BusinessMagazin

Tag: sua

  • Hayden: SUA fură informaţii pentru a-şi proteja cetăţenii, chinezii pentru a-i îmbogăţi

    Într-un discurs susţinut la BNR, generalul Hayden a declarat că sunt trei categorii de “păcătoşi” în spaţiul cibernetic: statele, grupările infracţionale şi anarhiştii.

    Statele sunt “foarte bune la asta. Al meu este. Am fost director al NSA şi, din motive de strângere de informaţii şi împotriva unor ţinte legitime, am furat informaţii de la alte state. Asta nu ne pune pe picior de egalitate cu chinezii. Şi chinezii fură lucruri. Şi noi, americanii, furăm. Dar o facem pentru a asigura securitatea cetăţenilor noştri, nu o facem pentru a-i îmbogăţi pe cetăţenii noştri. Şi asta este diferenţa dintre noi şi chinezi”, a spus Hayden, la dezbaterea “Intelligence and Cyber Security”.

    Cea de-a doua categorie sunt “grupările infracţionale”, destul de întâlnite în fostul spaţiu sovietic. Sunt formate dintr-o mulţime de “oameni talentaţi, care lucrează pentru orice îi plăteşte, pentru a fura lucruri sau pentru a distruge reţele în numele altor persoane”.

    Al treilea grup este format din anarhişti şi activişti, precum Guccifer, care “nu o fac pentru profit, ci o fac pur şi simplu”.

    În opinia sa, cel mai periculos este cel de-al treilea grup.

    “Statele trebuie să fie responsabile pentru acţiunile lor. Trebuie să fie atente, pentru că acţiunile lor au consecinţe. Grupările au mai puţin control, dar, în definitiv, sunt nişte paraziţi. Trăiesc pe spinarea altora. Nu găsesc vreun exemplu de parazit care să poată supravieţui după ce îşi distruge «gazda». Sunt răi, dar nu sunt o catrastrofă”, a spus generalul american.

    Acesta se declară mai îngrijorat de acest grup, format din persoane care au “20 şi ceva de ani, (stau) în pijamale şi papuci de casă, trăiesc încă la mama, în subsol, şi care pot fi supărate pe lume, care au nevoi pe care eu şi voi poate nu le înţelegem şi, cu siguranţă, nu le putem îndeplini”. Michael Hayden susţine că aceşti tineri pot deveni foarte periculoşi dacă vor achiziţiona capabilităţi pe care în prezent doar statele şi grupările infracţionale le au.

    Printre invitaţii la conferinţă s-au aflat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu, miniştrii Liviu Voinea şi Mihnea Costoiu, consilierul prezidenţial Iulian Fota, secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu şi senatorul PSD Mircea Geoană, precum şi ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris.

    Michael Hayden se află într-o vizită la Bucureşti în cadrul căreia s-a întâlnit şi cu directorul SRI, George Maior.

    Hayden, în vârstă de 59 de ani, a fost director al NSA între 1999 şi 2005 şi a condus CIA în perioada 2006-2009.

    În prezent, generalul în retragere este consultant în cadrul Chertoff Group, o companie de consultanţă în domeniul securităţii.

  • Casa Albă relevă o creştere “îngrijorătoare” a ameninţărilor cu comitere de atacuri în timpul JO

    “Înainte de Jocurile Olimpice, am constatat o multiplicare a informaţiilor despre ameninţări, ceea ce, în mod evident, este îngrijorător, chiar dacă nu este ceva neobişnuit pentru un eveniment major”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

    La o zi după o conversaţie telefonică între preşedintele Barack Obama şi omologul său rus Vladimir Putin, în mare parte consacrată asigurării securităţii la JO, Carney a amintit că Statele Unite le-au “propus ruşilor (…) ajutorul eventual necesar pentru a contra aceste ameninţări”.

    Moscova nu a oferit un răspuns la aceste propuneri, însă “discuţiile continuă” cu autorităţile ruse, a adăugat Carney.

    Invitat în repetate rânduri de jurnalişti să evalueze capacitatea de asigurare a securităţii la JO, Carney a răspuns: “Nu am competenţa necesară şi nu mă voi hazarda să fac evaluări generale”. “Acest gen de eveniment prezintă provocări în materie de securitate”, a adăugat el.

    Cu o zi înainte, Casa Albă a precizat că Obama şi Putin au “discutat despre cea mai bună modalitate de a promova interesele comune ale Statelor Unite şi Rusiei, între care asigurarea securităţii la Jocurile Olimpice de la Soci, pentru care Statele Unite şi-au propus ajutorul”.

    Luni, Pentagonul a afirmat că Statele Unite sunt pregătite să mobilizeze forţe aeriene şi navale, constând în două nave care vor fi trimise în Marea Neagră în acest scop.

    Această ofertă a fost deja formulată la 4 ianuarie de secretarul Apărării Chuck Hagel, într-o discuţie la telefon cu omologul său rus Serghei Şoigu.

    Într-o înregistare video difuzată luni, islamişti din Caucazul rus au ameninţat că vor comite atentate în perioada desfăşurării JO de la Soci (7-23 februarie), relansând temerile, după atentatele sinucigaşe sângeroase din decembrie, la Volgograd, un oraş din sudul Rusiei.

    Duminică, câţiva senatori influenţi americani şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că Rusia nu ar împărtăşi suficient informaţii provenind de la serviciile de informaţii despre posibile ameninţări la adresa sportivilor.

    În acest context, un oficial american de rang înalt a afirmat miercuri, sub acoperirea anonimatului, că Moscova nu “dă dovadă de deschidere cu privire la împărtăşirea unor informaţii specifice” despre asigurarea securităţii la Jocurille Olimpice de Iarnă, relatează AFP.

  • Treizeci şi unu de foşti generali americani solicită închiderea centrului de la Guantanamo

    Salutând dorinţa lui Barack Obama de a închide centrul militar de detenţie din enclava din Cuba, foştii ofiţeri amintesc că “Guantanamo nu serveşte intereselor Americii” şi “va continua să submineze securitatea ţării” atât timp cât nu va fi închis.

    Printre semnatari figurează fostul comandant al puşcaşilor marini, generalul Charles Krulak, fostul şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul Merrill McPeak, sau fostul comandant al forţelor americane în Orientul Mijlociu şi Asia de Sud (CENTCOM), generalul Joseph Hoar.

    Cei 31 de generali şi amirali au asistat în urmă cu cinci ani, în Biroul Oval, la semnarea de către Barack Obama a primelor decrete de închidere a închisorii de la Guantanamo şi de condamnare a torturii.

    Aproximativ 155 de deţinuţi dintre cei 779 trimişi iniţial la Guantanamo rămân încarceraţi în enclava americană din Cuba, iar 76 dintre ei, printre care 55 de yemeniţi, sunt consideraţi eliberabili.

    În scrisoare, cei 31 de ofiţeri îşi exprimă îngrijorarea faţă de “falsa dezbatere care se prelungeşte cu privire la utilizarea torturii de către CIA”. “Foşti oficiali CIA care au autorizat tortura continuă să o apere în cărţi şi în filme”, denunţă ei.

    Totodată, ei afirmă că doresc declasificarea unui raport secret de 6.000 de pagini întocmit pentru Comisia pentru Informaţii din Senat despre programele de detenţie şi de interogare puse în aplicare după 11 septembrie.

    “Credem că, studiind faptele, americanii vor fi de acord şi vor recunoaşte că tortura nu merita efortul iar, ca şi ţară, nu ar trebui niciodată să ne întoarcem pe această cale întunecată”, apreciază ei.

  • Barack Obama vine în Europa pentru două summituri şi o întâlnire cu papa Francisc

    Preşedintele Obama va participa la summitul şefilor de state privind dosarul nuclear, organizat în Olanda la 24 şi 25 martie, iar ulterior se va deplasa la Bruxelles pentru summitul UE-Rusia, urmând ca, la 27 ianuarie, să fie primit la Roma de papa Francisc.

    La Bruxelles, preşedintele Obama se va întâlni cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Romşuy, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Aceasta este prima vizită a lui Obama la instituţiile europene.

    Preşedintele american se va întâîlni, de asemenea, cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi cu reprezentanţi ai Guvernului belgian.

    El va fi primit la Vatican la 27 martie de papa Francisc, cu care intenţionează să discute despre “angajamentul comun în combaterea sărăciei şi a creşterii inegalităţilor”, probleme care vor domina şi discursul privind starea Uniunii pe care Obama îl va rosti la 28 ianuarie în Congres.

    De asemenea, preşedintele Obama se va întâlni la Roma cu premierul italian Enrico Letta.

    Summitul UE-Rusia va reprezenta o ocazie pentru Barack Obama de a răspunde aşteptărilor Uniunii Europene, cu scopul de a restabili încrederea dintre Bruxelles şi Washington, afectată de dezvăluirile privind amploarea programelor de spionaj ale Statelor Unite.

    Preşedintele american a anunţat săptămâna trecută că a decis să limiteze puterile Agenţiei americane Securitate Naţională (NSA), reformând procedura de colectare a datelor telefonice şi renunţând la spionarea liderilor statelor aliate.

    Comisia Europeană a calificat aceste angajamente drept un “un pas în direcţia cea bună” şi a cerut să fie urmate acţiuni concrete.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, s-a declarat “încurajată de faptul că cetăţenii care nu sunt americani vor putea beneficia de protecţie împotriva spionajului, însă aştept să văd concretizarea acestor angajamente cu legi”.

    “Vrem o protecţie a datelor”, a insistat vicepreşedintele Comisiei Europene.

    Amploarea programlui american de spionaj dezvăluit de fostul consultant NSA Edward Snowden, refugiat în Rusia, a afectat grav relaţiile dintre Washington şi câţiva dintre aliaţii săi europeni.

  • Congresul SUA a adoptat bugetul pentru 2014, punând capăt unei perioade de trei ani de instabilitate

     Camera Repezentanţilor a aprobat miercuri acest buget, în valoare de aproximativ 1.100 de miliarde de dolari, cu 359 de voturi la 67, iar Senatul l-a aprobat joi după-amiaza, cu 72 de voturi la 26. Legea finanţelor urmează să fie promulgată de către preşedintele Barack Obama.

    “Am întârziat puţin, dar ne-am făcut treaba”, a declarat senatoarea Barbara Mikulski, preşedinta Comisiei însărcinate cu elaborarea legilor finanţelor în Senat.

    Toţi democraţii au votat, alături de 17 republicani, pentru acest text de 1.528 de pagini.

    Măsura finanţează Guvernul federal până pe 30 septembrie şi îndepărtează riscul unei noi blocări a administraţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a atras 2 miliarde dolari din vânzarea de obligaţiuni pe 10 ani şi 30 de ani

     Titlurile la 10 ani au fost vândute la 220 puncte de bază (2,2 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, potrivit Reuters. Astfel, randamentul emisiunii ar fi de 5,04%.

    Obligaţiunile cu scadenţa la 30 de ani au fost vândute pe piaţă la aproximativ 250 puncte de bază (2,5 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA, randamentul fiind de 6,28%. Emisiunea pe 30 de ani reprezintă o premieră din punct de vedere al maturităţii.

    Potrivit anunţului iniţial, titlurile la 10 ani aveau un randamentul indicativ de 237,5 puncte de bază (2,375 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, iar cele pe 30 de ani de aproximativ 270 puncte de bază (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA.

    BNP Paribas, Citigroup şi JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligaţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA şi Marea Britanie avertizează opoziţia siriană să participe la conferinţa de la Geneva

     “Statele Unite şi Marea Britanie ne-au spus: trebuie să mergeţi la Geneva”, a declarat oficialul, sub acoperirea anonimatului, potrivit BBC şi The Guardian. “Ne-au spus foarte clar că nu vor mai continua să ne susţină aşa cum o fac acum şi că ne vom pierde credibilitatea în faţa comunităţii internaţionale dacă nu vom participa la conferinţă”, a adăugat el.

    Coaliţia opoziţiei siriene urmează să decidă vineri în legătură cu participarea la conferinţa de pace prevăzută la Montreux, în Elveţia.

    Potrivit BBC, responsabilul menţionat a pus sub semnul întrebării “alternativele” Washingtonului şi Londrei. “Pe de o parte se află în faţa unui dictator sângeros, care a folosit armele chimice, iar pe de altă parte este vorba despre Al-Qaida, deci cu cine vor vorbi din partea noastră?”, s-a întrebat responsabilul.

    Cititi  mai multe pe www.mediafax.ro

  • România vrea să atragă 2 miliarde de dolari de pe pieţele externe, cu scadenţă la 10 şi 30 de ani

     Titlurile la 10 ani sunt oferite la 237,5 puncte de bază (2,375 puncte procentuale) peste referinţa titlurilor de trezorerie SUA, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al Trezoreriei statului, Ştefan Nanu. Astfel, randamentul indicativ al emisiunii ar fi de 5,25%.

    Obligaţiunile cu scadenţa la 30 de ani sunt scoase pe piaţă la aproximativ 270 puncte de bază (2,7 puncte procentuale) peste costul de referinţă al titlurilor de Trezorerie SUA, la un randament indicativ de circa 6,5%. Emisiunea pe 30 de ani reprezintă o premieră din punct de vedere al maturităţii.

    BNP Paribas, Citigroup şi JP Morgan sunt aranjori principali ai plasamentului de obligaţiuni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Congresul SUA a aprobat un buget de 1.000 de miliarde de dolari, dar nu şi majorarea capitalului FMI

     Acordul reprezintă o actualizare a priorităţilor de cheltuieli ale SUA, după mai mulţi ani în care guvernul nu putea, din cauza dezacordurilor din Congres, să realoce fonduri şi va preveni blocarea activităţilor guvernamentale, prin finanţarea activităţilor până în septembrie, relatează Financial Times.

    Reducerea cheltuielilor în cazul multor programe şi refuzul Congresului de a ratifica reforma cotelor de contribuţie a statelor membre ale FMI arată că bugetul strict va limita spaţiul de manevră al preşedintelui Obama, în cel de-al doilea mandat.

    “Suntem mulţumiţi că am ajuns la un acord bipartizan referitor la finanţarea guvernului în 2014”, au declarat într-un comunicat liderii democrat şi republican ai comisiilor însărcinate cu negocierile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berlinul are îndoieli privind posibilitatea unui acord cu SUA în domeniul spionajului

    “Nu obţinem nimic”, a afirmat în ediţia de marţi a cotidianului Süddeutsche Zeitung (SZ) o sursă din cadrul serviciilor germane de informaţii (BND), care participă la discuţiile rezultate în urma dezvăluirilor fostului consultant al Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională (NSA) Edward Snowden. Aceste dezvăluiri se referă la vastul program american de spionaj care a vizat şi Germania.

    Potrivit acestui cotidian din Munchen, în rândul delegaţiei germane predomină supărarea, astfel încât un oficial de rang înalt a afirmat: “Americanii ne-au minţit”.

    Postul german de televiziune NDR a transmis aceleaşi informaţii referitoare la starea negocierilor în curs.

    Potrivit SZ, americanii refuză, de exemplu, să precizeze data de la care era spionat telefonul mobil al cancelarului german Angela Merkel şi dacă alţi oficiali germani de rang înalt au fost sau sunt supravegheaţi.

    Un purtător de cuvânt al Guvernului german a refuzat să comenteze informaţiile apărute în presă, afirmând doar că “negocierile continuă”.

    În toamnă, după ce presa a dezvăluit că telefonul mobil al cancelarului german este posibil să fi fost spionat de către Statele Unite, Germania l-a convocat pe ambasadorul american la Berlin pentru a-i cere explicaţii, un gest rar între aliaţi.

    O delegaţie de oficiali germani s-a deplasat ulterior în Statele Unite pentru a încerca să definească cadrul unui acord pentru excluderea spionajului reciproc, în timp ce o delegaţie parlamentară americană a efectuat o vizită la Berlin pentru a încerca să atenueze tensiunile.