BusinessMagazin

Tag: companii

  • Credit de 58 mil. dolari pentru Bancpost de la International Finance Corporation

    IFC (fost actionar al Bancpost) a anuntat ca, in paralel cu
    finantarea pentru Bancpost, filiala romaneasca a grupului financiar
    elen EFG Eurobank Ergasias, a acordat si un credit de 38 de
    milioane de dolari catre Eurobank EFG a.d. Beograd, subsidiara EFG
    Eurobank Ergasias din Serbia.

    “Creditul va putea asigura un flux continuu de imprumuturi
    pentru companiile mai mici, intr-o vreme cand firmele din economia
    reala se confrunta cu dificultati in obtinerea de fonduri pentru
    dezvoltare”, a declarat Dimitris Tsitsiragos, director al IFC
    pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord si Europa de Sud.
    “Parteneriatul cu EFG Group demonstreaza sustinerea noastra pentru
    economia romaneasca.”

    Creditul a fost acordat in virtutea programului de coordonare
    intre institutiile financiare convenit in martie 2009 la Viena
    (initiativa de la Viena), in urma caruia marile grupuri bancare
    europene au acceptat sa nu-si reduca expunerea in tarile emergente
    de pe continent, urmand sa fie sprijinite de institutiile
    financiare internationale (Fondul Monetar International, Banca
    Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca
    Europeana de Investitii). La intelegere au aderat Erste Bank,
    Raiffeisen, Societe Generale, Volksbank, UniCredit, EFG Eurobank,
    National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank.

    Conform planului de la Viena, Banca Mondiala, BERD si BEI s-au
    angajat sa furnizeze 24,5 miliarde de euro in curs de doi ani
    pentru sustinerea economiilor est-europene prin intermediul
    sectorului bancar. Pana in august 2010, finantarea totala ajunsese
    deja la 27 de miliarde de euro.

    Bancpost a aderat in martie 2010 la programul IFC de finantare a
    comertului global in calitate de banca emitenta, pentru a-si
    extinde operatiunile de finantare a comertului, pe masura ce
    România isi revine de pe urma crizei financiare globale. Bancpost a
    devenit astfel prima banca româneasca emitenta din cadrul
    programului. Anul trecut, Bancpost a contractat un credit de 80 de
    milioane de euro de la BEI, tot pentru finantarea companiilor mici
    si mijlocii, iar anul acesta a primit un imprumut de 95 de milioane
    de euro de la BERD, folosibil in aceleasi scopuri.

    Investitiile si finantarile nou-acordate ale IFC in sectorul
    privat din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare au
    totalizat 18 miliarde de dolari in anul fiscal 2010, in crestere de
    la 14,5 miliarde in anul fiscal precedent.

  • Retrospectiva 2010 – Domeniile cu cele mai mari plusuri si minusuri

    Industria a fost ramura care a inregistrat cea mai mare crestere
    a volumului de activitate dupa primele trei trimestre, de 4,8%,
    potrivit datelor Institutului National de Statistica.Cele mai mari
    plusuri se regasesc in zona afacerilor din sanatate. Conform
    estimarilor firmei poloneze de cercetare PMR, dupa o crestere de
    15% in 2009, la 373 de milioane de euro, piata serviciilor medicale
    private va ajunge in 2010 la 420 de milioane de euro.

    Lipsa resurselor din sanatatea publica si situatia defectuoasa a
    spitalelor stimuleaza in continuare dezvoltarea acestei piete,
    alaturi de faptul ca renuntarea la cheltuielile pentru propria
    sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de costuri din partea
    cetateanului. Asa se explica si cresterea de doua cifre a pietei
    farmaceutice, de 35% la sase luni, crestere care si-a atenuat
    totusi aprecierea dupa schimbarea sistemului de compensare de la
    mijlocul anului si din toamna.

    Oamenii au taiat insa din cosul de cumparaturi, fie au cumparat
    aceleasi marci de produse, dar mai putine cantitativ, fie nu au
    taiat din cantitate, dar le-au ales pe cele mai ieftine. Piata
    bunurilor de larg consum a scazut in primele opt luni cu aproape 7%
    fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. In comertul
    modern (hipermarketuri, supermarketuri), scaderile au fost mai mici
    decat cele din magazinele traditionale. Conform estimarilor
    companiei de cercetare de piata MEMRB, la nivelul intregii piete a
    bunurilor de larg consum, scaderile ar putea ajunge pentru tot anul
    la 10%, ceea ce inseamna un minus de doua miliarde de euro fata de
    2009. Anul trecut, valoarea totala a vanzarilor de bunuri de larg
    consum s-a plasat intre 20 si 22 de miliarde de euro.

