BusinessMagazin

Tag: vot

  • Gorghiu, despre votul în cazul Udrea: Orice fel de opoziţie – o mie de paşi înapoi în reformă

    ”Nu este cazul să mai discutăm pentru că decizia politică este luată, este aceeaşi pentru toată lumea şi, tocmai pentru că nu personalizăm, nu este un lucru care să ţină de persoană, este un principiu pe care PNL trebuie să îl respecte, cu atât mai mult cu cât este vorba de colegi”, a spus Alina Gorghiu.

    Ea a continuat: ”Ştiu că este dureros, ştiu că oamenii au relaţii personale, dar cred că orice fel de opoziţie pe care vreun parlamentar sau vreun partid politic parlamentar o va avea pe un anume caz sau altul, înseamnă o mie de paşi înapoi în toată reforma şi în tot ceea ce înseamnă luptă anti-corupţie”, a spus ea.

    Deputaţii din Comisia juridică se vor întâlni “în regim de urgenţă”, duminică, la ora 16,30, pentru a discuta cele două solicitări ale DNA referitoare la încuviinţarea arestării deputatului Elena Udrea.

    De asemenea, Conducerea Camerei Deputaţilor a luat, vineri, în discuţie alte două cereri trimise de DNA, referitoare la Elena Udrea, una privind încuviinţarea urmăririi penale ca urmare a nerespectării controlului judiciar şi o alta de reţinere şi arestare preventivă pentru nerespectarea controlului judiciar.

    Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a decis, vineri, ca şi în cazul cererilor anterioare, să le trimită Comisiei Juridice, pentru raport.

    În dosarul “Gala Bute”, avizul a fost cerut după ce procurorii DNA au extins urmărirea penală pe numele Elenei Udrea şi pentru luare de mită. DNA a solicitat atât avizarea urmăririi penale pentru noua faptă, cât şi încuviinţarea arestării preventive.

    În aceeaşi cauză, DNA ceruse luni aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a Elenei Udrea, pentru infracţiunile de abuz în serviciu, cu obţinerea pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Comisia juridică a avizat favorabil, miercuri, solicitarea DNA.

    În dosarul Microsoft, DNA a cerut, marţi, aviz pentru urmărirea penală a Elenei Udrea, pentru trei fapte de trafic de influenţă – două în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea, respectiv legate de derularea contractului e-România -, spălare de bani şi fals în declaraţiile de avere, precum şi încuviinţarea reţinerii şi arestării deputatului PMP pentru aceste infracţiuni.

    De asemenea, în dosarul Microsoft, procurorii au solicitat aviz pentru înlocuirea măsurii controlului judiciar, luată în cazul Elenei Udrea în 29 ianuarie, cu arestarea preventivă, pentru faptele de spălare de bani şi fals în declaraţii de avere, pentru care este deja urmărită penal. Anchetatorii susţin că Udrea a încălcat condiţiile controlului judiciar când a făcut afirmaţii publice cu privire la acuzaţiile ce îi sunt aduse, motiv pentru care se impune arestarea ei.

    Elena Udrea a fost denunţată la DNA de omul de afaceri Dinu Pescariu, vizat în dosarul Microsoft, de la care Udrea ar fi pretins şi primit 500.000 de euro “pentru a-i rezolva problemele din justiţie”, se arată în referatul prin care procurorii cer arestarea deputatului PMP.

  • Prima imunitate parlamentară păstrată după prezidenţiale ar putea fi supusă unui nou vot

    Reluarea votului este susţinută “cu două mâini” inclusiv de reprezentantul PSD, secretarul Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, cel care a făcut prezenţa la şedinţa de miercuri, stabilind astfel numărul în funcţie de care solicitarea DNA nu a putut fi aprobată.

    La şedinţa de miercuri a Camerei Deputaţilor a fost supusă votului solicitarea DNA de ridicare a imunităţii deputatului PDL, Cătălin Teodorescu, respectiv de încuviinţare arestării preventive.

    În primă instanţă, informaţiile neoficiale transmise din comisia de numărare a voturilor au arătat că solicitarea DNA a fost aprobată.

    În cele din urmă, s-a constatat că în ciuda faptului că au existat mai multe voturi pentru ridicarea imunităţii decât împotrivă, numărul voturilor favorabile solicitării procurorilor nu ar fi întrunit majoritatea celor prezenţi.

    Astfel, în mod oficial s-a anunţat că au fost prezenţi la şedinţa de plen în momentului votului 292 de deputaţi, din care 146 au votat pentru solicitarea procurorilor, 101 votat împotrivă, iar 9 voturi au fost anulate.

    Explicaţiile liderilor parlamentari pentru invalidarea solicitării DNA au fost că o serie de deputaţi şi-au declarat prezenţa dar nu şi-au exprimat votul. Acest lucru a făcut ca, în premieră pentru ultimii ani în Parlament, hotărârea Camerei Deputaţilor să nu poată fi adoptată, chiar dacă voturile exercitate – pentru, împotrivă şi nule – împreună relevă întrunirea cvorumului – prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor.

    Votul în cazul lui Teodorescu a fost unul secret, cu bile, procedeu stabilit expres în Regulamentul Camerei Deputaţilor pentru astfel de solicitări. În acest caz, Regulamentul stabileşte o procedură de vot care să permită parlamentarilor să-şi exprime atât votul pentru, cel împotrivă, cât şi abţinerea sau votul considerat nul, astfel încât să poată lua parte la procedura de vot.

    “Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot «pentru», iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot «contra»; pentru «vot nul»,ambele bile se introduc în urna neagră”, se arată în Regulament, la articolul 126 care explică procedura votului cu bile.

    La şedinţa de miercuri, preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea a omis să precizeze că în cazul votului nul ambele bile se introduc în urna neagră, menţionând doar că se introduc în aceeaşi urnă: “Vă reamintesc procedura conform 126 din Regulament, este aceeaşi. Vot pentru adoptare, bila albă la urna albă şi bila neagră la urna neagră. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra. Ambele bile introduse în aceeaşi urnă înseamnă vot nul”.

    Un alt aspect al procedurii parlamentare folosite în mod cutumiar, dar care nu este prevăzut în cazul procedurii de vot cu bile, este cel al citirii catalogului de prezenţă în ordine alfabetică şi bifarea parlamentarilor ca prezenţi.

    În Regulamentul Camerei Deputaţilor există o procedură de vot prin apel nominal, cu strigarea prezenţilor, dar este vorba de un vot deschis, declarat, şi nu unul secret. Cu toate acestea, în mod cutumiar, a fost folosit apelul nominal la votul cu bile, pentru a stabili o ordine în cazul celor care votează.

    Miercuri, reprezentanţii Comisiei de numărare a voturilor au raportat cele 146 de voturi pentru la cifra de prezenţă, 292, interpretând în acest mod prevederea conform căreia hotărârile Camerei Deputaţilor se iau cu votul favorabil al majorităţii deputaţilor prezenţi.

    Pentru a elucida motivul pentru care a fost respinsă solicitarea DNA în cazul lui Teodorescu, agenţia MEDIAFAX a contactat reprezentanţii partidelor din comisia de numărare a voturilor stabilită miercuri în plenul Camerei, înainte de exercitarea votului cu bile.

    Toţi deputaţii contactaţi fie au recunoscut în mod direct faptul că nu cunoaşteau prevederi ale Regulamentului în cazul exercitării votului cu bile, în special cele privind votul nul, fie au dat de înţeles acest lucru.

    Din partea PNL, deputatul Stelian Dolha, a relatat o parte din modul de desfăşurare a lucrărilor din Comisia de numărare a voturilor.

    “S-au numărat în paralel, au fost doi colegi care au numărat în paralel bilele albe din urna albă şi bilele negre din urna neagră. Cred că diferenţa asta de nouă voturi (anulate, n.r.), pentru că în momentul în care apar bile în plus, adică şi bila albă şi bila neagră sunt introduse într-o singură urnă, e clar că ăla e vot nul, e vot anulat. S-a repetat numărătoarea, vreau să vă spun că numărătoarea e corectă, nu la numărătoare e problema”, a susţinut deputatul PNL.

    El a precizat că au fost constatate voturi nule în sensul că: “în una din urne au fost şi bile albe şi bile negre mai multe, adică respectivul le-a băgat în aceeaşi urnă, dar nu mai ştiu dacă a fost în urna albă sau în urna neagră”.

    “După ce s-a numărat, după ce s-a reluat numărătoarea, că s-au numărat bilele, şi cele albe şi cele negre, am cerut să vină domnul secretar acolo (Ciolacu, n.r.) să ne spună prezenţa, ca să putem să facem calculul (…) Totul se raportează la cei prezenţi. A comunicat prezenţa, prima dată, în timp ce se număra şi a fost o prezenţă mai mare într-adevăr. I-am spus să reia numărătoarea prezenţei şi a venit într-adevăr, asta e corect, «îmi pare rău, am greşit cu…» nu ştiu, erau într-adevăr în plus câţiva şi a venit pe urmă cu cei 292 de deputaţi care au răspuns prezent în cazul domnului Teodorescu”, a relatat Dolha.

    Deputatul PNL spune că nu ştie dacă voturile nule au fost numărate din urna neagră, menţionând că este pentru prima oară când participă în comisia de numărare a voturilor.

    Dolha a menţionat că secretarul Camerei, Marcel Ciolacu, a comunicat în mod verbal comisiei de numărare prezenţa constatată în plen. “Ne-a spus-o verbal (prezenţa, n.r.), dar sunt martori toţi membrii comisiei de numărare, adică a spus-o faţă de toţi”, a mai menţionat Dolha.

    El a fost întrebat dacă Ciolacu a venit cu documentele de prezenţă, respectiv lista alfabetică a deputaţilor bifaţi prezenţi, în comisia de numărare. “Nu-mi aduc aminte. Nu a venit cu hârtiile de prezenţă, sau le avea, dar acuma era sarcina lui asta, nu puteam eu să reiau sau un altul dintre colegii mei din comisia de numărare să reia efectiv calculul prezenţilor la vot, pentru că era sarcina lui”, a spus deputatul PNL. “Din treaba asta ar trebui să învăţăm ceva, să nu ne mai grăbim, că mi se pare că ne-am şi grăbit în momentul în care se striga prezenţa şi parlamentarul mai venea sau nu mai venea să voteze. Adică efectiv cât durează, ăsta e mandatul nostru, stai îl aştepţi să voteze, şi următorul. Trebuie să existe corelare, l-ai strigat, vine şi votează, dacă nu, nu e prezent”, a declarat Dolha.

    Deputatul PDL, Iulian Vladu, membru al comisiei de numărare, a fost întrebat în ce urnă au fost regăsite cele nouă voturi nule. “Numărătoarea au făcut-o colegii, le-au găsit, alea voturi anulate duble, şi albe şi negre împreună într-o urnă. În urna albă au ieşit şi voturi negre şi aceleaşi voturi. Au fost voturi nule, unii colegi au introdus într-o urnă şi bila neagră şi bila”, a replicat deputatul PDL. La insistenţa de a preciza în care urnă s-au regăsit voturile nule, Vladu a replicat: “Păi, s-au numărat şi voturile din urna albă şi din urna neagră. Au fost toate numărate, nu o dată, de două ori, renumărate acele voturi”.

