BusinessMagazin

Tag: romani

  • De ce fac romanii planuri financiare pentru copii?

    Taxa anuala de scolarizare la facultatile din Romania variaza
    intre 2.500 si 10.000 de lei, in timp ce la universitatile din
    strainatate se situeaza intre 4.000 si 63.000 lei in tarile din
    Uniunea Europeana si 150.000 lei in Statele Unite ale Americii,
    potrivit unei cercetari realizate de ING Asigurari de Viata pe baza
    informatiilor publicate de institutiile de invatamant.

    Aceste cheltuieli nu includ cazarea, al carei cost anual poate
    urca pana la 6.000-8.000 de lei in Romania daca are loc in locuinte
    inchiriate, si pana la 3.000-7.000 lei daca are loc intr-un camin
    de stat sau privat. In ceea ce priveste costul anual al cazarii in
    strainatate, acesta este de aproximativ 10.000 de lei in tarile
    Uniunii Europene si de circa 50.000 de lei in SUA.

    Astfel, cheltuielile pentru sustinerea unui copil la studii
    intr-o facultate din Romania depasesc, in varianta cea mai
    accesibila, 450 de lei pe luna (respectiv 5.500 lei/an) – o suma
    importanta, in conditiile in care reprezinta mai mult de o treime
    din salariul mediu lunar net. Potrivit Institutului National de
    Statistica, caştigul salarial mediu nominal net a fost de 1.339 lei
    in luna august 2010. acesta reprezinta principalul motiv pentru
    care planurile financiare pentru copii au fost in topul celor mai
    vandute polite, atat in 2009, cat si anul acesta.

    “Planurile financiare pentru copii sunt printre cele mai
    solicitate produse din portofoliul ING Asigurari de Viata,
    reprezentand circa o treime din totalul vanzarilor noi din 2010 si
    un sfert din intreg portofoliul de contracte in vigoare”, spune
    Cornelia Coman, director general ING Asigurari de Viata. Aceasta
    explica tendinta prin faptul ca romanii au ajuns sa constientizeze
    faptul ca, si in Romania, costul educatiei creste constant si va
    pune o presiune tot mai importanta asupra bugetului familiei.

    Astfel, in portofoliul de planuri financiare pentru copii
    incheiate la ING Asigurari de Viata in primele noua luni din 2010,
    suma asigurata medie este cu 13% mai mare fata de perioada similara
    din anul precedent, in timp ce prima bruta anuala este cu circa 10%
    mai mare comparativ cu 2009.

    “La ING, sumele platite in 2010 pentru acest tip de polita
    copiilor care au implinit 18 ani – respectiv contracte ajunse la
    maturitate – si celor ai caror parinti au decedat in timpul
    derularii contractului depasesc 1,4 milioane de lei. Peste 70% din
    aceasta suma reprezinta maturitati”, spune Coman.

    Cei mai multi clienti incheie aceste planuri inca din primii ani
    de viata ai copiilor. In portofoliul de polite noi din aceasta
    categorie al ING Asigurari de Viata, proportia cea mai mare (46%)
    este reprezentata de contractele pentru copiii mai mici de doi ani,
    in crestere cu 4% fata de anul precedent. De asemenea, circa o
    treime din politele noi sunt incheiate pentru beneficiari cu varsta
    cuprinsa in intervalul trei-sase ani.

    Peste jumatate dintre clientii care au incheiat anul acesta un
    plan financiar pentru copii la ING Asigurari de Viata sunt femei
    (55%) si au venituri lunare cuprinse intre 800 si 2.000 de lei
    (54%). Cei mai multi au varste cuprinse intre 25 si 44 de ani (94%)
    si sunt casatoriti (in proportie de 86%).

  • Manageri romani de export. De ce isi lasa strainii afacerile pe mana lor?

    Peste doua milioane de romani lucreaza in strainatate. Cei mai
    multi culeg capsune, lucreaza in hoteluri si restaurante, fac
    menajul sau au grija de copiii strainilor, unii inca mai culeg
    firimiturile de pe piata de constructii, iar altii si-au incercat
    pur si simplu norocul cu propriile afaceri. O alta categorie, mai
    putin numeroasa, este cea a specialistilor, precum medicii si
    inginerii, care si-au gasit prin forte proprii locuri de munca in
    afara tarii.

    Sunt insa si romani care au plecat de aici ca sa conduca acolo;
    au fost alesi din zeci, sute sau chiar mii de omologi din alte
    tari, dupa ce in Romania au demonstrat ca pot face fata unor
    responsabilitati mai mari.

    Si-au gasit locul peste tot in lume – in Europa, America, Asia
    sau Africa -, castiga bine si, spre deosebire de ceilalti
    conationali care lucreaza in strainatate, pastreaza o relatie
    lipsita de revolta cu tara natala. Nu sunt resemnati, nu exclud
    gandul de a se intoarce sa lucreze aici si nici nu vad in Romania o
    tara cu lipsuri multe si oportunitati putine. Ei nu au plecat de la
    rau la bine, ci de la bine la mai bine, iar toata povestea
    relocarii nu poarta incarcatura unei tranzitii fundamentale, ci
    reprezinta mai degraba o experienta personala si profesionala noua
    si prin care trebuie sa treaca, la un moment dat, orice manager cu
    pretentii.

    Mariana Gheorghe, care conduce cea mai mare companie din Romania
    – OMV Petrom -, Liliana Solomon, CEO Vodafone, sau Calin Dragan de
    la Coca-Cola sunt doar cateva exemple de oameni care, pana sa
    ajunga sa conduca afaceri mari in Romania, au condus divizii sau
    departamente in strainatate. Se intampla in orice domeniu, iar
    importul si exportul de manageri a devenit un fenomen firesc. Multi
    vad in mandatele internationale pe care le primesc cel mai bun
    stagiu de pregatire pentru o pozitie mai importanta si, de multe
    ori, evolutiile ierarhice ulterioare le confirma supozitiile.

    Sa luam un exemplu concret: Cristian Negrescu lucreaza ca senior
    director de operatiuni pentru categoria de ciocolata la nivel
    global in cadrul Kraft Foods. Numirea in aceasta functie a avut loc
    in urma cu trei luni, insa cariera de expat si-a inceput-o in urma
    cu 12 ani, cand, din functia de director tehnic adjunct la fabrica
    din Brasov a Kraft Foods Romania, a fost trimis la Strasbourg, ca
    responsabil de servicii tehnice al Kraft Foods Franta. In 2000,
    primeste postul de director de productie la fabrica din Halle,
    langa Bruxelles, iar cinci ani mai tarziu este numit director de
    operatiuni al Kraft Foods Belgia. Ramane in continuare un roman
    expatriat, pentru ca in 2008 devine directorul de dezvoltare si
    inginerie al Kraft Foods America de Nord, in divizia de snacks.

    Acum locuieste la Zürich. Nu se gandeste la ce-ar fi fost daca
    ar fi ramas in Romania, daca o ascensiune ierarhica la nivel local
    i-ar fi asigurat o viata mai linistita, dar poate mai saraca in
    satisfactii profesionale. “Sunt convins ca deciziile pe care le-am
    luat in viata ar fi lasat loc de mai bine, mai pragmatic, mai
    eficient. Dar cu certitudine, o decizie buna a fost cand, impreuna
    cu familia, ne-am hotarat sa ducem o <viata migratoare>.

    Vom avea o groaza de amintiri spectaculoase pentru pensie”,
    spune Cristian Negrescu. Pentru traseul profesional in cadrul celui
    de-al doilea producator mondial din industria alimentara da “vina”
    si pe o combinatie reusita dintre “sprijinul si increderea unor
    lideri de valoare” si o anumita doza de noroc “in momentele de
    turnura ale carierei mele: m-am aflat la locul si la momentul
    potrivit”. Dincolo de asta, Kraft Foods este o companie care, in
    general, incurajeaza transferul de talente de pe o piata pe alta.
    Numai la nivel de management, filiala din Romania si-a trimis
    reprezentanti in Austria (unul), in Elvetia (trei), Serbia (unul)
    si Ungaria (doi).

    De altfel, industria bunurilor de larg consum s-a transformat,
    in ultimii ani, intr-unul dintre cei mai activi exportatori de
    manageri. Sigur, o ierarhizare a celor mai generoase companii din
    acest punct de vedere si, implicit, a industriilor de care apartin
    este limitata si dependenta de investitiile straine dintr-un anumit
    domeniu. Altfel spus, numarul managerilor romani relocati in
    strainatate din industria auto, spre exemplu, este foarte mic,
    tocmai pentru ca nu prea ar avea unde sa se relocheze, in timp ce
    in sectorul bunurilor de larg consum, al serviciilor financiare sau
    al productiei farmaceutice, lucrurile stau mult mai bine datorita
    intrarii in piata a unui numar mare de jucatori internationali.
    Simona Popovici este cel mai recent exemplu de manager format in
    cadrul unei companii multinationale, din al carei plan de cariera
    face parte relocarea in strainatate.

  • Romanii, cei mai pesimisti est-europeni. In urma cu doi ani erau cei mai optimisti

    Astfel, daca in septembrie 2008 Romania avea cel mai ridicat
    indice al increderii consumatorilor din sapte state analizate, pana
    in august 2010 situatia s-a rasturnat, reiese dintr-un grafic
    realizat de expertii institutiei financiare de la
    Washington.Celelate tari incluse in acest sondaj sunt Polonia,
    Ungaria, Bulgaria, Estonia, Letonia si Lituania.Romania a
    inregistrat cea mai severa scadere a increderii consumatorilor si
    este singurul stat dintre cele analizate in care a disparut
    optimismul.Indicele are scaderi usoare in Polonia si Bulgaria, a
    stagnat pentru Lituania si s-a imbunatatit in Estonia, Ungaria si
    Letonia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vezi la ce au renuntat romanii din cauza crizei

    “Nu am mai achizitionat produse noi pentru mine sau pentur casa”
    – asa au raspuns aproape 60% dintre participantii celui mai recent
    sondaj realizat de BestJobs.ro, in perioada septembrie-octombrie
    2010. un sfert dintre respondenti au spus ca au renuntat ;a
    activitatile din timpul liber, in timp ce 10% au inceput sa mearga
    cu mijloacele de transport in comun pentru a face economie la
    combustibil.

    Au fost insa si persoane care au apelat la masuri mai drastice,
    precum suspendarea abonamentului la cablu sau altor abonamente.
    Aproape 7% au recurs la aceasta solutie.

  • Romanii despre comunism: o idee buna pusa prost in practica

    De asemenea, doar 23% din cei intervievati considera ca inainte
    de 1989 se traia mai greu, iar numarul celor care cred ca Nicolae
    Ceausescu a facut bine Romaniei (25%) este semnificativ mai mare
    decat al celor care afirma ca a facut rau tarii (15%). Concluzia a
    49% dintre cei intervievati este ca in comunism se traia mai bine
    decat in prezent, in timp ce 23% apreciaza ca se traia mai rau si
    14% ca se traia la fel. Sondajul a fost realizat pe 1.133 de
    persoane, esantion national reprezentativ pentru populatia in
    varsta de cel putin 15 ani.

  • Primariile au blocat zeci de mii de conturi ale romanilor care nu si-au platit taxele locale

    Dupa 15 octombrie, cetatenii care nu si-au platit impozitul pe
    2010 pentru case, terenuri si masini se pot trezi oricand cu
    portareii la usa. Primariile din cele sase sectoare ale Capitalei
    au inceput deja executarile silite pentru recuperarea restantelor
    inregistrate la plata amenzilor, taxelor si impozitelor. Numai in
    sectorul 4 al Capitalei, aproape 18.000 de cetateni s-au trezit cu
    conturile blocate. Situatia este similara si in celelalte sectoare
    ale Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Circa 50 de companii franceze prospecteaza piata din Romania, pentru investitii

    “In ultimii doi ani au venit in Romania aproape 100 de companii
    franceze, interesate de relatii comerciale sau parteneriate locale,
    carora Camera de Comert si Industrie Franceza le-a acordat
    asistenta pentru a-si valida oportunitatea instalarii si pentru a-i
    ajuta in demersurile lor de prospectare.

    Trendul este in favoarea investitorilor francezi in Romania,
    desi exista interes si din partea companiilor romane care vor sa
    investeasca in Franta. In acest an a fost inregistrata o scadere de
    30% a numarului de societati care prospecteaza piata romaneasca”, a
    declarat, intr-o conferinta de presa, directorul executiv al
    camerei de comert, Daniela Apolozan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza taie setea. Consumul de bere a scazut cu 11% in ciuda promotiilor

    Chiar daca au incercat sa contracareze cu oferte speciale si noi
    produse, berarii au anuntat pentru prima jumatate a anului o
    scadere a vanzarilor cu 11%, la 7,4 milioane hectolitri in acest an
    de la 8,3 milioane hectolitri in aceeasi perioada a anului
    trecut.

    “Romanii au continuat si in acest an sa aiba un comportament de
    consum conservator, perspectiva adancirii recesiunii economice
    punand si mai multa presiune pe bugetele personale. Cu toate
    acestea, este cert ca romanii iubesc berea, iar producatorii
    din

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Salariile romanilor in iulie: in industrie, cresteri de 11%, la bugetari, taieri de 20%

    Cauza pentru scaderea salariului “statistic” este taierea cu 25%
    a lefurilor bugetarilor incepand cu 1 iulie.

    De departe, metalurgia conduce topul cresterilor salariale din
    iulie, cu un plus de 11,4% fata de luna precedenta. Vasile Parpala,
    directorul executiv al Federatiei Patronale Metalurgia, membru al
    Confederatiei Patronale din Industrie, Agricultura, Constructii si
    Servicii din Romania, spune ca salariile mai mari ale angajatilor
    sunt consecinta unei productii industriale mai mari. In iunie,
    datele statistice arata ca intreaga industrie a mers mai bine.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Romanii platesc 300 de milioane de euro in plus la factura pentru curent

    In cazul Enel Distributie Muntenia acest indicator se cifra, la
    sfarsitul anului precedent, la aproximativ 80 de milioane de euro.
    In fapt, 5% din consumul anual de energie electrica din Romania
    este reprezentat de furturi din retea.

    Analistii din piata admit ca furtul este un fenomen. “Consumul
    propriu tehnologic reprezinta diferenta dintre cantitatea de
    energie achizitionata si ceea ce vand propriu-zis companiile de
    distributie. Aici sunt insumate pierderile. Iar furtul este una
    dintre componente. Eu il estimez la un nivel de 5-7% in functie de
    zona pe care o tranziteaza reteaua” a declarat, pentru Gandul,
    Florin Marcu, directorul general al Sindserv.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info