BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Oficial: Noul guvern slovac refuză să acorde Ucrainei ajutor militar

    Pachetul de ajutor includea 140 de rachete cu sistemul de apărare antiaeriană KUB, peste 5.000 de piese de muniţie de tun de 125 mm şi 4 milioane de cartuşe de muniţie pentru arme de calibru mic, conform acordului care a fost elaborat de guvernul anterior.

    Miercuri, membrii Guvernului condus de Fico au respins pachetul de ajutor, potrivit site-ului guvernamental.

    Fico a avut o campanie electorală în care a criticat sprijinul militar occidental pentru Ucraina şi sancţiunile împotriva Rusiei şi a susţinut iniţierea unor discuţii de pace. Este o strategie similară cu cea a liderului Ungariei, Viktor Orban, care însă este respinsă de Kiev deoarece ar oferi numeroase avantaje ruşilor.

    Anterior, Slovacia a fost un susţinător ferm al Ucrainei şi a furnizat echipamente militare, inclusiv vehicule de luptă, un sistem de apărare aeriană S-300 şi avioane MiG-29. În total, au fost 13 pachete cu ajutoare militare în valoare totală de 671 de milioane de euro.

  • Ciolacu, după anunţul CE: Guvernul va fi un partener de încredere pentru Ucraina şi Moldova

    Guvernul României va fi un partener de încredere pentru Ucraina şi Moldova în procesul de aderare la UE, a transmis miercuri Marcel Ciolacu, după ce CE a recomandat începerea negocierilor de aderare la UE pentru cele două ţări.

    Într-un mesaj postat pe platforma X, premierul Marcel Ciolacu salută decizia CE.

    „Guvernul României va fi un partener de încredere pentru Ucraina şi Moldova în acest proces, şi sper într-o decizie pozitivă a liderilor UE în decembrie”, a scris şeful Guvernului.

    Comisia Europeană a recomandat Consiliului European începerea negocierilor de aderare la UE pentru Republica Moldova şi Ucraina.

    O decizie va fi luată în decembrie de liderii UE.

  • Expat la graniţa cu acasă

    „Profesional, în toţi aceşti 26 de ani  am reuşit să trăiesc în JTI mai multe vieşi diferite, fără să părăsesc compania” spune Alexander Pitchka, General Manager JTI România, Moldova şi Bulgaria, povestindu-ne despre aventura pe care o trăieşte de peste două decenii şi jumătate ca expat. Ce perspective şi-a format asupra României, noua ţară adoptivă, aflată chiar la graniţă cu cea natală, Ucraina?

    „Am venit prima dată în România în octombrie 2017, într-o deplasare de afaceri şi am fost imediat impresionat de oameni. Anterior, din poziţia de Regional CFO la sediul central al JTI, am avut plăcerea de a lucra îndeaproape cu câţiva colegi români şi am văzut cât sunt de pasionaţi, dedicaţi şi cât de mult muncesc din greu. Când am vizitat Bucureştiul din nou şi am întâlnit echipa din România, acea primă impresie nu s-a schimbat, ci a devenit mai puternică”, povesteşte Alexander Pitchka, general manager, JTI România, Moldova şi Bulgaria. 

    El a ajuns să lucreze în această industrie printr-o coincidenţă fericită, „aproape ca o potrivire făcută în cer, dacă pot să spun aşa”. „Eram în Statele Unite, când mi s-a dat şansa de a mă alătura JTI (pe atunci RJR) şi am decis să încerc. Nu am regretat niciodată acea decizie, nici măcar o clipă. Am fost atât de fericit şi norocos cu oamenii care m-au înconjurat pe durata parcursului meu profesional şi care au contat pentru mine!” În plus, spune că a ales o companie mai degrabă decât o industrie. „Dacă mi-ar fi spus cineva cu 26 de ani în urmă că voi rămâne atât de mult la JTI, nu l-aş fi crezut. Dar aşa a fost. Pentru că, profesional, în toţi aceşti 26 de ani am reuşit să trăiesc în JTI mai multe vieţi diferite, fără să părăsesc compania.”

    Astfel, el s-a alăturat JTI în 1997, în cadrul Global Supply Chain (Manufacturing) din Ucraina. A ocupat apoi diverse poziţii în departamentul Finanţe al companiei şi a lucrat, de asemenea, în alte ţări, printre care Coreea şi Rusia, iar în 2012 s-a mutat la Geneva, unde a condus Departamentul Financiar pentru Regiunea Europa centrală a JTI. În 2013, a devenit regional chief financial officer pentru Regiunea Europa de Est, inclusiv câteva ţări din Asia, pentru ca în 2018 să fie numit general manager în Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, preluând apoi, în 2020, rolul de general manager al JTI Kazahstan, Asia Centrală şi Mongolia. Executivul deţine rolul actual din mai 2022, iar relocarea în Bucureşti i-a dat şansa, spune el, să experimenteze cultura locală, pe care o descoperise anterior doar în treacăt, din interior, iar primele impresii s-au consolidat şi mai mult. „Sunt foarte fericit cu echipa de aici, fiecare e mândru de munca lui şi rezultatele sunt extraordinare. E înălţător să văd cât de mulţi colegi sunt motivaţi de ceea ce fac, nu pentru că e şeful prin preajmă să spună «bravo», ci pentru că sunt pasionaţi de job şi de companie. Acesta este cel mai important ingredient al succesului şi unul dintre motivele pentru care JTI a ajuns să aniverseze 30 de ani de creştere a afacerii în România.”

    Carte de vizită:  Alexander Pitchka, general manager JTI România, Moldova şi Bulgaria

    1. S-a alăturat JTI în 1997, în cadrul Global Supply Chain (Manufacturing) din Ucraina;

    2. A ocupat diverse poziţii în Departamentul Finanţe al companiei şi a lucrat, de asemenea, în alte ţări, printre care Coreea şi Rusia;

    3. În 2012 s-a mutat la Geneva, unde a condus Departamentul Financiar pentru Regiunea Europa centrală a JTI;

    4. În 2013, a devenit regional chief financial officer pentru regiunea Europa de Est, inclusiv câteva ţări din Asia;

    5. În 2018, a fost numit general manager în Georgia, Armenia şi Azerbaidjan, iar în 2020, a preluat rolul de general manager al JTI Kazahstan, Asia Centrală şi Mongolia;

    6. Începând din mai 2022, Alexander Pitchka este general manager al JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    Pitchka crede, de asemenea, că românii sunt inovatori, curioşi şi deschişi la nou, şi îi admiră, totodată pentru căldura, energia şi pozitivismul pe care îl creează în jurul lor. „În afara pasiunii lor pentru viaţă şi muncă, despre care am vorbit mai sus, există multă grijă, amabilitate şi umanitate pe care le-am experimentat personal aici, în ultimele 18 luni. În plus, sunt bucuroşi să ia iniţiativa, să încerce lucruri noi, fiind direcţi, sinceri şi oneşti.”

    Dacă ar fi să descrie România într-un cuvânt, ar alege să o descrie prin oamenii ei: pasionaţi. Cât priveşte lucrurile pe care le-ar îmbunătăţi aici, spune că în calitate de reprezentant al unei companii, şi-ar dori cu siguranţă mai multă stabilitate a cadrului de reglementare şi mai multă predictibilitate a politicii fiscale.

    Legat de diferenţele între ţara natală şi cea adoptivă, spune că e dificil să facă o comparaţie, după mai bine de 20 de ani de când e departe de Ucraina, lucrând în diverse funcţii în cinci ţări diferite. Ultima dată când a petrecut mai mult de o săptămână acasă, în Harkov, Ucraina, a fost în 1995. De atunci, este mereu pe drumuri. „S-ar spune că, de-a lungul anilor, m-am învăţat cu dorul, dar mi-ar plăcea să-mi văd părinţii în casa lor, să-mi întâlnesc prietenii, să mă plimb prin locurile care îmi sunt dragi. Mi-e dor acum de pace pentru Ucraina şi vecinii ei buni şi sper că ea va veni curând. Glumesc cu soţia că «acasă este locul unde ţi-e familia şi unde ţi-e perna». Mutatul dintr-o ţară în alta îţi îmbogăţeşte foarte mult viaţa, pentru că îţi oferă şansa de a experimenta culturi noi, oameni diferiţi, de a te schimba, fiindcă înveţi permanent. Pentru asta trebuie să sacrificăm obişnuitul «acasă» în favoarea traiului în mai multe case. Ca urmare, acum, casa noastră este aici, în România.”

    Făcând o comparaţie între mediul de afaceri „natal” şi cel local, spune că din ceea ce a putut vedea aici, „fără stereotipii”, cel mai mult l-au impresionat pasiunea şi dedicarea, în afaceri, în cultură, în modul în care oamenii se bucură de viaţă. „Este foarte revigorant să vezi şi să simţi toate acestea. Admir cu adevărat acest mod de viaţă. E un mix puternic, rezultat din respectul pentru tradiţii şi un sentiment solid de mândrie.” O altă distincţie importantă din punctul său de vedere este că aici, afacerile sunt luate mult mai personal decât în alte locuri, mult mai puţin tranzacţional decât în alte ţări. „Adică, pe lângă ideea care contează pentru afacere, conexiunea personală între părţi, tradusă aici prin încredere şi bunăvoinţă, sunt la fel de importante.”

    Îmbogăţirea culturală, primul avantaj al vieţii de expat. Deşi în prezent încă învaţă despre România şi aşteaptă cu nerăbdare noi descoperiri, Alexander Pitchka şi-a format deja o serie de preferinţe. Mâncarea sa românească favorită este bulzul ciobănesc, iar referitor la destinaţiile locale de călătorie, susţine că sunt prea multe ca să poată alege. „Aş putea  enumera câteva care sunt pe lista oricui, de exemplu Cluj, Sibiu, Constanţa, Braşov – dar sunt multe altele de explorat.”

    Despre modul în care se desfăşoară agenda sa zilnică, spune că aceasta depinde de priorităţile curente. „În JTI, punem un mare accent pe a fi agili ca organizaţie, iar adaptarea rapidă la schimbări reprezintă o mare parte din această abordare. Ziua perfectă este cea în care echipa finalizează un proiect, o lansare de produs, o descoperire majoră, obţine aprobarea pentru o propunere foarte importantă sau o decizie strategică, la care se lucra de ceva vreme. Îmi concentrez eforturile în sprijinirea echipei ca să ajungă unde şi-a propus.”

    Pentru echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală, crede că este important să-ţi placă ceea ce faci zi de zi şi că este esenţial să te trezeşti dimineaţa şi să te simţi fericit că mergi la muncă, nu să-ţi pierzi săptămâna aşteptând să vină ziua de vineri, mai ales că una dintre lecţiile învăţate în carieră este aceea că dacă îţi place cu adevărat munca ta şi viaţa pe care o duci, succesul va veni. „Chiar dacă uneori simţi că totul cade pe umerii tăi, este extraordinar dacă poţi să-ţi spui când ajungi acasă: «A fost o zi grea, dar mi-a plăcut pentru că am făcut câteva lucruri bune, am realizat ceva care contează.» A te bucura de munca zilnică este, cum spuneam, unul dintre cele mai importante elemente ale echilibrului. Să înveţi cum şi să-ţi aminteşti să te separi de muncă odată ce ai ajuns acasă, e un altul. Cât despre impactul evenimentelor asupra mea, să spun că am mai înaintat în vârstă şi am devenit ceva mai înţelept? Vorbind serios, cu toate câte s-au întâmplat în ultimii ani, cred că, din nefericire, am învăţat să ne aşteptăm la cele mai neaşteptate lucruri – covid, război, criza energiei… ce altceva? Sper la şi îmi doresc mie şi tuturor mai multă stabilitate în anii care vin!”

    La capitolul beneficii avute ca expat, susţine că principalul avantaj este că tot faptul că îţi îmbogăţeşti viaţa intrând în contact cu diverse culturi şi experienţe, înţelegând cum trăiesc oamenii din diferite ţări, învăţând de la ei şi din obiceiurile lor şi, astfel, creşti ca om. „Fiecare ţară îţi oferă o nouă perspectivă asupra vieţii şi asupra ta. Sunt foarte norocos cu JTI, pentru că odată la câţiva ani a fost ca şi când mi s-a schimbat complet viaţa. Fie o schimbare profesională majoră, fie schimbatul ţării (sau chiar continentului) în care îmi desfăşor activitatea, sau ambele. Astfel, chiar dacă sunt în companie de foarte mult timp, e întotdeauna nou şi interesant.” Potrivit lui, când oamenii ating maximul a ceea ce pot realiza într-o anumită poziţie, după câţiva ani, este în natura umană ca eficienţa să scadă, aşa că apare nevoia de o schimbare. „Sunt foarte recunoscător pentru oportunităţile continue de a-mi schimba viaţa odată la câţiva ani. Este uneori dificil, dar pentru mine reprezintă cu adevărat un câştig şi este principalul beneficiu de a fi expat.”

    „Mi-e dor acum de pace pentru Ucraina. Mutatul dintr-o ţară în alta îţi îmbogăţeşte foarte mult viaţa, pentru că îţi oferă şansa de a experimenta culturi noi, oameni diferiţi, de a te schimba, fiindcă înveţi permanent. Pentru asta trebuie să sacrificăm obişnuitul «acasă» în favoarea traiului în mai multe case. Ca urmare, acum, casa noastră este aici, în România.”

    Alexander Pitchka, general manager JTI România, Moldova şi Bulgaria

    Vorbind despre sine şi din posura de lider, executivul spune că este perseverant şi se concentrează pe ceea ce trebuie atins, continuând să încerce, pentru că de cele mai multe ori, obţii ce vrei dacă este ceea ce vrei cu adevărat şi depui tot efortul. „Această idee de a nu renunţa niciodată este foarte importantă pentru mine. Fiind foarte norocos să am o echipă extraordinară alături şi construind pe practicile de agilitate, folosesc prilejul pentru a creşte profesional împreună cu ea prin ceea ce se numeşte «Servant Leadership Style», în care rolul unui lider nu este de a gestiona sau de a conduce, ci de a împuternici şi de a sprijini. Astfel, rolul liderului devine acela de a furniza fiecăruia ce are nevoie pentru a avea succes şi de a elimina blocajele de pe parcurs. Este o călătorie captivantă şi sunt fericit să am sprijinul echipei la fiecare pas!” De altfel, în ceea ce priveşte provocările apărute în rolul său, crede că cea mai incitantă, dar şi cea mai dificilă parte a jobului este aceea de a convinge oamenii să te urmeze. „Pe cont propriu, pare uşor să ai o direcţie clară şi să înţelegi încotro te îndrepţi. Dar într-o companie nimeni nu e singur, întotdeauna lucrăm împreună, ca o echipă. E un slogan care rezumă foarte bine ceea ce spun: «Dacă vrei să mergi repede, mergi singur. Dacă vrei să ajungi departe, mergi împreună cu alţii.»” Astfel, subliniază că, cu cât creştem profesional, cu atât mai mult trebuie să ne bazăm pe oamenii din echipă ca să obţinem împreună rezultate, căci de cele mai multe ori, logica nu e suficientă, oamenii au nevoie să simtă pasiunea, conexiunea personală cu obiectivele şi scopurile comune. „Pentru mine, aceasta este cea mai interesantă parte – să conduci oamenii astfel încât să te urmeze nu pentru că trebuie, ci pentru că aşa vor. Este o diferenţă uriaşă. Să fii urmat pentru că oamenii au aceleaşi obiective, aceleaşi credinţe, pentru că văd şi simt că ceea ce vă străduiţi să realizaţi împreună merită şi sunt gata să contribuie la asta. Când vezi că se întâmplă astfel, este o descoperire foarte plăcută. După, urmează de obicei rezultatele extraordinare.”Cu privire la valori, la fel ca în viaţă, spune că se bazează pe sinceritate, credibilitate, integritate şi amabilitate, umanitate, pe care le consideră trăsături cheie ale unui om bun şi cele pe care ar vrea să le vadă la un lider. De asemenea, şi calităţile pe care le apreciază cel mai mult la un coleg sunt sinceritatea şi integritatea. „Integritatea, sinceritatea şi dedicarea sunt de bază pentru noi toţi. Trebuie să le avem. Plecând de la ele, construim încrederea, făcând tot ce putem mai bine şi sprijinindu-ne unii pe alţii. Totul este despre munca de echipă.” La fel de important notează că este şi moralul, atitudinea oamenilor şi cât de fericiţi sunt cu ceea ce fac. „Aşadar, atitudinea potrivită e fundamentală. Cât despre greşeli, sunt parte din procesul de învăţare şi de a deveni mai bun. Important este să nu fie intenţionate şi să nu se repete.”

    Iar sfatul pe care l-ar da tinerilor profesionişti ar fi: „Dacă vrei cu adevărat să faci ceva cu viaţa ta, fă-o mai devreme. Fă-o acum! Ţinteşte sus, crezi în tine şi treci la acţiune!” Din rândul obiectivelor viitoare, Pitchka spune că, pe scurt, ambiţia sa este să ajute JTI să devină compania de tutun numărul unu în clusterul lor (România, Moldova şi Bulgaria). „Probabil nu se va întâmpla la anul, dar vom munci ca să îndeplinim acest obiectiv. Avem planuri ambiţioase pentru cele trei ţări, în segmentul ţigaretelor, ca şi în categoria nouă pentru noi aici, a tutunului încălzit. Lansarea Ploom X confirmă angajamentul JTI de a investi în produse inovative, luând în considerare cerinţele şi aşteptările consumatorilor. E un debut al planurilor pe care ni le-am propus pentru produsele cu potenţial de risc redus, iar această lansare în România este un punct de reper în acest parcurs.”   

    În 2022, JTI a înregistrat, per total, o cifră de afaceri de 7.473 de milioane de lei – 6.391 mil. lei la nivelul diviziei J.T. International (Romania) SRL şi 1.082 mil. lei la nivelul diviziei JT International Manufacturing. Anul trecut, profitul total înregistrat a fost de 987,6 milioane de lei, cele două entităţi având, separat, un profit de 932 mil. lei, respectiv 55,6 mil. lei, şi un număr de 773, respectiv 586 de angajaţi (la 30 mai 2023).
     

  • Oficialii occidentali abordează cu Kievul problema unor posibile negocieri de pace cu Moscova

    Oficiali americani şi europeni au discutat cu guvernul ucrainean despre ceea ce ar putea implica eventualele negocieri de pace cu Rusia pentru a pune capăt războiului, potrivit NBC, care citează un înalt oficial american care a vrut să îşi păstreze anonimatul şi un fost oficial american.

    În războiul din Ucraina, aflat acum în cea de-a 21-a lună, au murit sau au fost rănite sute de mii de persoane şi zone întinse din ţară au fost distruse.

    De asemenea, s-a declanşat cea mai profundă criză în relaţiile Moscovei cu Occidentul de la Criza rachetelor cubaneze din 1962.

    NBC a declarat că discuţiile au inclus linii foarte generale despre ceea ce Ucraina ar putea fi nevoită să renunţe pentru a ajunge la un acord cu Rusia.

    Reuters nu a putut verifica în mod independent conversaţiile raportate de reţeaua de televiziune americană.

    Întrebat sâmbătă despre reportajul NBC, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi-a reafirmat poziţia potrivit căreia nu este momentul să negocieze cu Rusia şi a negat, de asemenea, că vreun lider occidental îl presează să facă acest lucru.

    „Toată lumea cunoaşte atitudinea mea, care coincide cu atitudinea societăţii ucrainene… Astăzi, nimeni nu face presiuni (asupra mea pentru a negocia), nici unul dintre liderii UE sau ai Statelor Unite”, a declarat el într-o conferinţă de presă comună cu şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Kiev.

    „Ca noi să stăm acum la masă cu Rusia, să discutăm şi să-i dăm ceva – acest lucru nu se va întâmpla”.

    Ucraina a declarat în repetate rânduri că urmăreşte să recucerească toate teritoriile luate de Rusia, inclusiv Crimeea, care a fost anexată în 2014, şi că nu se va odihni până când fiecare soldat rus nu va fi alungat de pe teritoriile sale.

    NBC a citat oficialii americani spunând că discuţiile cu Ucraina au avut loc în contextul în care Statele Unite şi Europa sunt îngrijorate de faptul că războiul a ajuns într-un impas şi sunt îngrijorate de capacitatea Occidentului de a continua să ofere ajutor Kievului.

    În prezent, Rusia controlează aproximativ 17,5% din teritoriul Ucrainei, recunoscut la nivel internaţional.

    Moscova afirmă că a fost nevoită să lanseze ceea ce numeşte o „operaţiune militară specială” în Ucraina ca răspuns la ceea ce consideră a fi un Occident ostil şi agresiv despre care spune că se foloseşte de Kiev pentru a submina Rusia. Kievul şi aliaţii săi occidentali spun că acest lucru este un nonsens şi că acţiunile Moscovei reprezintă o acaparare de teren în stil imperial.

  • Cel mai mare atac cu drone din ultimele săptămâni în Ucraina

    Forţele aeriene au declarat că au doborât 24 de drone “Shahed” din cele 40 lansate de Rusia, cel mai mare atac cu drone din ultimele săptămâni care a vizat Harkov în nord-est, Odesa şi Kherson în sud şi regiunea Lviv de la graniţa Ucrainei cu Polonia în vest.

    O rachetă X-59 a fost, de asemenea, doborâtă, au precizat forţele aeriene.

    “Ne dăm seama că, pe măsură ce se apropie iarna, teroriştii ruşi vor încerca să facă mai multe pagube. Vom răspunde inamicului”, a declarat preşedintele Volodimir Zelenski în legătură cu atacul, adăugând că apărarea aeriană a fost activă în 10 regiuni diferite.

    Oficialii spun că Ucraina se pregăteşte pentru o a doua iarnă de atacuri aeriene ruseşti asupra sistemului energetic, despre care avertizează că este mai vulnerabil decât anul trecut, deoarece are mai puţine capacităţi excedentare şi puţine echipamente de rezervă.

    Forţele aeriene au declarat că ultimele drone au fost lansate în mai multe valuri. Alertele aeriene în unele regiuni au durat câteva ore în timpul nopţii.

    Maksim Kozytskiy, guvernatorul din Lviv, a declarat că o instalaţie de infrastructură a fost lovită de cinci ori în timpul atacurilor asupra regiunii sale, dar nu a dat detalii despre pagube. El nu a raportat victime.

    În regiunea învecinată Ivano-Frankivsk, a fost lovită o instalaţie militară, a declarat guvernatorul Svitlana Onishchuk.

    Oleh Kiper, guvernatorul regional din Odesa, a anunţat un atac asupra unei instalaţii de infrastructură din regiunea de sud.

    Oleh Synehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a declarat că dronele au lovit infrastructura civilă şi au provocat incendii în oraşul Harkov şi în apropierea acestuia. El a spus că opt persoane, inclusiv doi copii, au avut nevoie de ajutor medical din cauza stresului acut.

    Ministrul de interne Ihor Klymenko a declarat că opt case private, o clădire cu trei etaje, mai multe maşini şi un atelier de reparaţii auto au fost avariate în timpul atacului asupra oraşului Harkov.

  • Noi declaraţii pro-Rusia venite de la Orban: Occidentul nu admite că Ucraina nu va câştiga războiul

    Pentru experţii militari este evident că Ucraina nu va putea câştiga pe câmpul de luptă, doar politicienii occidentali nu îndrăznesc să admită acest lucru, a declarat premierul ungar Viktor Orban la Radio Kossuth, ştirea fiind reluată de agenţia rusă Ria Novosti.

    „Este absolut evident că ucrainenii nu vor câştiga pe front. Toţi experţii militari vorbesc şi scriu, dar politicienii nu îndrăznesc să spună că au ales o strategie proastă”, a spus Orban.

    Victoria forţelor armate ucrainene, potrivit lui Orban, li s-a părut politicienilor europeni un scenariu realist şi, atâta timp cât a fost aşa, au promis finanţare. Cu toate acestea, acum, potrivit lui Orban, o victorie militară pare de neatins.
    Orban a adăugat că „ruşii nu vor pierde pe front” şi s-a declarat mândru că menţine dialogul cu Rusia.
    Budapesta a blocat o tranşă de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina
    Guvernul de la Budapesta continuă să facă jocurile Moscovei, iar după schimbarea puterii la Bratislava, are un aliat de npdejde în Europa în Slovacia.

    Ungaria şi Slovacia au blocat un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Liderii Ungariei şi Slovaciei s-au opus alocării unui nou pachet de ajutoare Ucrainei în valoare de 50 de miliarde de euro la summitul UE de la Bruxelles, a declarat pentru Politico o sursă informată din rândul diplomaţilor.

    Potrivit acestuia, premierul ungar Viktor Orban a spus că sprijinul pentru Ucraina „nu funcţionează”.
    Premierul slovac Robert Fico, la rândul său, s-a referit la problemele de corupţie din Ucraina, care interferează cu alocarea fondurilor.

  • BREAKING NEWS! Lovitură uriaşă! Primul stat NATO care anunţă încetarea ajutorului militar pentru Ucraina

    Noul prim-ministru populist al Slovaciei, Robert Fico, declară că guvernul său opreşte ajutorul militar acordat Ucrainei.

    Fico a spus, în faţa deputaţilor, că ţara “nu va mai furniza arme Ucrainei”, repetând promisiunile făcute în timpul campaniei sale electorale.

    Slovacia va continua, însă, să furnizeze ajutor umanitar vecinului său devastat de război, relatează AFP.

    În campania electorală, social-democratul Robert Fico, numit miercuri pentru a patra oară premier al Slovaciei, a promis să pună capăt ajutorului militar oferit Ucrainei. Mai mult, acesta a criticat sancţiunile impuse Rusiei, relata Reuters.

    Fico l-a lăudat pe liderul Ungariei, Viktor Orban, ca fiind un politician care apără interesele ţării sale şi spunea că ar putea face alianţe cu Orban acolo unde interesele lor se întâlnesc.

    În timp ce a răbufnit împotriva Bruxelles-ului şi a Statelor Unite, Fico a declarat în repetate rânduri că nu intenţionează să scoată ţara de 5,5 milioane de locuitori din UE sau din alianţa militară NATO condusă de SUA.

     

  • Ucrainenii îşi continuă în forţă investiţiile în Europa. Polonia atrage investiţii masive din partea acestora

    ♦ În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.

    Conflictul cu Rusia determină un număr în creştere de firme ucrainene să se concentreze pe alte pieţe pentru a-şi reduce dependenţa de piaţa locală în scădere şi a profita de milioanele de ucraineni care au fugit din calea războiului. Polonia este în centrul atenţiei acestora, însă directorii de companii ucrainene se îndreaptă către noi pieţe din Europa de Est pentru a-şi creşte businessul.

    Înaintea invaziei ruseşti, sectorul corporate ucrainean avea o reputaţie amestecată peste graniţe, cu scandalurile de corupţie şi semnele de întrebare privind transparenţa afectându-i imaginea.

    Drept urmare, majoritatea firmelor ucrainene se concentrau pe piaţa locală sau furnizau pentru pieţe din Rusia şi alte state foste comuniste.

    Însă războiul a schimbat dramatic peisajul. Antreprenorii ucraineni au beneficiat de susţinere în multe ţări.

    Olena Romanova a lăsat în urmă un business de saloane de masaj facial de succes când a fugit din Ucraina cu destinaţia Polonia după invazia Rusiei, scrie AFP.

    Împreună cu trei parteneri de business, aceasta oferă acum aceleaşi servicii în Polonia, businessul său numărându-se printre cele aproximativ 30.000 deschise de refugiaţi ucraineni în Polonia de atunci.

    „Am realizat că avem nevoie să ne dezvoltăm pentru a nu înnebuni“, a declarat Romanova, care a plecat din Keiv cu una dintre fiice în prima zi a războiului şi a fost nevoită să-şi lase soţul în urmă.

    Romanova este una din cei aproximativ un milion de ucraineni care trăiesc în prezent în Polonia. Unu din 10 noi businessuri des­chise în această ţară este deţinut de un ucrainean.

    O cincime din businessurile ucrainene care apar în pofida încetinirii economiei poloneze sunt în curs de constituire. Un număr mare dintre acestea operează în sectorul tech, iar restul în servicii de coafor.

    Karina Synevych munceşte pentru popularul lanţ ucrainean de restaurante pescăreşti Chernomorka, care şi-a deschis două unităţi în Varşovia.

    Aceasta spune că lansarea şi administrarea unei afaceri în Polonia sunt mai organizate şi mai transparente decât în Ucraina. Când primul restaurant Chernomorka s-a deschis în Varşovia, primii clienţi erau toţi ucraineni, care au lăsat reviewuri despre plăcerea de a consuma mâncare autohtonă şi de a vorbi limba natală.

    „Pur şi simplu am plâns când le-am citit“, spune Synevych.

    Treptat, ucrainenii au început să-şi aducă prietenii polonezi, iar acum majoritatea clienţilor sunt polonezi.

    Cel mai mare serviciu poştal al Ucrainei, Nova Poshta, deserveşte de asemenea acum marea comunitate ucraineană din Polonia.

    Acesta a deschis prima unitate din Polonia în octombrie sub numele de Nova Post, aceasta permiţând clienţilor să trimită şi să primească rapid colete către şi dinspre Ucraina.

    „În prezent, există şapte sucursale în Varşovia şi avem 34 în întreaga Polonie“, arată şeful diviziei poloneze, Ievghen Tafiychuk.

    Marina Ivanova, un fitness trainer, folo­seşte serviciul în mod regulat. „Astăzi, de exem­plu, am comandat cămăşi brodate din Ucraina. Cumva, am vrut să susţin un producător ucrainean“, spune aceasta. „De ase­menea, trimit o mulţime de lucru către ar­mată prin intermediul Nova Poshta. Prietenii mei le primesc în Odesa şi le trimit mai departe“.

    Pentru mulţi ucraineni, chiar şi pentru cei care au deschis businessuri de succes în Polonia, a-şi face planuri pe termen lung este un lucru extrem de dificil.

    „Trăiesc în prezent“, spune Romanova. Synevych spune că viaţa actuală nu este mai bună sau mai rea, ci pur şi simplu diferită. „Încerc să nu-mi fac niciun plan. Cel mult, îmi fac planuri pentru o lună“.

    Şi Andriy Khudo, coproprietar şi director al grupului de restaurante !FEST, a ales să deschidă activ în Polonia pentru că pe piaţa respectivă brandul şi produsele sale erau deja populare.

    Însă unele firme din Ucraina se uită şi către alte pieţe din Europa, urmând strategii diferite.

    Rostyslav Vovk, CEO al firmei ucrainene de hrană pentru animale Kormotekh, spune că firma a început cu vânzări în ţările baltice, retailerii încercând să înlocuiască produsele ruseşti.

    „Principalul nostru obiectiv acum este să ne dezvoltăm peste graniţe mult mai rapid decât ne plănuisem înainte de război“.

    Lukas, o companie de familie din sectorul dulciurilor cu sediul în centrul Ucrainei, a pătruns pe piaţa slovacă în urmă cu opt ani pentru a-şi comercializa produsele şi a le exporta către alte ţări din UE. Acum, compania intenţionează să înfiinţeze o unitate de producţie în Slovacia.

    În România, construcţiile, energia şi producţia de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat ucrainenii.

  • Preşedintele României, Klaus Iohannis: Ne concentrăm pentru a ajuta Ucraina să câştige războiul, dar avem datoria şi responsabilitatea de a ne proiecta relaţia pe termen lung

    „Ne concentrăm pentru a ajuta Ucraina să câştige războiul, dar avem datoria şi responsabilitatea de a ne proiecta relaţia pe termen lung. Vom continua sprijinul, inclusiv cel militar, cât este necesar, până la victorie“

    preşedintele României, Klaus Iohannis, după întâlnirea cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski..

  • Operatorii portuari din România vor beneficia de o schemă de ajutoare de stat de 24 mil.euro, aprobată de Comisia Europeană, pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi a funcţionării culoarelor de solidaritate Ucraina-UE

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutoare în valoare de până la 24 de milioane euro (118,6 milioane lei) în România pentru sprijinirea investiţiilor în porturile maritime şi interioare în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

    Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză şi de tranziţie privind ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 pentru a sprijini măsuri în sectoare care sunt esenţiale pentru accelerarea tranziţiei verzi şi reducerea dependenţei de combustibili.  

    România a notificat Comisia cu privire la schema de ajutor de stat lansată pentru sprijinirea operatorilor portuari privaţi în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.  

    Companiile vizate vor primi granturi directe cu o valoare limitată a 2 milioane euro per beneficiar. Măsura, finanţată parţial din fondurile de coeziune, va sprijini operatorii portuari privaţi pentru ca aceştia să îmbunătăţească funcţionarea culoarelor de solidaritate Ucraina-UE.

    Ajutorul de stat se va acorda până la 31 decembrie 2023.