    La rândul său, deputatul PSD Marian Dragomir a relatat din perspectiva sa desfăşurarea procedurii parlamentare de numărare a voturilor. “Eu am numărat bilele negre din urna neagră şi au ieşit exact 146, lucru confirmat şi pe procesul verbal. Colegii mei au numărat celelalte (voturi împotrivă, n.r.) care au ieşit parcă 108 (conform rezultatului oficial – 101 voturi împotrivă, n.r.). Existând această diferenţă de la 146 la 108 am considerat că s-a aprobat, pentru că s-a văzut foarte clar în ceea ce priveşte numărarea”, a explicat Dragomir. El a fost întrebat în ce urnă au fost regăsite voturile anulate, după ce a menţionat că “personal” a numărat voturile din urna neagră. “Cred că în urna albă au fost cele anulate. Dacă îmi aduc foarte bine aminte, domnul de la UDMR a numărat bilele albe din urna neagră. Iar cele nule au fost în urna albă, ştiţi că nulele sunt când cineva nu vrea să voteze le bagă pe amândouă în aceeaşi urnă. Pe acelea nu le-am numărat eu”, a susţinut Dragomir. El este sigur de faptul că voturile nule au fost în urna albă.

    Deputatul PSD a menţionat că, ulterior, membrii comisiei de numărare “au aşteptat să vină prezenţa de la sală”. “Când a venit prezenţa de la sală, a rezultat exact faptul că exact jumătate votaseră pentru şi mai trebuia un vot şi de aici a apărut acea interpretare că prima dată s-a aprobat pentru că au fost mai multe voturi pentru, iar ulterior a venit prezenţa. Pentru că domnul Ciolacu, care a făcut prezenţa a strigat, i-a bifat cu P pe cei prezenţi şi cu A pe cei absenţi şi apoi a trebuit să-i numere”, a mai spus Dragomir.

    El a menţionat că secretarul Camerei, Marcel Ciolacu, a comunicat prezenţa după ce a fost finalizată numărarea voturilor.

    Deputatul PSD a fost întrebat cum s-a ajuns la situaţia în care să fie solicitată reverificarea listei deputaţilor prezenţi în cadrul comisiei. “Iniţial, noi am spus că sunt prezenţi la fel ca şi la cealaltă votare, numai că existând să spunem aşa o tentativă de contestare din partea domnului de la UDMR, pentru că dânsul spunea că nu e posibil, pentru că este diferenţa mult prea mare (între cei care au votat şi cei care au fost bifaţi prezenţi, n.r.) şi explicaţia a fost una care are o logică, dar nu are o normalitate. Unii deputaţi au strigat prezent şi nu au mai mers să voteze. Din acest motiv domnul Ciolacu a numărat de vreo două-trei ori din ceea ce ştiu eu din lista aceea”, a mai spus Dragomir, precizând că reprezentanţii comisiei nu s-au implicat în renumărarea listei celor prezenţi pentru că nu aveau această atribuţie.

    Deputatul PSD a menţionat că Ciolacu a comunicat în mod verbal cifra legată de prezenţa deputaţilor. “Ne-a comunicat-o verbal şi împreună cu cei de la secretariat (secretariatul tehnic al Camerei, n.r.) au completat-o pe procesul verbal”, a menţionat Dragomir.

    El a confirmat faptul că în momentul în care Ciolacu a comunicat cifra finală a celor prezenţi se cunoaştea numărul voturilor exprimate deoarece fusese finalizată numărarea acestora.

    Agenţia MEDIAFAX l-a contactat şi pe deputatul PSD Marcel Ciolacu, cel care a făcut prezenţa la momentul votului cu bile în cazul lui Teodorescu. Conform înregistrării video de pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor, Ciolacu a strigat prezenţi 337 de deputaţi, între care şi un alt deputat căruia i s-a ridicat imunitatea, Mircea Roşca, aflat în prezent în arest preventiv.

    Ciolacu a admis că validarea sau invalidarea solicitării procurilor în cazul lui Teodorescu a fost stabilită în funcţie de prezenţa făcută de el, raportat la numărul de voturi “pentru”.

    Când deputatului i s-a spus că, potrivit înregistrării video de pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor, a strigat prezenţi 337 de deputaţi el a replicat: “Nu, nu, nu…pe urmă s-a luat absolut tot, că erau…de exemplu a fost şi cazul lui doamna Gabriela Podaşcă, au fost mult mai mulţi care au fost lipsă. 292 au fost prezenţi exact (…) De asta s-a numărat de două ori şi am luat exact cu comisia şi cu celălalt secretar şi ne-am uitat exact cu sunt. Domnul Radu Babuş era lipsă, doamna Podaşcă. Am zis prima oară prezent, pe urmă ne-am uitat şi nu erau. 292 au fost exact”.

    El a fost întrebat cum a stabilit cifra celor 292 de deputaţi prezenţi. “Nu am stabilit-o, am numărat voturile… Nu voturile – prezenţa”, a spus Ciolacu.

    Secretarul Camerei a admis că în primă instanţă a comunicat o cifră a celor prezenţi comisiei de numărare şi ulterior a rectificat-o.

    Ciolacu a fost întrebat de ce această cifră a fost rectificată. “Păi nu, ca să vedem dacă cumva a fost cineva strigat prezent şi nu a fost în sală. Şi am mai verificat-o o dată”, a continuat secretarul Camerei.

    De asemenea, el a fost chestionat cum a făcut o nouă verificare a cifrei celor prezenţi:

    “Ciolacu: Am mai verificat odată şi cu celălalt secretar «dom’le, cine a fost şi dacă s-a strigat cineva prezent în plus»

    Rep: Şi de unde putea să ştie?

    Ciolacu: Păi cum de unde? Ne-am uitat în sală.

    Rep: În sală deja plecaseră o parte, erau fie pe hol, fie pe…

    Ciolacu: Nu, a urmat cel (votul, n.r.) cu CNA-ul.

    Rep: Dumneavoastră aţi comunicat câte persoane erau prezente înainte de votul pe CNA.

    Ciolacu: Nu, nu, nu. După ce au terminat dânşii numărătoarea pe urmă am făcut exact prezenţa care este, 292, şi la primul (votul în cazul lui Marko Attila, n.r.) 305.

    Rep: Păi cum aţi făcut-o?

    Ciolacu: Păi nu au cum să fie 330, deci la votul final au fost 301, deci cu cartelă. La primul vot au fost 305, au mai venit patru colegi şi la ultimul, la al doilea vot au fost 292.

    Rep: La ultimul vot cu cartelă au fost 259.

    Ciolacu: Nu, 301.

    Rep: La ultimul vot cu cartelă, cel pentru comisia de numărare a voturilor care s-a votat cu cartelă au fost 259 prezenţi.

    Ciolacu: Eu când am cerut ultimul vot de la cartelă au fost 301, şi la el am luat şi am şi verificat.

    Rep: Dumneavoastră cunoşteaţi numărul de voturi pentru numărate în comisia de validare…

    Ciolacu: Nu…

    Rep: …în momentul în care aţi comunicat 292?

    Ciolacu: Nu, nu, nu…

    Rep: Sunt colegi care vă contrazic

    Ciolacu: De unde să ştiu eu câte voturi erau când eu eram în sală? Eu nu am făcut parte din comisia de numărare.

    Rep: Aţi venit în comisia de numărare şi aţi comunicat cifra

    Ciolacu: Nu, am venit cu dânşii prezenţa. Am luat listele la mână.

    Rep: Cu cine?

    Ciolacu: Cu cei din Comisie, ne-am uitaţi toţi pe liste.

    Rep: Cei din comisie, inclusiv colegi ai dumneavoastră vă contrazic.

    Ciolacu: Ehh, ce naiba! Era un deputat de la UDMR… care a spus: «pe mine m-ai strigat prezent şi eu eram aici». Păi zic, da, dom’le, se ştia, că faceţi parte din comisia de numărare, normal că v-am strigat prezent, că m-am uitat la lider.
    (…)

    Ciolacu: Vă zic cu toată responsabilitatea, nu ştiam câte voturi au fost împotrivă sau pentru ale comisiei când eu m-am dus şi le-am dat dânşilor cifra exact.

    Rep: Nu ştiaţi de la colegii dumneavoastră?

    Ciolacu: Nu, dar nici n-am întrebat…

    Rep: …care aşteptau cu procesul verbal cât să puneţi numărul celor prezenţi.

    Ciolacu: Nu, nu, nu, nu. Am văzut voturile nule şi am zis «dom’le, hai să vedem câte au fost şi cam…» Şi am luat din nou tabelul pe fiecare în parte şi am închis cu 292.

    Rep: Şi câte voturi nule au fost?

    Ciolacu: Parcă 9.

    Rep: Cum s-au stabilit aceste voturi nule?

    Ciolacu: Sunt băgate două bile, în aceeaşi urnă şi ies în plus.

    Rep: În care urnă?

    Ciolacu: Nu ştiu. N-am numărat eu…

    Rep: Nu ştiţi în care urnă se pun voturile nule?

    Ciolacu: Nu… în care urnă sunt mai multe…alea-s voturi nule. Indiferent de urna în care pui, ălea-s voturi nule. Sunt în plus nişte voturile într-o anumită urnă…şi diferenţa sunt voturi…

    Rep: …deci nu contează urna în care se introduc voturile considerate nule…

    Ciolacu: Nu, sunt în plus, aşa se anulează votul, le bagă pe amândouă în aceeaşi urnă.

    Rep: Sunteţi sigur?

    Ciolacu: Da.

    Rep: Vă citez din articolul 126 din Regulamentul Camerei: “pentru votul nul ambele bile se introduc în urna neagră”.

    Ciolacu: ….

    Rep: Puteţi repeta ce aţi spus mai devreme?

    Ciolacu: Eu v-am spus că voturile când sunt mai multe bile într-o urnă ălea-s voturi nule. Nu am numărat eu voturile.

    Rep: Cu cine aţi stabilit numărul de 292?

    Ciolacu: Cu Comisia şi cu prezenţa făcută.

    Rep: Cu cine aţi mai numărat, dumneavoastră aţi numărat de unul singur?

    Ciolacu: Cu cei din comisie.

    Rep: Cei din comisie spun că domneavoastră aţi ieşit din sală, v-aţi dus în sala de plen, aţi numărat, renumărat…

    Ciolacu: …am luat din nou lista, am văzut exact şi cu celălalt secretar şi le-am bifat şi m-am dus şi le-am numărat şi am zis: sunt 292 mi-au ieşit mie la socoteală”.

    Întrebat dacă ar trebui să se reia votul în cazul Teodorescu, secretarul Camerei a răspuns: Cred că e o decizie care se poate lua în Biroul Permanent, eu nu am nimic împotrivă să se reia votul, cu certitudine.

    “Da. Aş vota cu două mâini pentru reluarea votului, am şi votat pentru ridicarea imunităţii, fără probleme…”, a spus deputatul PSD, întrebat dacă ar vota pentru reluarea votului.

    Deputatul Cătălin Teodorescu a fost pus, miercuri, sub control judiciar de către procurorii DNA şi are interdicţie de a părăsi ţara, în dosarul fostului şef al DIICOT Alina Bica, privind despăgubirea acordată de ANRP pentru un teren supraevaluat din Capitală.

  • Borbely: UDMR nu vede un impediment în a vota pentru un guvern restructurat

    ”(…)Nu cred că va fi o problemă, chiar dacă suntem în Opoziţie, să votăm pentru noul Guvern, pentru că în momentul de faţă se pare că nici Opoziţia nu e foarte interesată de a guverna (…) În cadrul grupului parlamentar am avut o primă discuţie, dar eu nu văd un impediment în momentul de faţă să dăm vot favorabil pentru acest Guvern, evident că o decizie se va lua la nivelul UDMR”, a spus, la RFI, vicepreşedintele UDMR.

    În ceea ce priveşte moţiunea de cenzură, Borbely a spus că, în acest moment, în Uniune nu se discută despre subiect, dar în februarie 2015, probabil cei din opoziţie vor ”căuta” UDMR pentru discuţii şi se va lua o decizie în consecinţă.

    De asemenea, liderul UDMR a precizat că formaţiunea sa nu este interesată ”acum” de participarea într-un guvern cu PNL şi se concentrează pe obiectivul alegerilor locale şi parlamentare din 2016.

    ”Nu se pune problema, noi nu suntem interesaţi acum de o asemenea discuţie. Noi ne concentrăm pe ceea ce va trebui să însemne 2016, alegeri parlamentare şi locale, unde UDMR-ul trebuie să demonstreze că în continuare este acea forţă de care are nevoie politica din România, are nevoie să fie în Parlament minoritatea maghiară, în autorităţile locale şi să reprezentăm această minoritate”, a mai declarat, la RFI, vicepreşedintele UDMR.

    UDMR a decis la sfârşitul lunii noiembrie să părăsească coaliţia la guvernare, hotărârea urmând să fie validată de Consiliul Reprezentanţilor Unionali, la şedinţa din 13 decembrie.

     

  • ALEGERI R. MOLDOVA. Rezultate parţiale: socialiştii şi liberal-democraţii, în frunte

    Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 21,03%
    Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) – 19,68%
    Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – 17,86%
    Partidul Democrat (PD) – 155,89%
    Partidul Liberal (PL) – 9,44%.

    Restul partidelor nu au trecut de pragul electoral de 6%. Parlamentul moldovenesc este unicameral, votul este proporţional pe listă naţională, iar pragul de acces în parlament este de 6% din voturi.

    Duminică la ora 21, prezenţa la vot era de 55,86%. Majoritatea secţiilor de votare s-au închis la ora 21, însă în patru secţii din ţară procesul de votare a continuat, din cauza numărului mare de cetăţeni care nu reuşiseră să voteze. Conform legii, votarea poate fi prelungită cu cel mult 2 ore peste ora 21.

    Pe ultima sută de metri înaintea scrutinului din 30 noiembrie, Curtea de Apel din Chişinău a aprobat solicitarea Comisiei Electorale Centrale de excludere din cursă a partidului Patria al lui Renato Usatîi, prorus, care ar fi folosit în campanie cca 430.000 de euro din străinătate fără să-i declare. Partidul era creditat în sondaje cu aproape 9% din voturi, uşor peste proeuropenii de la Partidul Liberal al fostului preşedinte Mihai Ghimpu şi al actualului primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă.

    Ultimele sondaje de opinie dinainte de excluderea partidului Patria arătau că pe primul loc rămâne Partidul Comuniştilor (PCRM) condus de Vladimir Voronin, cu aproape 20%, urmat de PLDM (liberal-democraţi, proeuropeni), condus de fostul premier Vlad Filat, respectiv PDM (democraţi, proeuropeni), condus de Marian Lupu.

  • Despre putere

    Un ins inteligent a împărţit, la un moment dat, evoluţia puterii aşa cum o percep şi folosesc oamenii, astfel: prima epocă a fost cea a muşchilor şi armelor; a doua epocă este a banilor, cotelor de piaţă şi a gândirii. A treia etapă ar trebui să vă facă să ridicaţi sprânceana, pentru că puterea, în următoarea perioadă, se va traduce prin „mai amabil, mai blând, mai bun“.

    Într-o primă fază mi-a sunat cam ca dictonul creştin cu oferitul celuilalt obraz sau ca proverbul, discutabil, care ne asigură că sabia nu taie capul plecat. Am mers un pic pe firul ideii, îmi suna a înţelepciune budistă transferată în lumea occidental-corporatistă, şi am descoperit articolul unui profesor universitar de la Berkeley, The Power Paradox, care a inspirat cele de mai sus şi care a lansat următorul concept: puterea este abilitatea de a influenţa oamenii să îşi atingă scopurile şi interesele, folosindu-şi propriile abilităţi într-un mod responsabil. Paradoxul este că puterea deteriorează numitele abilităţi.

    Universitarul invocă trei mituri ale puterii în lumea modernă. Primul este că puterea înseamnă bani, voturi şi muşchi, al doilea că un individ definit drept machiavelic va câştiga oricum în jocul puterii şi al treilea că puterea este dobândită în urma aplicării unei strategii. Fiecare din aceste mituri este demontat în articol, cu exemple practice ce merg de la puterea ţipătului copilului ce vrea o bomboană asupra părinţilor la ierarhiile din dormitoarele universităţilor, unde modestia este la mare preţ, sau la manifestările unor şefi de companii. Un bun exemplu este şi modul în care outsiderul a câştigat cursa prezidenţială în România, nu insist.

    În esenţă puterea adevărată are nevoie de modestie şi de empatie, nu de forţă şi de teama de pedeapsă; dar ceea ce vor cu adevărat oamenii de la liderii lor, aşa-numita inteligenţă socială, este distrusă chiar de experienţa puterii.
    Este aceasta o poziţie contrară celei a fostului director executiv de la Enron, Jeffrey Skilling: „Tot ceea ce contează sunt banii… cu bani cumperi loialitate. Nicio emoţie nu este mai importantă decât banii. Cu asta obţii performanţă“.

    Bazându-se pe astfel de credinţe, Enron a fost puternică: şase ani la rând a fost categorisită una din cele mai inovatoare companii în topul Fortune, iar New York Times credea că este un model pentru noua cultură a muncii din SUA. Banii totuşi nu au contat, pentru că Enron a falimentat, iar acum Skilling este în puşcărie, iarăşi nu insist.
    Timp de două decenii şi jumătate puterea din România s-a bazat pe crearea de temeri şi pe identificarea de vinovaţi – cutare vinde ţara sau cutare vă ia pensiile sau pământul.

    Dacă vom fi în stare să depăşim astfel de spaime, putem încerca să ne recuperăm ţara. Dar în micul ghid al recuperatorului de ţară trebuie musai să apară câteva reguli: unu, să încerci să îţi croieşti planurile privind spre viitor şi nu spre trecut; doi, să ai timp, să ai timp pentru orice, să te gândeşti, să îi asculţi pe ceilalţi cu toată atenţia şi cu emisfera dedicată şi nu cu jumătate de ureche, să încerci să-i înţelegi, să ai timp pentru privit/discutat cu tine în oglindă, pentru cultură sau pentru muncă în folosul societăţii; trei, să depăşeşti zona retorică şi să te implici.

    Dumnezeu a distribuit inteligenţa în mod uniform, nu există naţii superinteligente şi altele tâmpe, diferenţa este în modul în care oamenii aleg să îşi folosească înzestrarea. Alegerile au dovedit că se poate, acum ne mai trebuie doar consecvenţă.

    Cândva în anii ‘70 un pictor japonez, Ogawara Shu, îşi expunea viziunea asupra societăţii, pe care o vedeţi în imaginea alăturată: un grup de dulăi încăieraţi, un tablou violent, dar desenat într-un mod copilăresc şi lipsit de un punct central. Artistul spunea că a reprezentat mentalitatea poporului japonez, care a adoptat atât cultura militaristă a guvernului din perioada celui de-al doilea război mondial, cât şi politicile proamericane de după. Ogawara şi-a asumat el însuşi faptul că a fost un soi de colaboraţionist, fiind unul din cei doi „pictori de război“ oficiali ai armatei japoneze din timpul conflagraţiei mondiale, pentru că a părăsit comunitatea artistică din Tokio, refugiindu-se într-un mic orăşel de provincie.

  • Klaus Iohannis se declară “profund recunoscător” faţă de românii din diaspora

    “În curând vom marca 25 de ani de la căderea comunismului. Totodată, anul acesta, odată cu votul istoric din 16 noiembrie, românii au reuşit împreună să dărâme un mit, să alunge o vorbă veche despre neputinţa noastră, să îngroape acel sentiment că totul este pierdut şi că ţara noastră nu mai are viitor. Îndeplinindu-şi datoria de cetăţeni, românii din afara graniţelor au avut forţa şi priceperea să dovedească prin vot că România are o mare şansă. Pentru acest exemplu fascinant de solidaritate, eu şi românii de acasă le mulţumim şi le suntem profund recunoscători.

    Acesta nu este doar un capitol din istoria noastră recentă, ci este o dovadă grăitoare despre cum o naţiune îşi regăseşte fiii, moment prin care trec, la un moment dat, toate naţiunile mari. În definitiv, lecţia pe care am învăţat-o a fost că nu există loc oricât de îndepărtat în această lume unde oamenii să nu-şi dorească o Românie a lucrului bine făcut.

    După ani de dezamăgiri şi nereuşite, le spun astăzi românilor de pretutindeni că vom clădi împreună acel loc în care ne vom bucura să trăim, nu din care vom fi tentaţi să plecăm. Oricât de greu ar fi, oricât de mult timp ar lua şi mai ales oricâte sacrificii ar cere, vom întări în societatea românească ceea ce este de aşezat, cu viziune, cu calm şi răbdare: legea, încrederea în instituţii, valorile democratice, tradiţiile, toleranţa şi respectul pentru muncă şi carte.

    În încheiere, îi încurajez pe românii de pretutindeni să continue lucrurile bune pe care le fac pentru comunităţile în care trăiesc şi pentru ţară.

    La mulţi ani, tuturor românilor de pretutindeni!”

    Ziua de 30 noiembrie, a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, este sărbătorită anual ca Ziua Românilor de Pretutindeni, potrivit Legii nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni.

  • Furtuna perfectă care l-a ridicat pe Klaus Iohannis

    În cele din urmă, prezenţa la turul al doilea a depăşit-o nu numai pe cea de la ultimele trei runde ale prezidenţialelor, dar a fost mai mare cu aproape 2 milioane de alegători decât la primul tur din 2 noiembrie (din total, în diaspora au votat în plus aproape 218.000), ceea ce i-a asigurat lui Iohannis victoria cu un scor de 54,43% la 45,56%. Primele estimări ale CURS – Avangarde arătau că spre Iohannis s-au îndreptat majoritatea celor care au ieşit la vot numai în turul al doilea, majoritatea tinerilor sub 30 de ani, majoritatea maghiarilor, majoritatea alegătorilor din mediul urban, din Transilvania şi Bucureşti şi majoritatea celor care în primul tur au votat cu Monica Macovei, Kelemen Hunor şi Elena Udrea, respectiv în jur de jumătate dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C. V. Tudor. Iohannis a câştigat inclusiv în fiefuri tradiţionale ale PSD (Vrancea, Iaşi, Bacău, Suceava, Prahova, Constanţa), iar în R. Moldova, unde Ponta câştigase în primul tur, Iohannis a întors scorul în favoarea sa.

    La nivel de campanie electorală convenţională, victoria lui Iohannis poate fi atribuită reuşitei echipei acestuia de a-l poziţiona nu doar deasupra polarizării obositoare între “băsişti” şi “antibăsişti” (inclusiv prin refuzul de a iniţia alianţe cu alte partide), dar şi deasupra temelor tradiţionale de campanie prezidenţială (unde Iohannis nu s-a remarcat prin iniţierea sau detalierea vreunei teme anume, cu excepţia anticorupţiei) şi chiar deasupra legăturii cu suportul său real de partid (PNL şi PDL).

    Ca atare, primarul Sibiului a devenit apt să să valorifice sentimentul popular antisistem, care alteori s-a exprimat prin absenteism sau voturi pentru candidaţi precum C. V. Tudor, Traian Băsescu, Dan Diaconescu sau, mai nou, Monica Macovei. Spre deosebire de Ponta, Iohannis a beneficiat inclusiv de o campanie online fără precedent de puternică, centrată pe imaginea “neamţului civilizat/civilizator/care tace şi face”, pe ideea de “Românie normală” (înţeleasă în opoziţie cu România scandalurilor din epoca Băsescu – Ponta) şi pe necesitatea ca preşedinţia, guvernul şi parlamentul să nu fie concentrate în mâna unui singur partid.

    De cealaltă parte, înfrângerea lui Ponta poate fi atribuită eşecului echipei acestuia de a-l poziţiona insistent drept adversarul unui Traian Băsescu reîncarnat în Iohannis şi de a-l repoziţiona drept candidat de centru, dacă nu chiar de centru-dreapta, cu preţul neglijării electoratului de stânga. Mai mult, electoratului i-a fost servită o campanie dusă cu mijloacele anilor ’90 (atacuri la persoana contracandidatului şi tactica “pomenii electorale”) şi susţinută de alianţe nominale cu PRM şi PPDD.

    Pe acest fond, scandalul voturilor din diaspora, propagat în special prin reţelele sociale, care amorsaseră deja înainte de primul tur interesul tinerilor graţie campaniei Monicăi Macovei, a fost decisiv, în condiţiile în care autorităţile, inclusiv după înlocuirea la Externe a lui Titus Corlăţean cu Teodor Meleşcanu, au refuzat să suplimenteze numărul de secţii de votare din străinătate, cu unica explicaţie că se tem de o eventuală invalidare a alegerilor pe motiv de încălcare a legislaţiei electorale. Procurorul general Tiberiu Niţu a anunţat, de altfel, că după primul tur a fost deschis un dosar de urmărire penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în diaspora.

    Alături de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, printre primii care l-au felicitat pe Iohannis au fost preşedintele şi cancelarul Germaniei, ţară care furnizează anual peste 10% din investiţiile noi în România: preşedintele Joachim Gauck a declarat că “Germania va continua să sprijine şi în viitor România pe drumul reformelor importante care urmează să fie făcute, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea statului de drept”, iar cancelarul Angela Merkel a promis că ţara sa “va sprijini România cu sfaturi şi fapte pe calea reformelor importante pentru aceasta şi pentru UE”.

    Victoria lui Klaus Iohannis a fost salutată în presa externă în primul rând ca un eveniment exemplar pentru alte ţări din UE sau din Europa de Est, una dintre ideile recurente fiind faptul că într-o Europă ameninţată de tentaţia extremismului cu bază naţionalistă, în România câştigă alegerile prezidenţiale un candidat complet atipic (sas şi protestant). După Slovacia, România a devenit a doua ţară est-europeană unde alegătorii au blocat anul acesta încercarea premierului în funcţie de a deveni preşedinte, dând astfel un exemplu Ungariei confruntate cu tendinţele spre autoritarism ale guvernului Orban, arată Bloomberg, în timp ce Financial Times consideră că victoria lui Iohannis reprezintă “manifestarea unor ani de furie acumulată din cauza standardului de trai scăzut şi a persistenţei corupţiei”.

  • Klaus Iohannis a fost validat de către Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte al României

    La finalul ceremoniei, Klaus Iohannis a declarat că “a fost un vot puternic şi foarte clar” şi i-a asigurat pe români că a înţeles mesajul electoratului. “Este un moment festiv, dar aş vrea să remarc că după 25 de ani de la revoluţie se încheie o etapă. Românii au spus, prin votul lor, stop şi de la capăt”, a declarat Iohannis. “Viziunea pe care eu am prezentat-o în campania electorală s-a împletit foarte frumos cu aşteptările românilor. Le spun românilor, astăzi şi aici, că se poate. Se poate construi o Românie puternică. […] Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas.”

    “Vreau să vă spun cu toată fermitatea că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Cred că preşedintele României trebuie, prin viziunea cu care vine, să inspire naţiunea, iar prin comportamentul său public să devină un etalon al societăţii române.”

    Preşedintele în funcţie Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că acesta este un moment extrem de important. “Vă doresc, domnule preşedinte ales, ca după primul mandat să fiţi singur la această ceremonie”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la faptul că îi urează lui Iohannis să rămână la Cotroceni timp de două mandate (în cadrul ceremoniei sunt prezenţi atât preşedintele în funcţie cât şi cel ales – n.red.). “Cine crede că transformarea României este un proces de cinci ani se înşeală. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă astfel încât să se meargă înainte pe drumul fixat.”

    “Am constatat, în două mandate, că se vor găsi întotdeauna în societatea şi în mass media germenii pasului înapoi. Uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te impune. Avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic, încă nu sunt reformate.”

    Traian Băsescu a încheiat discursul mulţumindu-i lui Klaus Iohannis pentru căştigarea alegerilor. “Vreau să vă felicit pentru un lucru care ţinea de o problemă personală. N-aş fi vrut ca la finalul mandatului meu stânga să domine toate puterile statului. Astfel, las moştenire o ţară care are o opţiune de dreapta.”

  • Cum au votat românii din străinătate: Iohannis, votat de 89,73% dintre alegători. Ponta a câştigat doar în Palestina – REZULTATE FINALE

    Conform rezultatelor finale ale scrutinului de duminică, date publicităţii joi de BEC, la alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie în străinătate s-au prezentat la urne 377.651 de români, iar dintre aceştia 38.778 (10,26%) au votat pentru Victor Ponta şi 338.873 (89,73%) pentru Klaus Iohannis.

    De altfel, Klaus Iohannis a câştigat alegerile în toate cele 294 de votare organizate în străinătate, cu excepţia celei din Palestina. În această ţară au votat 19 români, iar zece dintre aceştia (52,63%) au votat cu Victor Ponta.

    În multe dintre ţări, precum Spania, Marea Britanie, Franţa, Germania, Elveţia, Norvegia, Olanda, Danemarca, peste 90% dintre alegători au votat cu Klaus Iohannis.

    Cei mai mulţi români au votat în Italia, unde la cel de-al doilea tur de scrutin s-au prezentat la urne 96.600 de români. Dintre aceştia, 85.579 (88,59%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 11.021 (11,40%) cu Victor Ponta.

    În Spania, au votat 82.744 de români. Dintre aceştia, 74.995 (90.63%) au votat cu Iohannis, iar 7.749 (9.36%) cu Ponta.

    Un număr mare de români – 35.543 – s-a prezentat la vot în 16 noiembrie şi în Republica Moldova. Dintre aceştia, 27.933 (78.58%) au votat cu Klaus Iohannis, iar 7.610 (21.41%) cu Victor Ponta.

    În Marea Britanie, s-au prezentat la urne 25.850 de români, iar 24.533 (94,90%) au votat cu Klaus Iohannis.

    În Franţa, s-au prezentat la urne 16.053 de români, iar 93,46% (15.004) au votat pentru Klaus Iohannis, în Belgia au mers la urne 13.040 de români, 93,72% votând cu Iohannis, în timp ce în Austria au votat 9.533 de români, 94.12% dintre aceştia preferându-l tot pe Iohannis.

    În Australia, au votat 1.499 de români, 92,39% dintre aceştia votând cu Klaus Iohannis, în timp ce în Noua Zeelendă au mers la urne 330 de români, dintre care 309 au votat cu Iohannis.

    În Canada, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale au votat 6.490 de români, dintre care 6.067 (93.48%) l-au preferat pe Victor Ponta, iar în Statele Unite ale Americii au mers la vot 17.683 de cetăţeni români. Dintre aceştia, 16.388 (92,67%) au votat cu Klaus Iohannis.

    În Danemarca, au votat 4.813 de români, dintre care 4.579 (95,13%) pentru Klaus Iohannis, în timp ce în Elveţia au mers la vot 3.758 de români, din care 3.504 (93.24%) au votat cu Klaus Iohannis, iar în Olanda au votat 3.818 români, dintre care 92,5% cu Klaus Iohannis.

    În Irlanda, au mers la urne 3.718 de români, din care 3.560 (95,75%) au votat cu Iohannis.

    În străinătate au fost organizate 294 de secţii de votare, în: Afganistan, Africa de Sud, Albania, Algeria, Arabia Saudita, Argentina, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Angola, Belgia, Bosnia Herţegovina, Brazilia, Belarus, Bulgaria, Canada, Chile, Cipru, Columbia, Croaţia, Cuba, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Danemarca, Egipt, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Federaţia Rusă, Filipine, Finlanda, Franţa, Georgia, Grecia, India, Iordania, Irak, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Kazahstan, Kenya, Kuweit, Letonia, Liban, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Marea Britanie, Maroc, Mexic, Muntenegru, Nigeria, Norvegia, Noua Zeelanda, Olanda, Pakistan, Palestina, Peru, Polonia, Portugalia, Qatar, Republica Arabă Siriană, Republica Cehă, Republica Chineză, Germania, Indonezia, Iran, Republica Moldova, San Marino, Turcia, Senegal, Serbia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania, Sri Lanka, SUA, Sudan, Suedia, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam şi Zimbabwe.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, în mai multe capitale europene cozile de la secţiile de votare au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele legate de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul acestuia, Teodor Meleşcanu, a demisionat şi al la două zile de la cel de-al doilea tur de scrutin. El şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a susţinut că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    Joi, procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a anunţat, joi, că după turul întâi al alegerilor prezidenţiale a fost deschis un dosar în care a început urmărirea penală in rem, respectiv faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot, ca urmare a problemelor la scrutinul din diaspora.

    Tot joi, preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, a declarat, legat de problemele din diaspora de la scrutinul prezidenţial, că “strict pe lege” putea fi emisă o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare în turul al doilea.

     

  • Mitinguri pentru prelungirea votului în diaspora. Mii de manifestanţi în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Sibiu (VIDEO)

    Miile de protestatari, care au încercat să ajungă la sediul PSD, fiind opriţi de jandarmi în Piaţa Regelui, au revenit în Piaţa Victoriei, devenită neîncăpătoare. Manifestanţii au vrut să ajungă la PSD, dar un dispozitiv de jandarmi au înconjurat Piaţa Regelui, oprinndu-le înaintarea. Revoltaţi, protestatarii au strigat “Ruşine să vă fie”, “Jandarmeria apără hoţia”, “Noi cu mâinile goale, voi cu bastoane”, “PSD, ciuma roşie” şi “Libertate”.

    În Piaţa Unirii din Cluj-Napoca, oamenii au început să se adune încă din jurul orei 17.30, numărul lor crescând treptat, astfel că la ora transmiterii acestei ştiri în zonă se află aproximativ 1.500 de persoane, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 500 de persoane, majoritatea tineri, protestează, la ora transmiterii acestei ştiri, în Piaţa Victoriei din Timişoara, în faţa Operei Române, nemulţumiţi de modul în care au fost organizate alegerile în diaspora, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 200 de persoane s-au adunat, duminică seară, în faţa sediului ACL din Sibiu, cântând imnul României şi scandând numele lui Klaus Iohannis, precum şi lozinci precum “Klaus, Klaus, ne-ai scăpat de Mickey Mouse”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Peste 200 de persoane participă, duminică seară, la Braşov, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, ei scandând: ”Vrem alegeri corecte” şi ”Jos, jos, Guvernul mincinos”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Aproximativ 150 de persoane participă, duminică seară, la Iaşi, la un miting de solidaritate cu românii din diaspora, ei scandând: ”Lăsaţi-i să voteze” şi ”Demisia”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Şi la Arad, aproximativ 50 de tineri, membri şi simpatizanţi ai ACL, au ieşit în faţa Primăriei după aflarea rezultatelor exit-poll-urilor, agitând steaguri tricolore şi scandând “Libertate”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro