Tag: timp

  • Lecţiile învăţate de bărbatul care a trăit fără internet timp de un an

    Miller, un bărbat care credea că internetul îl făcea neproductiv şi că îi corupea sufletul, a ales să trăiască „offline” timp de un an. Recent, el a revenit online, şi a împărtăşit cele 5 lecţii pe care le-a învăţat din „abstinenţa” de la internet, scrie Business Insider.

    La ora 23.59, pe 30 aprilie 2012, Miller şi-a scos cablul de internet, şi-a oprit Wi-Fi-ul, iar smartphone-ul l-a înlocuit cu un telefon fără acces la internet.

    „Scopul meu a fost să descopăr ce efecte avea internetul de-a lungul anilor. Să înţelegi internetul înseamnă să îl studiezi de la distanţă”, a declarat Miller. 

    La începutul experimentului, totul a fost în regulă pentru Miller, însă în timp, el spune că a realizat că se înşelase cu privire la internet.

    „De îndată ce înţelegem modurile în care internetul ne corupe, putem în sfârşit să ripostăm”, a adăugat Paul.

    Cele 5 lecţii învăţate:

    1. Internetul nu mă oprea de la a fi creativ sau productiv. Eram singurul responsabil pentru neajunsurile mele.

    2. Cărţile sunt bune şi nu ai nevoie de internet pentru a învăţa lucruri noi, dar pentru a citi ai nevoie de motivaţie, chiar şi în lipsa internetului.

    3. Să primeşti zeci de scrisori pe săptămână poate fi la fel de copleşitor ca primirea a sute de email-uri pe zi.

    4. Fără internet este mai greu să intri în legătură cu oamenii. “Este mai uşor să scrii un mesaj sau să chat-uieşti decât să vizitezi pe cineva”

    5. Un “prieten pe Facebook” este mai bun decât nimic.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Eurobank va fi naţionalizată, alte trei mari bănci elene au planuri să rămână sub management privat

     NBG deţine Banca Românească, în timp ce Alpha Bank şi Piraeus Bank sunt prezente în România sub brand propriu.

    Cele mai mari patru bănci elene, cu importanţă sistemică, au nevoie de 27,5 miliarde de euro, potrivit Fondului Elen pentru Stabilitate Financiară. Astfel, Eurobank necesită fonduri de 5,84 miliarde de euro, NBG de 9,76 miliarde de euro, Piraeus Bank de 7,34 miliarde de euro, iar Alpha Bank de 4,57 miliarde de euro.

    Fondul pentru stabilitate este angajat să acopere integral necesarul de recapitalizare al instituţiilor elene de credit, folosind resurse financiare asigurate de statele zonei euro. Băncile au avut termen până la sfârşitul lunii aprilie să prezinte planuri clare de a obţine din surse private cel puţin 10% din necesarul de capital, în caz contrar urmând să treacă sub administrarea statului. Instituţiile de credit elene trebuie să-şi refacă rezervele de capital, după ce au înregistrat pierderi uriaşe din participarea la un program de şetergere a datoriei statului elen.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CIA a plătit în secret, în valize sau rucsacuri, zeci de milioane de dolari preşedintelui afgan

     “Se numeau «bani fantomă»”, a declarat Khalil Roman, un adjunct al directorului cabinetului lui Hamid Karzai în perioada 2002-2005. “Veneau în secret şi plecau în secret”, subliniază el.

    Plătiţi în schimbul asigurării unei influenţe în ţară, aceşti bani ar fi contribuit la amplificarea corupţiei în Afganistan, potrivit unor foşti şi actuali oficiali citaţi de cotidianul newyorkez.

    “Cea mai mare sursă de corupţie în Afganistan erau Statele Unite”, a declarat pentru The New York Times un oficial american sub protecţia anonimatului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Douăzeci de ani cu Wired

    Cred că era prin 1988 când am văzut prima oară o revistă de tehnologie IT. Întâmplarea a fost că revista care mi-a căzut în mâini să fie tocmai BYTE, etalonul suprem în domeniu (cum aveam să aflu câţiva ani mai târziu). Am fost totodată uimit şi speriat: nu înţelegeam nimic. Eu lucram pe un calculator care împreună cu perifericele cântărea cel puţin o tonă, în vreme ce în revistă nu se vorbea decât de computere care stăteau lejer pe un birou. Eram complet deconectaţi de restul lumii.

    Sigur că după revoluţie a apărut o imensă “foame” de informaţie din domeniul noilor tehnologii informatice. Şi folosesc la modul propriu cuvântul “tehnologie”: oamenii voiau să ştie cum funcţionează procesoarele şi sistemele de operare, să afle despre tendinţele din lumea limbajelor de programare, despre programele cele mai performante din diverse domenii şi, foarte curând, despre internet. Eram cu ani buni în urmă şi sunt mândru că am contribuit după puterile mele la reducerea decalajului prin revistele la care am lucrat începând din 1992. Ceea ce era de neimaginat în 1988 s-a întâmplat în 1995: a apărut ediţia românească a revistei BYTE. Iar eu eram redactorul-şef.

    Am avut în aceşti ani şansa să simt pe viu evoluţia interesului publicului: pe măsură ce PC-urile deveneau mai accesibile, interesul s-a mutat de la tehnologie la bricolaj: de la overclocking până la asamblarea unui întreg computer din componente. Apoi, când PC-urile au devenit un produs de larg consum, interesul s-a mutat spre partea de achiziţie, cu teste de performanţe, comparaţii etc. În cele din urmă, interesul a dispărut cu totul: computerul a devenit egalul frigiderului sau al maşinii de spălat. Nici măcar BYTE n-a făcut faţă acestei evoluţii şi în 1998 a dispărut, urmată de cea mai mare parte a revistelor de specialitate. Nu e trist, pentru că e firesc: exact la fel s-a întâmplat cu electronica în urmă cu câteva decenii.

    Chiar şi interesul meu a evoluat. Sunt, desigur, interesat de tehnologiile tangente cu meseria mea, însă mă interesează mai mult implicaţiile noilor tehnologii în societate, cultură şi, în cele din urmă, în viaţa de zi cu zi. Mă lovisem de referinţe la revista Wired, dar n-am avut ocazia să pun mâna pe ea. Am găsit-o întâmplător la un stand de presă în Amsterdam şi a fost dragoste la prima vedere. Vorbesc aici de obiectul fizic, pentru că este poate cea mai extravagantă tipăritură pe care am văzut-o – exact cum şi-o imaginau fondatorii: “O revistă care pare că ţi-a fost trimisă din viitor”. În interior nu apare nicio poză înfăţişând computere, telefoane sau alte produse. Pagini luxuriant ilustrate alternează cu zeci de pagini conţinând doar text.

    De fapt, nu este o revistă de sau despre tehnologie. Ideea de la care s-a pornit a fost în aparenţă simplă: cum ar fi văzut oare Marshall McLuhan evoluţia unui nou mediu de comunicare. Şi iată că, într-o vreme când presa scrisă piere, Wired împlineşte 20 de ani şi o duce tot mai bine.
    Totul a început la Amsterdam, unde un american pe nume Louis Rossetto şi prietena sa Jane Metcalfe lucrau la o firmă de traduceri şi colaborau la o revistă de specialitate. Rossetto a intuit că urmează o revoluţie tehnologică de amploare, aşa că a plănuit împreună cu Jane o revistă care să documenteze “cultura digitală” pe care o va genera.

    Au plecat înapoi în SUA să o pună în practică şi au creat împreună cu graficianul John Plunkett şi alţi prieteni un prototip. Dar n-au reuşit să convingă niciun investitor până când, în cele din urmă, s-au întâlnit cu Nicholas Negroponte, care a studiat proiectul şi le-a pus o întrebare scurtă: câţi bani vă trebuie? De aici lucrurile au început să se precipite şi în jurul proiectului au început să se adune nume grele, printre care John Perry Barlow, Kevin Kelly, Stewart Brand, Bruce Sterling, William Gibson.

    Primul număr a apărut în ianuarie 1993 şi a fost distribuit clandestin la MacWorld. A devenit celebră aproape instantaneu în rândul aşa-zişilor “digerati” din Vale şi apoi în lumea întreagă. Am adunat aproape un raft de Wired şi de fiecare dată când scot la întâmplare un număr găsesc un subiect care mai apoi s-a dovedit important. Este istoria vie a vremurilor noastre.

  • GOOGLE propune modificarea paginii de căutare. Cum se va schimba interfaţa

     Proprietarul celui mai utilizat motor de căutare din lume a propus să diferenţieze serviciile proprii de căutare de alte linkuri nou create, către trei servicii de căutare concurente, plasate vizibil, potrivit unui comunicat al CE, transmite Bloomberg.

    Google va oferi tuturor site-urilor posibilitatea de a nu permite includerea conţinutului lor în serviciile sale specializate, asigurând în acelaşi timp că decizia nu va afecta poziţia acestor site-uri în rezultatele motorului său general de căutare.

    Site-urile specializate de căutare concentrate pe căutarea de produse sau pe interogări cu caracter local vor putea să marcheze anumite categorii de informaţii astfel încât acestea să nu fie înregistrate sau folosite de Google.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX – Reţele sociale şi aplicaţiile mobile, viitorul industriei centrelor de contact

     Serviciile de voce sunt în continuare cel mai preferat canal de comunicare al clienţilor pentru a intra în legătură companiile private, însă acest mijloc pierde din popularitate, în condiţiile în care cerinţele şi pretenţiile utilizatorilor devin din ce în ce mai sofisticate şi se îndreaptă spre canale alternative de comunicare.

    “Foarte multe companii private au conştientizat importanţa canalelor multiple de comunicare pentru furnizarea de servicii de asistenţă către clienţi, astfel încât majoritatea dintre acestea vor dori să îmbunătăţească interacţiunea prin e-mail sau chat, prin aplicaţii mobile sau pe reţele sociale, cât mai rapid. Acest lucru nu înseamnă că vor neglija mijloacele tradiţionale, precum apelurile voce, însă majoritatea investiţiilor vor fi direcţionate către aceste noi canale care au intrat recent, dar puternic, în preferinţele utilizatorilor”, a declarat Marcin Grygielski, manager teritorial pentru Europa de Est al Interactive Intelligence Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX: Tinerii fermieri vor primi mai mulţi bani şi pentru instalarea la ţară, şi la plata pe hectar

     Pentru instalarea tinerilor fermieri au existat peste 25.000 de solicitări, dar fondurile disponibile au ajuns doar pentru 8.500 de fermieri. Sprijinul presupunea acordarea a 40.000 de euro, sumă nerambursabili pentru instalarea în mediul rural.

    “Vrem ca în viitoarea programare financiară să mărim acest sprijin de la 40.000 de euro la 70.000 de euro şi să mărim alocarea financiară astfel încât cât mai mulţi fermieri tineri să se instaleze în mediul rural”, a spus Constantin la conferinţa MEDIAFAX Talks about Agriculture.

    Tânărul fermier este o persoană cu vârsta sub 40 de ani şi care desfăşoară o activitate agricolă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Topul BOGAŢILOR din Marea Britanie: Miliardarul Lakshmi Mittal, liderul clasamentului timp de opt ani, detronat

     Miliardarul rus Alişer Usmanov, proprietarul grupului Metalloinvest şi acţionar important al clubului de fotbal Arsenal, a urcat în fruntea unui top al bogaţilor din Marea Britanie realizat de publicaţia Sunday Times, cu o avere estimată la 13,3 miliarde de lire sterline (20,3 miliarde dolari).

    Usmanov, în vârstă de 59 de ani, l-a detronat pe magnatul oţelului de origine indiană Lakshmi Mittal, care s-a menţinut timp de opt ani în fruntea clasamentului. În acest an, Mittal a coborât pe poziţia a patra, cu o avere de 10 miliarde de lire sterline (15,2 miliarde dolari), relatează RIA Novosti.

    Magnatul media de origine rusă Len Blavatnik ocupă locul al doilea, după ce şi-a triplat averea de la 3,4 miliarde de lire anul trecut la 11 miliarde de lire (16,8 miliarde dolari).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îl văd sud-coreenii pe Kim Jong-un. Imagini cu omul care “ameninţă pacea mondială şi iroseşte bani în timp ce poporul său moare de foame”

     Sud-coreenii au realizat caricaturi ale liderului de la Phenian, Kim Jong-un, acesta fiind desenat cu urechi şi rât de porc, îmbrăcat cu un halat descheiat, care îi lasă la vedere părul de pe piept. Caricatura lui Kim Jong-un este completată de desenul feţei lui Mickey Mouse pe piept şi de o greblă pe care dictatorul de la Phenian o ţine în mâna dreaptă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro