Tag: vaccin

  • Iohannis: Vom primi peste 10 milioane de doze de vaccin. Vaccinarea întregii populaţii, în primăvară

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, că România va primi peste 10 milioane de doze de vaccin în prima tranşă, ia primii care vor fi vaccinaţi vor fi lucrătorii din sănătate şi persoanele aflate în situaţie de risc. Întreaga populaţie se va putea imuniza în primăvară.

    Preşedintele Klaus Iohannis a spus, într-o conferinţă de presă, că situaţia infectărilor cu SARS-CoV-2 este tot mai îngrijorătoare.

    „Populaţia este expusă unui risc major de infectare cu SARS-CoV-2. România se confruntă, la rândul ei, cu cifre îngrijorătoare şi autorităţile se adaptează permanent prin noi măsuri pentru a controla transmiterea virusului. În acest context, ne punem cu toţii mari speranţe în dezvoltarea cât mai curând posibil a unui vaccin anti-COVID-19, vaccin sigur şi eficient iar eforturile făcute la nivel internaţional confirmă dorinţa tuturor de a avea acest vaccin”, a spus Iohannis.

    Potrivit preşedintelui, România va primi 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19.

    „România este parte a acordurilor încheiate de către Comisia Europeană pentru furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19 atunci când acestea vor fi disponibile urmând ca ţării noastre să îi revin o alocare de peste 10 milioane de doze de vaccin. Din cauza cererii extrem de ridicate la nivel mondial şi a capacităţii, totuşi, destul de reduse de producţie, vaccinul va ajunge în ţările europene în mod etapizat. Pentru România, ne aşteptăm ca prima tranşă primită să ajungă sunt cel mai favorabil scenariu în primul trimestru al anului viitor”, a spus preşedintele.

    Acesta a subliniat că în bază convenţiilor făcute în Uniunea Europeană, toate statele europene vor primi în acelaşi timp aceste traşe de vaccin.

    „În momentul în care vaccinul va fi disponibil şi va fi livrată prima tranşă toate statele europene vor primi cota corespunzătoare din prima tranşă, la fel din a doua tranşă şi aşa mai departe”, a afirmat şeful statului.

    Klaus Iohannis a precizat că primii care vor fi vaccinaţi sunt lucrătorii din sănătate.

    „Primii care vor fi vaccinaţi, în mod natural, vor fi toţi lucrătorii din sistemul medical, dar şi persoanele din grupele de risc. Vaccinarea întregii populaţiei va începe cel mai devreme – asta trebuie să fie foarte clar – cel mai devreme în primăvară. Vrem să ne asigurăm, totodată, că vaccinurile folosite au cel mai înalt nivel de eficienţă şi siguranţă şi se respectă toate reglementările internaţionale”, a mai spus Iohannis.

     

  • Vaccinul anti-Covid: UE avertizează că până în 2022 nu vor fi doze suficiente pentru toată Europa

    Oficialii UE au declarat, într-o şedinţă internă, că doar o parte din populaţia Uniunii Europene poate fi vaccinată împotriva coronavirusului până în 2022, potrivit unor surse. O a doua sursă a confirmat informaţiile pentru Reuters.

    Oficialii UE au declarat, într-o şedinţă internă, că doar o parte din populaţia Uniunii Europene poate fi vaccinată împotriva coronavirusului până în 2022. De altfel, aceştia şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la posibilul eşec al formulei sau la insuficienţa dozelor produse.

    „Nu vor exista suficiente vaccinuri Covid-19 pentru întreaga populaţie până la finalul anului 2021”, le-ar fi transmis luni diplomaţilor un oficial al Comisiei Europene, în timpul unei şedinţe cu uşile închise. O a doua sursă a confirmat informaţiile pentru Reuters, dar purtătorul de cuvânt al CE nu a oferit comentarii pe moment.

    UE a rezervat peste un miliard de doze din viitorul vaccin anti-Covid dezvoltat de trei companii farmaceutice. În prezent, oficialii europeni negociază cu alte companii pre-comanda unui alt miliard de flacoane.

    Comisia Uniunii Europene a spus anterior că vaccinurile vor fi limitate „în etapele iniţiale”, fără a specifica şi cât durează această perioadă.

  • Rusia începe producerea celui de-al doilea vaccin anti-COVID-19 şi plănuieşte să finalizeze procesul până la finalul anului. Prin ce se deosebeşte de Sputnik V

    Rusia a început să producă al doilea vaccin de combatere a coronavirusului care nu a încheiat testele clinice, transmite Bloomberg.

    Vaccinul, dezvoltat de Institutul Vector şi Centrul de Biotehnologie din Novosibirisk, va fi gata până la sfârşitul anului, a declarat Anna Popova, şefa Rospontrebnadzor, autoritatea din domeniul sănătăţii publice. Preşedintele Vladimir Putin a declarat că produsul va urma o traiectorie similară vaccinului anunţat la sfârşitul lunii august.

    Vaccinurile au fost testate pe un număr limitat de oameni înainte să primească aprobare pentru administrare în masă şi trebuie să treacă prin faza a treia a testelor clinice pentru a-şi dovedi eficacitatea şi siguranţa.

    Rusia ocupă locul 4 la nivel mondial în ceea ce priveşte numărul de infecţii, implementând recent o serie de măsuri pentru a controla al doilea val al pandemiei. Până acum, autorităţile au raportat 26.589 de decese cauzate de COVID-19, potrivit Worldometers.

    Spre deosebire de Sputnik V, care utilizează adenoviruşi pentru a stimula sistemul imunitar împotriva SARS-CoV-2, al doilea vaccin este o combinaţie de lanţuri de aminoacizi, numite peptide, care generează un răspuns imun.

    Kirill Dmitriev, şeful Fondul Direct de Investiţii, a declarat în iulie că Rusia va produce 30 de milioane de doze în 2020. Obiectivul a fost descris drept „imposibil” de ministrul industriei Denis Manturov, dezvoltându-se de fapt până în 2,3 milioane de doze.

    Având în vedere că Statele Unite produc mai multe vaccinuri anticoronavirus, „am putea să ne asumăm oricând riscul de a răni o mulţime de oameni sau de a le oferi un tratament care nu funcţionează. Am putea începe într-o săptămână, dacă am dori acest lucru”, a declarat Anthony Fauci, principalul expert epidemiologic al Casei Albe.

     

  • Descoperirea care schimbă tot ce ştiam despre COVID-19. Avertismentul dur al oamenilor de ştiinţă

    Coronavirusul va deveni endemic cu sau fără vaccin, anunţă experţii în boli infecţioase, sugerând că oamenii trebuie să înveţe să trăiască cu pandemia, scrie CNBC.

    Până acum, numărul de infecţii la nivel mondial a ajuns la 41 de milioane, înregistrându-se peste un milion de decese, potrivit Universităţii Johns Hopkins.

    Dr. David Heymann, care a condus divizia de boli infecţioase a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în timpul epidemiei de SARS din 2002-2003, crede că guvernele îşi pun prea mult speranţele în dezvoltarea unui tratament într-un moment în care comunicarea, procesele de testare şi măsurile de prevenţie sunt cât se poate de importante.

    „Principala dificultate în momentul de faţă este că multe ţări cred că vaccinul va rezolva majoritatea problemelor. Însă nu aşa ar trebui să procedăm… Trebuie să învăţăm să trăim cu pandemia”, spune Heymann.

    Consilierul-şef pe probleme ştiinţifice din cadrul guvernului britanic, Patrick Vallance, a declarat săptămâna aceasta că virusul SARS-CoV-2 are toate şansele să devină la fel de endemic precum gripa anuală.

    Vallance spune că dezvoltarea unui vaccin durează în medie 10 ani. Cel mai rapid proces de creare a fost pentru oreion şi a durat patru ani.

    „Oamenii au nevoie să gestioneze de unii singuri riscurile, aşa cum fac vis-a-vis de bolile cu transmitere sexuală şi tuberculoză”, a adăugat Heymann.

     

  • Studiu: Românii nu au încredere în vaccinul anti-Covid. Doar 6 din 10 persoane s-ar vaccina

    Şase din zece români s-ar vaccina împotriva virusului SARS CoV-2 dacă vaccinul ar fi disponibil. Acesta este rezultatul unui studiu realizat de Ipsos în mai multe ţări din lume în perioada iunie-septembrie. Rezultatul plasează România printre ultimele ţări în privinţa acceptării vaccinului.

    Un studiu realizat de Ipsos în rândul a peste 20.000 de adulţi din 28 de ţări arată faptul că la nivel global trei din patru adulţi (74%) s-ar vaccina anti-COVID, dacă vaccinul ar fi disponibil. Cel mai mare nivel de acceptare este în China, unde aproape toate persoanele intervievate (97%) au declarat că sunt de acord cu vaccinarea.

    În afară de China, ţările care au înregistrat cea mai mare deschidere către vaccinare sunt cele cu o rată mare de infectare şi un ritm accelerat de creştere a cazurilor. Este vorba de Brazilia (unde 88% din populaţia adultă ar vrea să se vaccineze) şi India (87%). India ocupă locul doi mondial, cu peste şapte milioane de persoane infectate, urmată de Brazilia, cu cinci milioane de cazuri. În topul ţărilor cu un interes ridicat de vaccinare este şi Australia (88% intenţionează să se vaccineze), ţară care nu se confruntă în prezent cu un nivel ridicat al cazurilor de coronavirus.

    La polul opus, printre ţările cele mai sceptice cu privire la vaccinarea anti-COVID se află România (57% ar vrea să se vaccineze), Ungaria şi Polonia (56%, fiecare), precum şi Rusia, cu 54%. Practic, deşi este prima ţară care a aprobat un vaccin anti-COVID, Rusia se confruntă cu cea mai mare reticenţă faţă de vaccinare în rândul populaţiei.

    Potrivit studiului, românii au păreri foarte polarizate în ceea ce priveşte vaccinarea anti-COVID, existând atât un grup de persoane deschise către vaccinare (57%), precum şi un grup destul de consistent care se opune vaccinării (43%). Bărbaţii români sunt mai degrabă pro-vaccinare (68% intenţionează să se vaccineze), comparativ cu femeile (49%).

    Pe grupe de vârstă, în mod paradoxal la o prima vedere, tinerii şi persoanele mai în vârstă sunt de aceeaşi parte a baricadei – 66% dintre persoanele tinere (16-24 ani), respectiv 66% dintre persoanele peste 55 ani sunt pro-vaccinare, faţă de 51% în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani.

    „Această aliniere de păreri între tineri şi maturi ne-a surprins iniţial, având în vedere că de regulă în studii observăm că atitudinile, valorile şi comportamentele între cele două segmente de vârstă se află puternic în opoziţie – îl putem numi ‘conflictul dintre generaţii’ sau ‘generaţia Baby Boomers versus generaţia Z’. Deşi ne aşteptam ca persoanele mai mature să aibă o atitudine pro-vaccinare, având în vedere că sunt în grupul de risc, deschiderea tinerilor spre vaccinare nu este total surprinzătoare şi este cel mai probabil generată de dorinţa lor de a reveni la normalitate, de a scurta astfel perioada pandemiei printr-o imunizare cât mai rapidă. În plus, tinerii sunt o generaţie mult mai ‘disciplinată social’, mai responsabilă ecologic, deci mult mai dispusă să accepte şi să urmeze recomandările medicale şi restricţiile sociale impuse oficial”, a explicat Laura Arpad, Healthcare Lead în cadrul Ipsos România.

    Principalul motiv anti-vaccinare este teama de reacţii adverse şi neîncrederea în eficienţa vaccinului.

    În prezent, la nivel mondial, se lucrează la peste 100 vaccinuri anti-COVID, iar 20 dintre acestea sunt în faze avansate de testare,

  • Cercetătorii de la AstraZeneca ar putea relua testările pentru vaccinul împotriva COVID-19

    Echipa de cercetători AstraZeneca ar putea relua testările pentru vaccinul împotriva COVID-19, conform surselor citate de Reuters.Testările au fost sistate din cauza unui participant din Oxford, Marea Britanie, care s-a îmbolnăvit.

    Începând cu 6 septembrie, testările pentru vaccinul împotriva COVID-19, al celor de la AstraZeneca, au fost sistate pentru că o participantă din Marea Britanie s-a îmbolnăvit. Simptomele indicau o boală rară, inflamatorie. Acum, la aproximativ două luni distanţă, surse Reuters spun că ancheta celor de la FDA s-a încheiat şi testările în SUA ar putea fi reluate în decurs de o săptămână.

    Oficialii din Marea Britanie, cei de la MHRA, au analizat simptomele participantei şi au decis că nu există suficiente probe care să spună cu certitudine că starea sa a fost o consecinţă a vaccinului. Aşadar, testările ar putea fi reluate, cu condiţia ca „participanta care s-a îmbolnăvit să fie atent urmărită”.

    Într-o scrisoare oficială, primită de cei de la Reuters, este specificat faptul că „FDA a finalizat ancheta şi testările vor fi reluate în scurt timp”.

    Se pare că FDA „a ajuns la aceeaşi concluzie ca şi cei de la MHRA”.

    Documentul menţionează că nu există destule probe care să confirme legătura dintre o boală neurologică atât de specifică şi vaccinul celor de la AstraZeneca.

    Doctorul Paul Offit, medic specialist al Spitalului de Copii din Philadelphia, a declarat, de asemenea, că pentru o astfel de boală neurologică, cauzele pot fi multiple.

    Un reprezentant AstraZeneca nu a comentat, însă, aceste informaţii şi nu a oferit mai multe detalii cu privire la rezultatele anchetei celor de la FDA şi MHRA.

  • 500.000 de doze de vaccin gripal sunt livrate luni în toate judeţele din România

    O nouă tranşă de 500.000 de doze de vaccin gripal este livrată luni, de furnizor, direcţiilor de sănătate publică din judeţe. Dozele vor fi direcţionate către cabinetele medicilor de familie pentru continuarea imunizării persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire, în cadrul campaniei de vaccinare.

    Pentru sezonul 2020-2021, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat trei milioane de doze de vaccin gripal, o cantitate dublă faţă de anul trecut, în vederea imunizării unui număr cât mai mare de persoane cu risc ridicat de îmbolnăvire. Campania de vaccinare a început în data de 14 septembrie, iar repartiţia dozelor de vaccin către direcţiile de sănătate publică se face în mai multe etape.

    O etapă se derulează în aceste zile, iar următoarea tranşă de 1.100.000 de doze de vaccin gripal se va realiza în prima parte a lunii noiembrie.

    În cadrul campaniei de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii sunt imunizate persoanele cu varsta peste 65 de ani, cu boli cronice, în special boli respiratorii şi cardiovasculare, boli metabolice, copii şi bătrâni instituţionalizaţi, personal medical şi gravide.

    Conform Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, până la jumătatea lunii octombrie au fost vaccinate antigripal 146.537 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

    Conform aceleiaşi surse, la nivel naţional, în cea de-a doua săptămână de supraveghere şi monitorizare a evoluţiei infecţiilor respiratorii acute şi gripei, numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute a fost de peste 42.000, cu aproximativ 50.2% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent, dar într-o creştere uşoară, cu 8.7%, comparativ cu cel din săptămâna anterioară.

    Până în prezent, în acest sezon nu au fost înregistrate cazuri confirmate de gripă.

  • Şefa FMI: Cooperarea în privinţa vaccinului, redresarea economică ar putea împinge venitul global la 9.000 mld. dolari până în 2025

    O cooperare strânsă cu privire la vaccinurile împotriva coronavirusului ar putea accelera recuperarea economiei mondiale şi adăuga 9.000 mld. dolari la venitul mondial până în 2025, a declarat Kristalina Georgieva, managing director al Fondului Monetar Internaţional, potrivit Reuters. Aceasta a făcut apel la SUA şi China pentru menţinerea stimulentelor ce ar putea ajuta la impulsionarea procesului de recuperare a economiei mondiale. 

  • Johnson & Johnson, unul dintre principalii candidaţi la vaccinul anti-COVID-19, înregistrează venituri peste aşteptări în T3

    Johnson & Johnson a înregistrat în T3 un plus semnificativ de vânzări în ciuda obstacolelor generate de COVID-19, potrivit CNN.

    Vânzările trimestriale ale companiei au crescut cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi au ajuns la 21,1 miliarde de dolari, fiind alimentate de cererea de medicamente fără reţetă, precum paracetamolul.

    „Vânzările din e-commerce continuă să susţină creşterile înregistrate de majoritatea brandurilor”, spune Christopher DelOrefice, vicepreşedintele diviziei de relaţii cu investitorii din cadrul J&J.

    Anunţul vine la o zi după ce compania a anunţat întreruperea temporară a studiilor clinice pentru vaccinul de combatere a coronavirusului din cauza unei boli inexplicabile a unui participant la studiu.

    În urmă cu trei săptămâni, J&J începea etapa finală a studiilor clinice pentru dezvoltarea unui vaccin. În ciuda faptului că este a patra companie americană care începe în mod oficial procesul, studiul celor de la J&J este cel mai mare din Statele Unite, în condiţiile în care numără 60.000 de participanţi.

    În Marea Britanie, autorităţile au declarat că vaccinarea tuturor cetăţenilor reprezintă un scenariu improbabil: „Nu vom administra vaccinuri celor cu vârste de sub 18 ani. Este un vaccin pentru adulţi, pentru oameni trecuţi de 50 de ani. Urmează să ne concentrăm asupra staff-ului medical, personalului din casele de bătrâni şi persoanelor vulnerabile”, spune şeful grupului responsabil pentru crearea unui vaccin anti-COVID-19 în Regatul Unit, Kate Bingham.

     

  • Vaccinul anti-COVID-19 cu aplicare locală prin pulverizare ar putea fi antidot revoluţionar

    O mare parte din proiectele privind dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19 presupun injectarea soluţiei în braţ, însă, majoritatea oamenilor de ştiinţă descoperă acum că eficienţa medicamentului ar putea fi sporită dacă îl aplicăm pe zonele cheie: în nas şi în gât.

    O mare parte din proiectele privind dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19 presupun injectarea soluţiei în braţ. Însă, majoritatea oamenilor de ştiinţă descoperă acum că eficienţa medicamentului ar putea fi sporită dacă îl aplicăm pe zonele cheie: în nas şi în gât.

    Majoritatea vaccinurilor care se află acum în faza de testare presupun injectarea a două doze de serum în braţ. Specialiştii speră, însă, că răspunsul sistemului imunitar va fi mai rapid dacă medicamentul este aplicat direct pe zona cea mai afectată de virus, aparatul respirator.

    Vaccinările prin pulverizare se află deja în curs de dezvoltare în SUA, Marea Britanie şi Hong Kong şi ar putea ajuta statele grav afectate să scape de restricţiile impuse, care nu fac decât să dea peste cap economia şi viaţa de zi cu zi. Totodată, vaccinarea prin pulverizare ar putea ajuta la prevenirea creşterii agentului patogen în nas, ceea ce ar putea limita şi transmiterea rapidă a virusului.

    Cercetătorii s-au concentrat pe dezvoltarea vaccinului cu aplicare prin injecţie, fiind considerată cea mai rapidă formă de contact cu serul. Însă, premisa de la care pleacă grupurile de cercetare în vaccinuri prin inhalare şi pulverizare este că aparatul respirator este căptuşit de mucoasă, cu un conţinut ridicat de proteine imune, numite IgA, care oferă o protecţie mai bună împotriva virusurilor respiratorii. Activarea acestor proteine ar putea duce la protejarea zonelor adânci din plămâni, zone în care virusul SARS-CoV-2 provoacă cele mai multe daune.

    Michael Diamond, specialist în boli infecţioase la Universitatea Washington din St. Louis: Vaccinurile din a doua şi a treia generaţie, cât şi vaccinurile intranazale, vor fi o componentă cheie în diminuarea transmiterii virusului în interiorul comunităţii.

    În urma unui studiu de tip experiment realizat de Diamond pe şoareci, echipa sa a descoperit că administrarea unui vaccin experimental prin nas a dus la un răspuns imun puternic în tot corpul. Eficienţa s-a putut observa şi la nivelul căilor respiratorii.

    Cei de la Altimmune plănuiesc să facă testări cu vaccinul nazal, aflat în al patrulea stadiu de testare, pe un grup de bolnavi COVID-19. Instrumentul de administrare al medicamentului va semăna cu un inhalator folosit de bolnavii de astm.