1979-1990, deşi acestea se află cu o treaptă mai jos decât funeraliile naţionale organizate pentru ducele de Wellington, amiralul Nelson sau Churchill, cel care a contribuit la înfrângerea nazismului, plâns de întreaga naţiune în 1965.

    Înhumarea lui Churchill este ultima la care a asistat regina, cu titlu excepţional.

    Întregul Guvern şi premierul David Cameron, toţi foştii premieri britanici, inclusiv laburistul Tony Blair, care revendică în parte moştenirea baroanei, au luat loc în naos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Scopul regionalizării nu este legat de cine va fi şef peste o ţară mai mică din România

    “Suntem într-o epocă în care nu mai trebuie să te sui în maşină sau în avion să vii de la Satu Mare, de la Botoşani, de la Timişoara sau de la Constanţa până la Bucureşti ca să rezolvi o problemă administrativă, suntem în secolul în care nu ştiu mai bine un grup de funcţionari din Ministerul de Finanţe naţional decât un guvern regional şi un guvern local cum trebuie folosite resursele financiare, suntem în secolul 21 membri ai Uniunii Europene cu o uriaşă problemă: incapacitatea noastră administrativă cronică de absorbţie a fondurilor europene. Structurile regionale au fost cele mai eficiente în efectuarea de proiecte şi absorbţia fondurilor europene, mult mai eficientă decât structurile naţionale”, a spus Ponta la un seminar pe tema regionalizării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Modificări la Legea imobilelor naţionalizate: MADR intervine la schimbarea destinaţiei izlazului. Dispare chiria lunară

     Amendamentele acceptate de Guvern au fost depuse de PSD, UDMR, dar şi de PDL.

    O modificare vizează regimul juridic al terenurilor aflate pe izlazul comunal, care pot fi acordate foştilor proprietari în cazurile în care restituirea pe vechiul amplasament nu este posibilă. Conform noii reguli acceptate de Guvern, fostul proprietar care primeşte activul nu mai are interdicţia legală de a schimba categoria de folosinţă a terenului, dar pentru a opera această modificare nu mai depinde doar de votul localnicilor, exprimat prin referendum, ci este obligat să obţină un aviz prealabil din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

    În proiectul iniţial era prevăzută obligaţia menţinerii categoriei de folosinţă a terenului de pe izlazul comunal, cu menţiunea că regimul juridic se poate schimba numai cu acordul populaţiei cu drept de vot, exprimat prin referendum.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro