BusinessMagazin

Tag: sua

  • Cine răceşte când strănută SUA

    Monedele naţionale ale economiilor expuse la astfel de ieşiri de capital va trebui să fie lăsate să se deprecieze spre a face faţă deteriorării condiţiilor de finanţare externă, recomandă FMI, iar acolo unde sunt constrângeri în privinţa cursurilor de schimb din cauza condiţiilor fiscale ori a riscului de inflaţie, ar fi necesară o combinaţie între politici macro mai restrictive şi măsuri de reglementare şi supraveghere mai ferme.

    Pe ansamblu, economiile emergente şi în curs de dezvoltare sunt aşteptate să crească în 2014 cu 5,1% şi cu 5,4% în 2015.

    Tensiunile speculative de pe pieţele financiare sunt în prezent în creştere, în condiţiile în care reducerea treptată a programului de stimulente monetare neconvenţionale de către Rezerva Federală a început şi este aşteptată să se încheie în acest an. Economia americană a crescut în ultimul trimestru din 2013 cu 3,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în condiţiile unei expansiuni cu 3,3% a cheltuielilor de consum, cea mai semnificativă din 2010 încoace. În al treilea trimestru, creşterea PIB a fost de 4,1%, iar creşterea consumului a fost de 2%.

    Cum era de aşteptat, continuarea redresării economice a SUA a fost confirmată de decizia Rezervei Federale din această săptămână de a reduce cu încă 10 mld. pe lună programul de achiziţii de obligaţiuni, la 65 mld. dolari, în încercarea de a dezobişnui treptat pieţele financiare de dependenţa faţă de tiparniţa sa. Factorul decisiv în comportamentul Fed îl constituie însă evoluţia şomajului, care s-a redus constant, ajungând în prezent la 6,7%.

  • SUA: Teste pentru înlocuirea tuturor numerelor de telefon cu adrese IP

     FCC, comisia federală americană care reglementează industria telecom, a aprobat cu unanimitate de voturi testele, care vor presupune transferarea serviciilor de telefonie pe tehnologie digitală pentru a evalua impactul asupra clienţilor.

    Testările nu vizează tehnologia în sine, deja utilizată la scară largă, şi nu vor avea efecte în zona legislaţiei şi reglementărilor, au precizat reprezentanţii FCC.

    Printre obiectivele testelor se numără reacţia clienţilor şi performanţele tehnologiei digitale în situaţii de urgenţă sau în zone izolate.

    “Nu putem solicita în continuare operatorilor să investească atât în reţelele vechi, cât şi în infrastructură mai nouă”, a comentat comisarul FCC Ajit Pai, citat de Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA: Teste pentru înlocuirea tuturor numerelor de telefon cu adrese IP

    FCC, comisia federală americană care reglementează industria telecom, a aprobat cu unanimitate de voturi testele, care vor presupune transferarea serviciilor de telefonie pe tehnologie digitală pentru a evalua impactul asupra clienţilor.

    Testările nu vizează tehnologia în sine, deja utilizată la scară largă, şi nu vor avea efecte în zona legislaţiei şi reglementărilor, au precizat reprezentanţii FCC.

    Printre obiectivele testelor se numără reacţia clienţilor şi performanţele tehnologiei digitale în situaţii de urgenţă sau în zone izolate.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţurile mari ale energiei vor afecta competitivitatea Europei în raport cu SUA cel puţin 20 de ani

     Europa va pierde o treime din cota deţinută pe piaţa exporturilor de energie, în următoarele două decenii, din cauza faptului că preţurile energiei se vor menţine cu încăpăţânare peste nivelul celor din SUA, anticipează AIE.

    Estimările AIE vor amplifica probabil opiniile potrivit cărora politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice face rău producătorilor din regiune, potrivit Financial Times.

    O serie de state europene subvenţionează energia regenerabilă, renunţă la energia nucleară şi se opun explorării zăcămintelor de şist care a relansat producţia de hidrocarburi în SUA. Aceste politici au provocat nemulţumire în rândul liderilor industriei energetice europene, care afirmă că sunt reţeta pentru un dezastru concurenţial.

    Economistul şef al AIE, Fatih Birol, a spus că politicile de mediu nu au urcat, singure, costul energiei, dar decalajul între preţurile din UE şi cele din SUA va dura mai mult decât au anticipat unii analişti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O companie americană scoate la concurs 250 de posturi pentru români vorbitori de limbi străine

    Compania americană CGS, prezentă în Bucureşti, Braşov şi Sibiu, scoate la concurs, ca urmare a extinderii activităţii, 250 de posturi, disponibile pentru vorbitori de română, engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană şi olandeză, se precizează într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    În România, activitatea companiei este organizată în trei centre aflate în oraşele menţionate, iar dintre cele 250 de posturi scoase la concurs, aproximativ 150 sunt în centrul de suport din Sibiu, iar alte aproape 100, în cel din Braşov.

    “Poziţiile disponibile în limbile engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană sau olandeză sunt de customer care, customer support sau technical support; acestora li se adaugă posturile de consultant relaţii clienţi, în limba română”, se mai precizează în comunicat.

    CGS furnizează companiilor soluţii de outsourcing în 18 limbi străine: servicii de customer care, suport tehnic, help desk, telesales, precum şi alte servicii externalizate de multe verticale de business.

    Angajatorul precizează că selecţia va fi riguroasă, după primirea şi analizarea CV-urilor urmând să fie selectaţi candidaţii pentru primul interviu. Această etapă include teste de verificare a gradului de cunoaştere a limbii străine solicitate pentru fiecare poziţie, având în vedere că personalul trebuie să vorbească fluent limba postului pe care activează. De asemenea, pentru anumite poziţii, primul interviu cuprinde şi verificarea cunoştinţelor tehnice.

    Cei care vor fi selectaţi după prima etapă vor fi evaluaţi apoi la aptitudinile de comunicare cu clienţii, capacitatea de a răspunde solicitărilor primite de la aceştia, abilităţile de negociere, cunoştinţele tehnice etc. – de la caz la caz, în funcţie de fiecare poziţie.

    După angajare, compania va organiza sesiuni de training, realizate în colaborare cu lideri de piaţă din domenii extrem de competitive, precum IT şi telecomunicaţii, banking, online retail etc.

    “Programele de pregătire nu sunt uşoare; cei care le parcurg însă au parte de traininguri care le asigură un nivel de competenţă la standardele firmelor din Forbes Top 500”, precizează angajatorul.

    În România, CGS are aproape 3.000 de angajaţi, peste 75 la sută dintre aceştia având sub 25 de ani. Aproximativ 95 la sută dintre angajaţii companiei sunt absolvenţi sau studenţi ai unor instituţii de învăţământ superior, majoritatea vorbind două, trei şi chiar până la cinci limbi străine.

    Câştigul salarial depinde în primul rând de limba în care fiecare angajat îşi desfăşoară activitatea, precum şi de ansamblul competenţelor solicitate (tehnice, de negociere etc.), în primul an de activitate veniturile totale lunare (salariu, tichete de masă, bonusuri etc.) variind de la venitul mediu brut pe economie până la peste 1.500 de euro brut.

  • Vicepreşedintele american Joe Biden salută “progresele” Ucrainei şi îndeamnă la unitate

    În contextul demisiei premierului ucrainean şi abrogării legilor represive, vicepreşedintele american a “salutat progresele realizate” la Kiev, a precizat Casa Albă într-un comunicat.

    Biden, în cursul unei noi convorbiri telefonice cu preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, a cerut “să fie promulgată fără întârziere abrogarea legilor din 16 ianuarie”.

    El l-a îndemnat pe Ianukovici să “continue negocierile cu opoziţia, pentru a ajunge la un compromis şi la o soluţie paşnică” a crizei din Ucraina.

    Potrivit lui Biden, trebuie cât mai curând să fie adoptată legea amnistiei şi să fie format un nou Guvern, care “va duce la unitate politică şi va orienta Ucraina în drumul spre Europa”.

    Viktor Ianukovici şi opoziţia au convenit, luni seara, asupra adoptării legii amnistiei şi anulării legilor adoptate la 16 ianuarie.

    Anterior, preşedintele ucrainean le-a propus liderilor opoziţiei Arseni Iaţeniuk şi Vitali Kliciko să conducă Guvernul, însă ei au refuzat.

  • Preşedintele SUA îndeamnă la o creştere puternică a salariului minim: “Oferiţi o creştere Americii!”

    “Oferiţi o creştere Americii!”, a strigat el în discursul despre “starea Uniunii”, anunţând că va emite “în săptămânile următoare” un decret care va creşte cu aproape 40% salariul minim în firmele aflate în contract cu statul.

    “Dacă gătiţi pentru trupele noastre, dacă le spălaţi vesela, nu trebuie să fiţi obligaţi să trăiţi în sărăcie”, a declarat preşedintele american, care a îndemnat, fără succes, la creşterea salariului minim la 9 dolari în discursul pe care l-a pronunţat cu un an în urmă.

    Şeful statului a recunoscut că are nevoie de Congres, controlat în parte de către republicani, pentru a creşte la 10,10 dolari ora salariul minim la nivelul întregii ţări şi a evita ca salariaţii să fie nevoiţi să îşi “crească familia în sărăcie”.

    “Acest lucru va ajuta familiile, va oferi gospodăriilor mai mulţi bani pentru consum, iar acest lucru un implică un nou program birocratic”, a argumentat el.

    Preşedintele republican al Camerei Reprezentanţilor John Boehner şi-a reiterat anterior, marţi, opoziţia faţă de orice creştere a salariului minim, apreciind că această “măsură proastă” va fi contra-productivă.

  • IKEA a raportat un profit în creştere cu 3,1% la nivel de grup

    „Consumul a reintrat pe creştere în mai multe ţări. Chiar dacă provocările situaţiei economice nu s-au încheiat, încep să apară semne pozitive. Pieţe importante din punct de vedere al volumului de consum, precum Statele Unite, încep să îşi revină, iar Europa are o evoluţie generală pozitivă. Inclusiv câteva din pieţele dificile din Europa de Sud au activitate bună.” a declarat Peter Agnefjäll, Preşedinte şi CEO al IKEA Group.

    Vânzările au crescut cu 3,1% faţă de anul trecut, ajungând la 27,9 miliarde de euro, astfel IKEA Group şi-a mărit cota de piaţă în aproape toate ţările. Împreună cu veniturile din chirii aferente centrelor comerciale, veniturile totale se ridică la 28,5 miliarde de euro (+3,2%). Cele mai mari pieţe pentru anul fiscal 2013 au fost Germania, SUA, Franţa, Rusia şi Suedia.

    „Aceste lucruri demonstrează că raportul calitate-preţ este din ce în ce mai important pentru consumatori. Suntem fericiţi să vedem că produsele noastre sunt preferate de tot mai mulţi oameni care apreciază faptul că acestea le oferă un stil de viaţă sustenabil în propriul cămin. De exemplu, clienţii noştri au cumpărat peste 22 de milioane de produse LED doar în FY13, economisind astfel atât bani cât şi energie”, a declarat Peter Agnefjäll.  

    IKEA Group are un plan ambiţios de dezvoltare, vizând vânzări de 50 de miliarde de euro până în 2020. Marile pieţe emergente sunt surse importante de dezvoltare în viitor. În anul fiscal 2013, IKEA Group a deschis două noi magazine în China – un alt pas în extinderea pe piaţa asiatică.

    „Ne concentrăm pe planurile pe termen lung. Vom dezvolta în continuare produse mai bune la preţuri mai mici, îmbunătăţind experienţa din magazinele IKEA şi devenind astfel mai accesibili pentru consumatorii noştri, prin diversificarea ofertei de servicii, e-commerce şi expansiune continuă. Structura noastră de acţionariat şi principiile financiare solide ne-au conferit independenţă şi posibilitatea de a creşte într-un mod echilibrat şi sustenabil.” declară Peter Agnefjäll.

    IKEA Group Yearly Summary FY13 şi IKEA Group Sustainability Report FY13 sunt disponibile IKEA.com.

    Compania IKEA deţinea, în august 2013, peste 338 de magazine în 40 de ţări sau teritorii, dintre care 39 de magazine erau francize deţinute de alte companii decât IKEA Group.
    Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.

     

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    530 mil. lei
    valoarea tranzacţiilor cu produse structurate la BVB în 2013, nivel cu 22% mai mic decât în 2012

    8,4%
    creşterea în noiembrie 2013 faţă de aceeaşi lună din 2012 a cifrei de afaceri în serviciile de piaţă prestate companiilor, în serie ajustată

    95%
    ponderea din averea financiară generată în SUA după criza din 2008 care a revenit celor mai bogaţi 1% dintre americani, conform Oxfam

    1,8%
    creşterea economică a Chinei în T4 2013 faţă de T3, în timp ce creşterea faţă de T4 2012 a fost de 7,7%

    250 mil.
    volumul de viruşi informatici estimaţi pentru 2014 la scară mondială, conform Bitdefender

    572 mil. euro
    investiţiile străine directe din România în luna noiembrie, nivel apropiat de cel total realizat în primele şase luni ale anului

     

  • Coşmarul de la graniţa Europei: cel puţin şapte morţi şi sute de răniţi în ultima săptămână

    Cauza radicalizării protestelor este legea promulgată la 16 ianuarie de preşedintele Viktor Ianukovici, prin care se interzice amplasarea de corturi sau scene neautorizate în zone publice (metoda patentată de indignaţii spanioli în 2011 şi adoptată şi de protestatarii ucraineni) şi se introduce răspunderea penală pentru calomnierea oficialilor guvernamentali.

    Opoziţia a convocat un miting la Kiev spre a cere abolirea noii legi şi demisia guvernului, însă manifestaţia a devenit  violentă, până acolo încât unul dintre liderii opoziţiei, fostul boxer Vitali Kliciko, le-a cerut protestatarilor să înceteze temporar confruntările până la încheierea negocierilor cu preşedintele Ianukovici pentru rezolvarea crizei. Negocierile, în cursul cărora Ianukovici s-a arătat dispus să modifice controversata lege şi să procedeze la o remaniere guvernamentală, au eşuat însă, întrucât opoziţia nu doreşte remaniere, ci plecarea de la putere a regimului, astfel încât luptele de stradă au reizbucnit în forţă, fără perspective imediate de liniştire a situaţiei.

    Cancelariile occidentale au ameninţat cu sancţiuni şi şi-au exprimat din nou îngrijorarea faţă de îndepărtarea Ucrainei de UE, în timp ce parlamentul de la Moscova a denunţat “încercarea de lovitură de stat” orchestrată de opoziţia ucraineană şi “amestecul flagrant al Occidentului în treburile interne ale Ucrainei”, care i-ar încuraja pe extremişti la violenţe.

    Unii comentatori occidentali au speculat că inflexibilitatea lui Ianukovici, care nu doreşte deloc să-şi împingă ţara spre statutul de vasal al Rusiei, ci doar să folosească alternativa rusească spre a obţine avantaje în negocierile cu Bruxellesul, ar putea duce la încurajarea violenţelor chiar de către Moscova cu scopul de a dezmembra Ucraina, astfel încât măcar estul acesteia să ajungă sub influenţă rusească. Din acest motiv, SUA şi UE s-ar abţine de la acţiuni mai ferme contra lui Ianukovici, întrucât esenţială n-ar fi din punctul lor de vedere înlocuirea acestuia cu un (de altfel inexistent) lider credibil al opoziţiei, ci întoarcerea lui Ianukovici la sentimente mai bune faţă de Vest.