    O alta piata cu scadere uriasa in valoare a fost cea a energiei
    electrice, care a pierdut in ultimii doi ani aproape 15%, ajungand
    in 2010 la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Principalul motiv al
    scaderii a fost legat de consumul industriei (in scadere cu peste
    30% fata de 2008), contrabalansat de exporturi, in crestere fata de
    anii anteriori. Imobiliarele au continuat sa arate prost si in
    2010: datele INS arata ca volumul lucrarilor de constructii a
    scazut cu 15,7% in primele noua luni din 2010, cu o diminuare de
    24,3% la lucrarile de constructii noi. De inteles, daca observam ca
    odata cu blocarea creditarii din partea bancilor, multe dintre
    locuintele din blocurile noi au ramas goale. Pe categorii de
    constructii, cea mai puternica descrestere s-a inregistrat la
    cladirile rezidentiale, de 37,9%.

    In esenta, a fost un an 2010 in care managerii romani au
    incercat sa opreasca prabusirea vanzarilor din 2009 si sa invete in
    continuare din mers ce inseamna managementul in timp de recesiune,
    dar si redimensionarea asteptarilor, dat fiind ca optimismul
    permanent afisat in 2009 a fost treptat inlocuit de o prudenta cu
    mult mai sanatoasa in privinta sanselor de intoarcere la
    profiturile dinainte de criza.

  • Cele mai mari 100 de companii controlate de romani: afaceri de 10 mld. euro si 90.000 de angajati

    Marile companii aflate inca in mainile romanilor dau de lucru
    anual la aproape 90.000 de oameni, ceea ce reprezinta 3% din
    efectivul salarial existent in mediul privat, scrie ZF in editia de
    joi. Daca cele mai mari 100 de afaceri romanesti aduna intr-un an
    vanzari de 10 mld. euro, cele peste 100 de companii private reunite
    in Consiliul Investitorilor Straini (CIS) au avut anul trecut
    incasari de 36 mld. euro, potrivit datelor asociatiei. Zoltan
    Teszari, actionarul grupului telecom RCS&RDS, Ioan Niculae, proprietarul Interagro, si Cezar
    Rapotan de la Arabesque Galati controleaza primele trei companii cu
    capital majoritar romanesc din economia locala.

    Cei trei au ajuns anul trecut la o cifra de afaceri cumulata de
    4 miliarde de lei (sub un miliard de euro), astfel ca pragul de
    business de un miliard de euro cu o singura companie nu a fost
    atins de niciun business controlat de romani.

    Ion Tiriac si Ioan Niculae, care spun ca ruleaza anual in
    Romania afaceri in jurul a un miliard de euro, au pe cea mai mare
    firma din grup afaceri de putin peste 100 mil. euro, respectiv 300
    mil. euro, arata datele analizate de ZF. Niculae, spre exemplu,
    controleaza peste 25 de companii in 15 piete in industria chimica,
    in cea alimentara, agricultura sau turism si are 9.000 de angajati.
    “Ma ghidez dupa o regula simpla din comert – niciodata nu vand in
    momente de criza. In paralel investesc in productie si procesare,
    domenii care s-au dovedit profitabile in cativa ani”, spune
    Niculae.


    In clasamentul intocmit de ZF pe baza
    rapoartelor financiare ale companiilor nu apare nicio firma
    detinuta de Dan Sucu sau George Copos, pentru ca grupul celor doi
    include mai multe companii cu cifre de afaceri de sub 215 mil. lei
    (51 mil. euro) pe o firma, prag care permite intrarea in acest
    clasament. La nivel de grup insa, Dan Sucu controleaza cel mai mare
    retailer local din industria mobilei (Mobexpert), in timp ce Copos
    este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori romani din
    turism.

    Sucu a explicat in mai multe randuri de ce pastreaza un model de
    business in care fiecare magazin si fiecare fabrica reprezinta
    entitati fiscale diferite, care au generat impreuna afaceri de 115
    mil. euro in 2009. Omul de afaceri spune ca astfel fiecare unitate
    este independenta, incearca sa genereze profit si nu se bazeaza pe
    faptul ca ar putea fi sustinuta de o alta divizie din grup.In
    ultimul an sase din cele mai mari 100 de companii au intrat in
    insolventa, potrivit datelor ZF, situatie care arata dificultatile
    cu care se confrunta capitalul local in actualul context economic.
    Spre exemplu, aproape 5.000 de oameni sunt afectati de intrarea
    inincapacitate de plata a celor trei companii controlate de
    Cristian Burci (Astra Vagoane Arad, Romvag si Meva), care nu mai au
    comenzi si se confrunta cu lipsa de lichiditate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe final de an, Guvernul plateste arierate de aproape 600 de milioane de lei

    “Este o masura cu impact asupra mediului privat.
    Guvernul isi respecta promisiunile fata de actorii privati si fata
    de FMI, CE si Banca Mondiala privind reducerea arieratelor in
    economie”, a afirmat Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al
    Guvernului.

    Au fost alocate 550 de milioane de lei
    Ministerului Transporturilor pentru plata unor datorii mai vechi de
    90 de zile, in unele cazuri chiar datorii de un an, operatorilor de
    transport rutier. Ioana Muntean a mentionat ca pentru constructorii
    care au lucrat pentru CNADNR se vor plati circa 160 de milioane de
    lei, pentru constructorii care au reabilitat linii de cale ferata
    se va plati suma de 241,8 milioane de lei, iar suma de 42,5
    milioane de lei va fi platita pentru reparatii la metrou.

    Tot pentru plata unor datorii acumulate, in
    cea mai mare parte catre operatorii privati, au fost alocate 68 de
    milioane de lei Ministerului Mediului. “Ministerul Mediului
    beneficiaza de 68 milioane de lei suplimentar – 66 de milioane
    pentru programe multianuale pe reabilitare a sistemelor de
    alimentare cu apa si 2 milioane pentru lucrari de investitii la
    Romsilva. Vrem sa ne achitam toate datoriile pe care le avem fata
    de constructor”, a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului si
    Padurilor.

    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
    primeste 71 de milioane de lei, din care 47 milioane de lei pentru
    achitarea primei de la stat acordate tinerilor care economisesc
    pentru construirea si reabilitarea locuintelor. A fost suplimentat
    si programul ANL cu 24 de milioane de lei.

    Bugetul Ministerului Administratiei si
    Internelor se va suplimenta cu 187 milioane de lei pentru plata
    unor obligatii ale ministerului. Vor fi onorate, de asemenea,
    obligatii de plata din 2010 ale Ministerului Apararii Nationale in
    valoare de 16,2 milioane de lei.

    Ministerul Finantelor a primit suplimentar 200
    de milioane de lei, suma care va fi distribuita Ministerului
    Transporturilor si Ministerului Mediului pentru finantarea unor
    proiecte incluse in Programele PHARE si ISPA.

    Guvernul a aprobat si suplimentarea sumelor
    defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de
    86 de milioane de lei, bani care vor fi destinati sustinerii
    primariilor pentru plata arieratelor.

  • Anul acesta cheltuim mai putin: pregatiri pentru un Craciun cumpatat

    An de an, Roxana si Andrei pleaca in strainatate de Revelion.
    Dupa Craciunul in familie, tanarul cuplu bucurestean decoleaza spre
    o tara cu temperaturi mai generoase in aceasta perioada, de obicei
    Turcia sau Grecia. Anul acesta insa, planurile s-au schimbat. “Este
    prima oara din 2003 incoace cand ramanem acasa de sarbatori”,
    marturiseste Roxana, specialist in centrul local de suport al unei
    multinationale din domeniul IT.Situatia ei la serviciu nu s-a
    schimbat nici in bine, nici in rau in ultimii doi ani, insa Andrei,
    care este agent imobiliar, a avut destul de mult de suferit de pe
    urma crizei, iar veniturile lui s-au redus aproape la jumatate.

    “N-ar fi principalul motiv, dar suntem oricum mai calculati”,
    intervine el cu o explicatie pentru decizia de a petrece Revelionul
    in tara, desi ofertele agentiilor de turism ii par mai bune decat
    anul trecut. Si nu sunt singurii in aceasta situatie.
    Cei mai multi dintre romani, circa 88%, vor petrece sarbatorile din
    acest sfarsit de an acasa, cu familia sau prietenii, reiese
    dintr-un studiu realizat in noiembrie de compania de cercetare de
    piata Mednet Marketing Research Center, pe un esantion
    reprezentativ efectuat in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000
    de locuitori. Restul de aproape 12% vor pleca, dar mai degraba
    intr-o statiune balneara sau montana din tara decat in strainatate.
    Doar unul din zece si-a stabilit bugetul disponibil pentru
    calatorii sau excursii cu ocazia sarbatorilor de iarna. Agentiile
    au resimtit din plin situatia. “In Antalya, de exemplu, au fost in
    total cu 4% mai multi turisti pe vremea asta anul trecut, dar
    afacerile din turism s-au diminuat cu 12%”, comenteaza Dan Goicea,
    directorul general al agentiei Cocktail Holidays. Iar previziunile
    pentru acest final de an sunt mai putin optimiste, de vreme ce
    “majoritatea nu vor mai circula in afara tarii, ci vor merge cel
    mult in excursii de weekend la munte. Pe ansamblu, cei care pleaca
    in afara vor fi probabil cu 5-10% mai putini decat anul
    trecut”.

    Din punctul de vedere al banilor disponibili pentru vacantele de
    sarbatori insa, lucrurile par sa stea un pic mai bine, poate si
    pentru ca cei care urmeaza sa plece in aceste saptamani fac parte
    dintr-o categorie sociala nu foarte afectata de criza. Calatoriile
    de lux nu au avut aproape deloc de suferit de pe urma climatului
    economic instabil, in timp ce ofertele cu preturi mai decente nu au
    mai avut la fel de multi cumparatori, dupa spusele lui Goicea.
    Bugetul mediu de familie alocat anul acesta pentru calatoriile de
    sarbatori se situeaza in jurul a 1.350 de lei (314 euro), pe cand
    in 2009 erau disponibili 1.312 lei (305 euro), rezulta din
    calculele Mednet. “In mod normal, noi am fi avut la dispozitie cam
    1.000 de euro pentru biletele de vacanta, dar cu suma asta nu doar
    ca acoperim acum toate cheltuielie cu Craciunul, Revelionul si
    cadourile de rigoare, dar ne vom descurca inclusiv in prima parte
    din ianuarie”, spune Roxana.

    Pentru aproape 62% dintre locuitorii din mediul urban,
    cheltuielile cu sarbatorile vor fi mai mici ca in alti ani si chiar
    decat in 2009, cand impactul scaderii veniturilor pentru o buna
    parte din populatie a determinat recalculari de bugete si taierea
    de pe lista a cumparaturilor mai putin necesare. “Practic, s-a
    adancit criza si chiar si cei care au o situatie mai buna prefera
    sa cheltuiasca mai prudent”, apreciaza Lacramioara Laura Voinea,
    managing director al firmei de cercetare. Ce-i drept, Roxana si
    Andrei par sa fie unul dintre cazurile fericite, cu o asemenea suma
    de cheltuit, avand in vedere ca bugetul mediu pentru cumparaturile
    de Craciun si Revelion depaseste doar cu putin 1.050 de lei (245 de
    euro), in timp ce in 2009 suma era de aproape 1.525 de lei (355 de
    euro), potrivit studiului Mednet Marketing Research Center.

    Faptul ca multe familii trag luna de luna linie cu bani mai
    putini si datorii mai mari se reflecta in atitudinea fata de
    cheltuielile de sezon. Mai putin de jumatate dintre respondenti au
    avut resurse sa se pregateasca din timp, facand economii pentru a
    avea bani de sarbatori, iar 7,4% afirma ca au in plan sa se
    indatoreze cu aceasta ocazie pentru ca nu fac fata cheltuielilor –
    o pondere mai mare decat 6,1% din 2009.

  • ANAF va rambursa catre companii TVA de 1,3 miliarde de euro in decembrie

    Acest total reprezinta deconturile cu compensare partiala sau
    integrala, astfel incat in urma compensarilor rezulta o suma de
    plata efectiva de 1,034 miliarde de lei. Plata a fost esalonata in
    trei transe – 9 decembrie (193 milioane de lei), 24 decembrie
    (324,3 milioane de lei) si 30 decembrie (517 milioane de lei).

    Plata datoriilor statului catre companiile private a fost pe
    parcursul intregului an un punct spinos in discutiile cu FMI,
    Guvernul fiind nevoit sa ceara pana acum mai multe derogari de la
    criteriul arieratelor pentru a putea obtine transele de imprumut.
    Romania s-a incadrat in tinta de deficit convenita cu FMI nu numai
    prin reducerea investitiilor, ci si prin cresterea restantelor de
    plata catre companii, releva la jumatatea anului Consiliului
    Fiscal, care “recomanda cu tarie plata cat mai rapida a arieratelor
    catre mediul privat, chiar cu prioritate in fata altor
    cheltuieli”.

    Recent, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, aprecia la randul sau
    ca arieratele sunt una dintre explicatiile principale pentru care
    in Romania se manifesta coexistenta intre inflatia ridicata si
    perpetuarea recesiunii, fiind din acest punct de vedere chiar mai
    rele decat deficitele din economie.

  • Romanii, printre cei mai cautati cobai din lume – unde fac teste companiile farmaceutice americane

    Rusia, Romania si Thailanda ocupa primele trei locuri in topul
    tarilor cu saraci unde companiile farmaceutice isi testeaza
    produsele pe subiecti umani, scrie Vanity Fair. “Principial, este o
    realitate ca tarile bogate sa faca cercetari clinice in tarile
    sarace sau mai putin dezvoltate”, a declarat pentru gandul prof.dr.
    Ostin C. Mungiu, seful Catedrei de Farmacologie, Toxicologie si
    Algeziologie si al Laboratorului Central de Testare a
    Medicamentului din cadrul U.M.F. “Gr.T. Popa” din Iasi. Asta se
    intampla “in principal datorita legislatiei laxe de care astfel de
    state beneficiaza comparativ cu legislatia dura din Statele Unite”,
    explica profesorul Mungiu, dar si pentru ca “sumele cu care sunt
    platiti voluntarii sanatosi pe care se efectueaza astfel de studii
    sunt mai mici in tarile mai putin dezvoltate”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Proprietarul Unirea Shopping Center, executat silit de catre AVAS

    Potrivit unor surse din piata, The Nova Group
    ar avea de platit catre AVAS penalizari in valoare de circa 20 mil.
    lei (4,6 mil. euro) rezultand din neonorarea unor investitii
    asumate la privatizarea Unirea Shopping Center.

    Conform raportarilor transmise Bursei de Astra si Unirea Shopping
    Center, valoarea creantei pretinse in cadrul dosarului este mult
    mai mica decat valoarea de piata a celor doua pachete de actiuni.
    Participatia de 74% detinuta de The Nova Group la Unirea Shopping
    Center valoreaza pe Bursa circa 44,4 mil. euro, in timp ce pachetul
    de 72,68% detinut la Astra Asigurari este evaluat la circa 20 mil.
    euro. Actiunile celor doua companii au fost suspendate de la
    tranzactionare ieri, la cererea emitentilor.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Ce companii au cresteri spectaculoase cand gigantii bat in retragere

    Balazs Laszlo nu stie ce inseamna criza. Din 2007, cand a pus bazele Bayer Construct, compania de constructii cunoscuta pentru dezvoltarea ansamblului rezidential Bayer Rezidential din Brasov, dar mai ales pentru ridicarea mallurilor Atrium Center din Arad si Gold Plaza din Baia Mare, afacerea a mers doar in sus. De la sase milioane de euro in 2008, veniturile lui Balazs au ajuns anul trecut la 16 milioane de euro, iar asteptarile pentru acest an sunt si ele de crestere. De altfel, in ultimii trei ani, Bayer Construct a avut incasari mai mari cu aproape 2.150%, ceea ce a plasat afacerea in fruntea clasamentului celor mai dinamice companii din Romania, realizat de Ziarul Financiar si Enterprise Investors, firma de private equity care a investit la noi aproape 200 de milioane de euro, in afaceri precum Profi, Siveco, Macon Deva sau Smartree.

    Exemplul nu este singular, chiar daca evolutiile altora sunt ceva mai modeste. Procesatorul de carne de pui Euroavi a reusit o crestere medie anuala a cifrei de afaceri de 667,4% in ultimii doi ani, pana la peste 11 milioane de euro, din prelucrarea a peste 20.000 de tone de carne. Firma, infiintata de un grup de crescatori de pasari din Calarasi, are toate sansele sa ramana sus in topul celor mai dinamice din economie, dat fiind ca asteapta anul acesta incasari de 30 de milioane de euro, de trei ori mai mari decat in 2009. Puiul de Baragan, brandul sub care sunt comercializate produsele, ajunge in magazine din Bulgaria, Germania, Olanda, China si chiar Thailanda.

    Tot pentru export lucreaza si Doina Cepalis, proprietarul companiei Te Rox din Pascani. Ea a pus bazele celui mai mare producator european de centuri de siguranta si scaune auto pentru copii, cu afaceri de 10,6 de milioane de euro anul trecut si o crestere medie anuala a incasarilor de peste 650%. Firma se ocupa initial de productie de textile, domeniu care s-a prabusit, astfel incat Doina Cepalis a decis sa se reorienteze spre un domeniu mai profitabil si a reusit, avand in vedere ca la ora actuala livreaza pentru companii ca Ferrari, Chicco sau Fisher Price.

    In total, cateva zeci de companii din toata tara s-au remarcat anul trecut prin evolutia buna a afacerilor, avand in plin an de criza cresteri de cel putin 100%. Nu sunt dintr-un domeniu anume: le gasim in comertul cu masini, energie electrica sau calculatoare si soft, productie, dezvoltare imobiliara, agricultura si chiar gestionare de monumente si cladiri istorice sau de interes turistic.

    E adevarat insa ca nu cu o floare se face primavara in economie. Scaderea cererii, impozitele mai mari aplicate firmelor si blocajul financiar au facut ca de la inceputul lui 2008 si pana in septembrie 2010 sa intre in procedura de insolventa peste 50.000 de companii, conform unui document guvernamental. Sansele de crestere s-au dovedit limitate chiar si pentru companiile cele mai mari, care nu s-au lovit de astfel de probleme. Si daca 2009 a fost rau, nici anul acesta nu e cu mult mai bun: dupa o prabusire a economiei cu 7,1% ar urma o cadere cu aproape 2%, dupa estimarile Fondului Monetar International si ale Comisiei Europene, pentru ca abia din 2011 sa revenim la crestere economica, mai precis undeva din a doua jumatate a anului.

    Pentru companiile care au infruntat cel mai bine recesiunea, procente de crestere de trei sau chiar patru cifre ar putea fi privite cu scepticism, daca este folosit argumentul ca daca pleci de la zero si ajungi la o mie, cresterea este in mod evident de 1.000%. Dar cand cei mai multi manageri si antreprenori se plang de probleme financiare sau de lipsa de cerere pe piata, afaceri dinamice cu astfel de traiectorii sunt exact ce ii trebuie economiei. “Dinamismul va fi in viitor principala caracteristica a unei economii sanatoase, iar investitorii trebuie sa se uite dupa performante iesite din comun si companii care creeaza industrii noi”, spunea Anne Habiby, cofondator al organizatiei All World Network, cu ocazia Galei de premiere pentru “Cele mai dinamice companii”. Alta stacheta, pentru aceiasi concurenti. Sau poate pentru altii.

  • Bruynseels, BCR: OUG 50 trebuie sa echilibreze protectia consumatorilor cu interesul general al economiei

    Exista parti “foarte pozitive” ale ordonantei, precum reducerea
    la zero sau micsorarea comisionului de retragere din cont, care
    permite clientilor sa se transfere mai usor de la o banca la alta –
    “Noi nu ne temem daca oamenii pot alege mai usor intre mai multe
    oferte ale bancilor, intrucat credem ca avem cele mai bune
    servicii”, apreciaza Bruynseels. In acelasi timp insa, el respinge
    atacul la adresa bancilor in numele “unor perspective personale
    inguste, care pun interesul personal mai presus de binele
    colectiv”.

    Bancile se lupta inca, in momentul de fata, pentru amendarea OUG 50
    privind transparenta creditelor de retail, considerand ca
    includerea in prevederile ei a tuturor creditelor de pe piata,
    vechi si noi, ar crea bancilor pierderi de sute de miliarde de
    euro. Recalcularea dobanzilor la toate imprumuturile in functie de
    indicii pietei (ROBOR, EURIBOR, LIBOR) ar induce un risc
    considerabil in economie, avand in vedere perspectiva ca acestia sa
    creasca treptat in anii urmatori. De partea cealalta, clientii
    incearca sa determine bancile sa aplice OUG 50 in forma in care a
    fost adoptata de Guvern, recurgand inclusiv la actiuni in
    justitie.

    Din punctul de vedere al portofoliului de credite acordate, BCR
    este o banca orientata spre finantarea companiilor private, de stat
    si a autoritatilor publice locale, cu 52% din imprumuturi acordate
    catre companii, iar dintre acestea, aproape 70% catre IMM-uri,
    spune Dominic Bruynseels. “Pentru reluarea creditarii in acest
    sector, economia trebuie sa se schimbe, nu bancile”, considera
    bancherul, referindu-se la faptul ca recesiunea e intretinuta de
    cererea scazuta din economie.

    In privinta creditelor de consum, “am avut o politica
    conservatoare”, adauga seful BCR, precizand ca imprumuturile
    negarantate au fost limitate, cele in monede exotice n-au luat
    niciodata amploare, iar banca a facut eforturi de a restructura
    creditele cu probleme. Conform Oanei Petrescu, vicepresedinte
    responsabil de retail banking, de la inceputul anului si pana acum
    au fost restructurate circa 1.000 de imprumuturi pentru persoane
    fizice.

    Dominic Bruynseels a admis ca banca a pierdut imprumuturi
    imobiliare in valoare de 120 de milioane de euro, intrucat clientii
    le-au refinantat la alte banci.

    BCR se va axa si in continuare pe segmentele in care are deja un
    avantaj competitiv si experienta (are 76% din piata creditelor
    pentru municipalitati, 46% din cea a administrarii de active si 28%
    din creditarea IMM-urilor). In privinta viitoarei listari la bursa,
    BCR a convenit cu cele cinci SIF-uri, actionari minoritari, sa
    amane listarea pana cand conditiile de piata se vor ameliora.

    DUPA 20 DE ANI

    BCR a avut in primele noua luni ale anului un profit net de 42,9
    milioane de euro, in scadere de la 106,5 milioane in acelasi
    interval din 2009, in principal din cauza cheltuielilor mai mari cu
    provizioanele, a scaderii veniturilor din comisioane si a scaderii
    rezultatului net din tranzactionare.

    Rezultatele au fost sustinute de venitul net din dobanzi, care a
    urcat la 621,8 milioane de euro, fata de 590,4 milioane in aceeasi
    perioada din 2009. In schimb, venitul net din taxe si comisioane a
    scazut fata de luna septembrie a anului trecut, de la 113,4 la
    108,5 milioane de euro, “ca rezultat al implementarii OUG 50/2010,
    care a redus veniturile din comisioane si al unui volum de afaceri
    mai scazut”, afirma oficialii BCR. Concret, in al treilea
    trimestru, veniturile din taxe si comisioane s-au redus de la 44 la
    29 milioane de euro fata de perioada aprilie-iunie, inainte ca OUG
    50 privind creditele pentru populatie sa intre in vigoare.

    BCR, cea mai mare banca din Romania dupa valoarea activelor, a
    implinit la 1 decembrie 20 de ani de la infiintare. In acest
    interval, activele bancii au crescut de la 77,5 milioane de lei la
    70,5 miliarde de lei, numarul clientilor a ajuns de la 118.00 la
    4,3 milioane, iar cel al sucursalelor de la 148 la 667. Numarul de
    angajati era in 1991 de 7.900, in timp ce acum este de 8.500.

    Actionarul majoritar al BCR este grupul austriac Erste, care a
    cumparat pachetul majoritar in 2005, platind 3,75 miliarde de euro.
    In anul urmator a inceput integrarea bancii in grup,
    restructurarea, modernizarea si capitalizarea ei. In total, Erste a
    investit peste 4 miliarde de euro pe piata din Romania.

    Cu ocazia aniversarii celor 20 de ani pe piata, BCR a lansat o
    oferta de depozit pe 3 luni cu dobanda de 8% pentru lei si 4%
    pentru euro, precum si una de credit de nevoi personale negarantat
    in valoare de pana la 20.000 de euro, cu scadente de pana la 10 ani
    si cu o reducere a dobanzii cu 20% fata de cele curente ale bancii.
    Dobanda este fixa si pentru creditul in lei, si pentru cel in euro,
    iar banca acorda gratuit asigurarea de viata. Ambele oferte sunt
    valabile pana la 31 decembrie.