Tag: bani

  • Apple, la 6 mld. $ distanta sa devina cea mai valoroasa companie din lume

    La inceputul zilei de tranzactionare la bursa americana,
    valoarea de piata a Apple era de 336,35 de miliarde de dolari, cu
    doar 2.73 de miliarde de dolari mari mica decat cea a Exxon, in
    prezent cea mai valoroasa companie din lume, care avea o
    capitalizare de piata de 339,08 de miliarde de dolari, scrie
    BusinessInsider.com.

    Acum, distanta dintre cele doua companii a ajuns la 5.79 de
    miliarde de dolari, insa Exxon activeaza intr-o industrie cu risc
    sa scada, pe cand Apple are toate sansele sa beneficieze din plin
    de valul pe care inca se afla industria IT. Lucru care se vede
    inclusiv in evolutia actiunilor celor doua companii la bursa: in
    timp ce valoarea actiunilor Apple avea un avans de 9,59%, cea a
    actiunilor Exxon coborase cu 0.45%.

  • Suferintele doamnei Merkel. Cum resimte Germania furtuna care cutreiera Europa

    Confruntate cu posibila retrogradare a Statelor Unite de la
    ratingul maxim AAA, pietele financiare nici nu se gandesc sa isi
    puna manusile cand vine vorba de plasamentele in obligatiunile
    altor state, nu doar ale celor de la periferia zonei euro. Summitul
    de la jumatatea lunii iulie, in care s-a convenit asupra unui nou
    pachet de salvare de 159 miliarde de euro pentru Atena, nu a fost
    decat un moment de respiro. Dobanzile cerute statelor cu probleme
    au inceput din nou sa urce, pe masura ce investitorii nu se hotarau
    daca obligatiunile americane sau cele germane le pot proteja mai
    bine profiturile in fata cutremurului pe care unii cred ca acordul
    de salvare a Greciei si compromisul de majorare a plafonului
    indatorarii SUA n-ar face decat sa-l amane.

    Efectul de contagiune, pe care liderii europeni s-au laudat ca
    il vor tine sub control cu repetate mustrari si masuri punitive la
    adresa economiilor cu probleme, este cel care inghesuie acum in
    colt si Spania si Italia si, in spatele lor, la orizont, Franta si
    Germania. Cresterea din ultima vreme a diferentei intre dobanzile
    cerute pentru cumpararea de datorie suverana spaniola sau italiana
    si cele pentru obligatiunile germane (mult-laudatele “bund”-uri) a
    fost citita in special ca semnalizand probleme iminente pentru
    spanioli si italieni.

    Trebuie notat insa ca problemele lor sunt cu atat mai mari cu
    cat, intre timp, si nivelul dobanzilor cerute de investitori
    Germaniei au crescut pana la 2,8% inainte de a scadea spre 2,6% la
    sfarsitul lunii trecute. In acelasi timp, in doar o luna, Italia a
    inregistrat o crestere de aproape un procent a dobanzilor la
    obligatiunile cu scadenta la zece ani, ajungand la 5,77% la
    sfarsitul lunii trecute de la 4,94% la sfarsitul lui iunie.

    Obligatiunile germane nu mai sunt chiar atat de atractive de mai
    multa vreme: anul trecut sase licitatii organizate de finantele
    germane au inregistrat subscrieri insuficiente, iar anul acesta
    inca trei. Nu e o catastrofa, pentru ca obligatiunile ramase sunt
    scoase apoi la vanzare treptat in zilele si saptamanile imediat
    urmatoare, dar e un semnal ca investitorii internationali sunt tot
    mai prudenti fata de amanarea unor decizii care sa rezolve problema
    datoriei (sau, dupa sintagma deja consacrata, fata de tactica
    “kicking the can down the road” – “rostogolirea tinichelei mai
    departe”).

    Pana acum, Berlinul s-a multumit sa amane pana in ultima clipa –
    uneori, chiar si dupa, starnind iritarea si a Bancii Centrale
    Europene – luarea unor decizii in chestiunea crizei datoriilor din
    zona euro, pentru ca administratia condusa de cancelarul Angela
    Merkel sa nu fie nevoita sa explice electoratului de ce trebuie
    alocate si mai multe miliarde din bugetul federal pentru
    rostogolirea datoriilor Greciei (cel mai recent exemplu, dar
    urmeaza si Irlanda si Portugalia, poate chiar Cipru, Italia sau
    Spania).

    In Germania se desfasoara in acest an un scrutin parlamentar la
    nivelul landurilor: dupa ce la bataliile de primavara coalitia de
    guvernare a iesit serios sifonata, spera acum sa isi poata lua
    revansa la alegerile din octombrie. Pentru a fragezi dezbaterile,
    ministrul de finante Wolfgang Schäuble a readus in discutie
    propunerea profund anticonstitutionala (din punctul de vedere al
    Tratatului de la Lisabona) pe care Angela Merkel a incercat anul
    trecut sa o impuna colegilor din zona euro: transferul de
    autoritate privind propriul buget catre organismele europene pentru
    statele care inregistreaza datorii nesustenabile.

    Scopul propunerii este ca aceia care dau banii (in primul rand
    Germania, conform ponderii ei in Fondul European pentru Stabilitate
    Financiara si conform ponderii in bugetul UE) sa poata presa cu
    succes introducerea unor programe de austeritate care sa asigure ca
    fondurile nu intra intr-o gaura neagra, asadar ca banii
    contribuabililor nemti nu sunt pierduti, mai ales dupa ce insasi
    Merkel i-a criticat de curand pe greci, de pilda, afirmand ca
    acestia ar trebui sa urmeze exemplul harniciei nemtilor si sa-si ia
    mai putine zile de concediu.

  • Este camila de 2.7 de milioane de dolari cel mai scump animal din lume? – GALERIE FOTO

    Excentricul Ozzy Osbourne a platit recent la o licitatie 10.000
    de dolari pentru un catel. Poate parea mult, dar nu prin comparatie
    cu animale care costa chiar si cateva milioane de dolari. scrie
    Cnbc.com.

    Motivul pentru care un caine poate ajunge sa coste chiar mai
    mult de un milion de dolari sau un cal al carui pret este are chiar
    sapte zerorui este de cele mai multe ori rasa acestora. Absenta
    unui arbore genealogic prestigios nu-i impiedica insa pe multi
    iubitori de animale sa plateasca zeci de mii de dolari pentru un
    animal de companie


  • Cat de bogat este…? Astazi: Will Smith


    La sfarsitul anilor ’80, rapperul Will Smith a inceput sa devina
    cunoscut sub numele The Fresh Prince, celebritate care a luat
    amploare in 1990, cand a jucat rolul principal in serialul The
    Fresh Prince of Bel-Air, difuzat timp de sase ani pe NBC.

    Anii ’90 au marcat perioada in care Smith s-a orientat tot mai
    mult catre actorie si a inceput sa apara in filme precum Men in
    Black. De altfel, actorul este singurul din istorie care a jucat in
    opt filme consecutive care au avut incasari de peste 100 de
    milioane de dolari in SUA. In total, 14 din cele 19 filme de
    fictiune in care a jucat au avut incasari mondiale mai mari de 100
    de milioane de dolari, iar patru au depasit chiar pragul de 500 de
    milioane de dolari.

    Will Smith a cladit astfel o avere estimata la cel putin 200 de
    milioane de dolari. Men in Black III, de pilda, precum si Hancock,
    Ali si In cautarea fericirii i-au adus fiecare venituri de 20 de
    milioane de dolari, iar in ultimii sapte ani, Smith a avut anual
    incasari de cel putin cateva zeci de milioane de dolari, potrivit
    calculelor Forbes. Cea mai proasta perioada a fost 2005-2006, cand
    a incasat numai 25 de milioane de dolari.


    Altfel, Smith a avut timp de trei ani venituri de 35-36 de
    milioane de dolari, iar in 2008-2009, perioada de criza de altfel,
    incasarile lui s-au ridicat la 45 de milioane de dolari. Cea mai
    buna perioada pentru Will Smith a fost insa inte 2007 si 2008, cand
    a generat venituri de 80 de milioane de dolari.


    N-ar trebui asadat sa fie de mirare ca Will si sotia lui Jada au
    un stil de viata destul de opulent. Iar vila lor idilica din Malibu
    este cel mai bun exemplu. Locuinta intinsa pe o suprafata de 2.322
    de metri patrati are o arhitectura circulara, asa incat din orice
    camera poti ajunge intr-alta, proiectul apartinand arhitectului
    Stephen Samuelson care s-a inspirat din cultura persana, marocana,
    spaniola si sud-americana.

  • Platile prin Western Union devin accesibile prin reteaua Millennium Bank

    Folosirea serviciului de transfer de bani Western Union nu
    necesita un cont bancar. Serviciul va fi disponibil pentru a
    trimite si a primi atat sume in lei, cat si in valuta (dolari sau
    euro). Clientii vor putea efectua transferuri de bani si pe
    teritoriul Romaniei catre cele 4.600 de agentii din reteaua locala
    a Western Union, acoperind atat zona urbana, cat si cea
    rurala.

    “Prin semnarea acordului cu Millennium Bank, consolidam reteaua
    Western Union in Romania, largind astfel accesul clientilor la
    reteaua noastra globala de peste 470.000 de agentii din 200 de tari
    si teritorii”, a declarat Alexandru Badulescu, director de tara al
    Western Union pentru Romania si Bulgaria.

    Serviciul de transfer de bani Western Union este disponibil in
    Romania din anul 1996. In 2010, The Western Union Company a
    realizat transferuri totale de 76 de miliarde de dolari intre
    consumatori si a efectuat 405 milioane de plati comerciale.

    “Oferind acces la serviciile Western Union de transfer rapid de
    bani, ne reconfirmam promisiunea de a extinde constant gama noastra
    de produse si servicii de cea mai inalta calitate”, a spus Eliza
    Erhan, director de dezvoltare a produselor de retail la Millennium
    Bank.

    Millennium Bank face parte din grupul portughez Millennium bcp si
    are in total 74 de unitati in Romania. Activele totale ale bancii
    erau anul trecut de 2,2 miliarde de lei (517 milioane de euro), cu
    11% mai mult decat in 2009.

  • Germania si Elvetia vor semna un acord pentru banii ascunsi in bancile elvetiene

    Secretul bancar foarte strict, care a permis Elvetiei sa-si
    construiasca o industrie bancara de mii de miliarde de dolari, a
    fost criticat puternic in ultima perioada si a cauzat dificultati
    in relatiile cu statele care vor sa depisteze evazionistii.
    Autoritatile au negociat cu oficiali din Germania si Marea Britanie
    acorduri bancare timp de mai multe luni. Liniile generale au fost
    convenite anul trecut. Potivit unor surse bine informate, citate de
    SonntagsZeitung si citate de reuters, bancile din Elvetia vor plati
    doua miliarde de franci elvetieni Germaniei drept garantie ca
    persoanele care au depozite nedeclarate si vor plati taxele. Pentru
    Marea Britanie, garantiile vor fi de 500 de milioane de franci.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Basescu: Romania nu are nevoie anul acesta de niciun euro de la FMI sau UE

    ► Nu-mi aduc aminte ce medie am avut la BAC. Nu am fost
    stralucit. Cred ca pe la 7,40 – 7,50.
    ► S-a tergiversat mult introducerea noii Legi a Educatiei. Marga a
    fost un mare esec si rezultatele s-au vazut dupa mai multi ani.
    Trebuie aplicata noua lege cu toata fermitatea si trebuie sa gasim
    formule sa dam o sansa copiilor. Sa speram ca in toamna vor lua
    BAC-ul si ca vor intelege ca nu pot face asta prin copiat. Cadrele
    didactice sunt printre cele mai bine platite persoane pe ora.
    ► Seful statului nu poate fi impiedicat sa-si exprime punctul de
    vedere. M-am cam saturat de sensibilitatile excesive ale
    persoanelor din Justitie.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arata casele sportivilor bogati si celebri

    Sunt admirati de toata lumea, celebri si dupa ani de munca in
    salile sau pe terenurile de antrenament, au ajuns sa se bucure de
    banii pe care i-au castigat. Conduc masini in editie limitata,
    traiesc in case de un lux orbitor si isi petrec vacantele in cele
    mai frumoase locuri de pe planeta.


    Sportivii celebri si bogati nu se feresc sa arate ca traiesc pe
    picior mare si nici sa impartaseasca restului lumii cateva imagini
    din propriul lor colt de rai.

    Sursa:
    www.cnbc.com

  • De ce tine omul de afaceri George Soros banii la saltea

    Keith Anderson, seful fondului de hedging Quantum Endowment
    detinut de Soros, le-a cerut managerilor sai sa se retraga din
    tranzactii pentru a preveni cresterea pierderilor. Ca rezultat,
    activele fondului sunt constituite in prezent in proportie de 75%
    din li¬chiditati, iar firma asteapta oportunitati de investit,
    scrie Bloomberg. “Gasesc ca actuala situatie este mult mai
    de¬rutanta si mai greu de anticipat decat evenimentele din perioada
    de apogeu a crizei financiare. Pietele sunt instabile. Nimic nu
    este pe cale sa se prabuseasca, dar nicio solutie imediata”, a spus
    Soros.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ridica-ma la cer: unde duce ascensiunea de neoprit a francului elvetian

    Pana unde mai suie francul? In ultimele trei luni, moneda
    elvetiana s-a intarit cu aproape 11% fata de euro si dolar,
    ajungand joia trecuta la nivelurile incredibile de 1,15 franci/euro
    si 0,81 franci/dolar. Pentru cine nu-si mai aminteste, in 2008
    cursurile erau de 1,6 franci/euro si 1,2 franci/dolar. Iar in
    ultimele saptamani, absolut toate stirile au fost in favoarea
    aprecierii: indecizia liderilor europeni privind soarta Greciei,
    cresterea randamentelor pentru obligatiunile italiene, riscul ca
    guvernul SUA sa nu poata obtine o crestere a plafonului de
    indatorare.

    Nu e un secret ca francul elvetian, alaturi de dolarul
    australian, cel neozeelandez si canadian sau yenul japonez
    functioneaza, impreuna cu aurul, ca active de refugiu pentru
    capitalurile migratoare, care cauta si sa se protejeze de
    posibilele pierderi din plasamentele in alte active, dar si sa
    capete randamente mai bune. “E de asteptat o vara lunga si
    fierbinte pentru periferia Europei, in care puseele de aversiune de
    risc si de apreciere a francului elvetian vor fi un lucru comun”,
    comenteaza Chris Turner, analist la ING Bank, care deocamdata
    ramane singura banca straina importanta ce prevede pentru decembrie
    un curs de 1,1 franci/euro, in lipsa unei interventii relevante a
    Bancii Nationale a Elvetiei.

    Analistii altor banci au in vedere insa o corectie de curs in
    urmatoarele luni, pe masura linistirii situatiei in zona euro si
    SUA: pentru decembrie, grupul Erste estimeaza un curs de 1,25
    franci/euro, la fel ca si Citigroup si Raiffeisen, in timp ce
    Credit Agricole vede posibil chiar un nivel de 1,35.

    Pentru Romania, doi sunt factorii care limiteaza, la nivel
    macro, consecintele negative ale evolutiei francului in raport cu
    alte valute: cursul de schimb leu/euro – baza de calcul pentru
    cursul franc/leu – care, cu mici exceptii, a ramas relativ stabil
    in focul crizei datoriilor si ar urma sa ramana la fel dincolo de
    fluctuatiile de moment (conform analistilor consultati recent de
    BUSINESS Magazin, la finele anului ar urma sa fie cuprins undeva
    intre 4,05 si 4,20) si faptul ca sunt totusi relativ putine credite
    in franci. La finele anului trecut, la Centrala Riscurilor de Plati
    erau inregistrati 218.000 de debitori cu credite totale in
    echivalent de 237,5 mld. lei, din care restantele insemnau 15
    miliarde de lei. Din totalul creditelor luate, persoanele fizice
    datorau 82,85 mld. lei, suma in care ponderea creditelor in franci
    elvetieni era de 16,6%.

    Mai exista insa un nivel la care lucreaza povara creditelor in
    franci, povara ce nu e decat un caz particular al pacatelor legate
    de finantarea in valuta: perceptia externa. Un cerc vicios adica,
    in care atunci cand monedele nationale se depreciaza fata de franc,
    eforturile de disciplinare fiscala sau performantele economice bune
    de pana acum sunt puse in paranteza si ramane numai reflexul
    investitorilor si al analistilor de a lipi eticheta “riscant” pe o
    Europa de Est condamnata sa traga ponoasele indatorarii excesive in
    valuta.

    Un comentator al site-ului britanic Citywire isi amintea zilele
    trecute de o stire din 2010 despre o tanara unguroaica de 18 ani
    care si-a scos la licitatie virginitatea ca sa-i ajute pe parintii
    ei sa-si plateasca imprumutul ipotecar luat in franci elvetieni. De
    aici, comentatorul ingrozit ajungea la statistici care vorbesc de o
    pondere a creditelor ipotecare in valuta de peste 75% din total in
    Romania, Lituania si Croatia, respectiv o pondere a creditelor
    ipotecare in franci de 53% din total in Polonia (unde zlotul a
    pierdut fata de franc aproape 60% din valoarea din 2008, adica tot
    cam cat leul romanesc) si de 64% in Ungaria (unde forintul a
    pierdut circa 40%).

    Astfel de comentarii aduc aminte de articolele de anul trecut
    din presa internationala, unde Ungaria si Romania erau date ca
    exemple negative de tari estice unde imprumuturile in valuta “i-au
    lasat pe debitori sub povara unora din cele mai costisitoare
    credite cu dobanda variabila din lume” (New York Times). Bancile
    erau initial criticate ca relanseaza creditarea oferindu-le iarasi
    oamenilor exact acelasi tip de imprumuturi care aproape au dat
    peste cap economiile nationale, dar pe urma erau scuzate, pentru ca
    atata timp cat dobanzile la lei sau forinti au ramas considerabil
    mai mari decat la euro, era normal ca oamenii sa aleaga valuta.