BusinessMagazin

Tag: trecut

  • Care este cea mai apreciată atracţie turistică din România de către străini – GALERIE FOTO, VIDEO

    Salina Turda constituie astazi un adevarat muzeu de istorie a mineritului în sare, se arată pe site-ul atracţiei turistice. Muzeul este vizitat de mii de români în fiecare lună, dar şi de străini atraşi de imaginile 

    “Dacă în iulie anul trecut am avut 81.592 de turişti, în iulie anul acesta au fost 89.434. Perioada de vârf de vizitare este luna august. Anul trecut, de exemplu, am avut în această lună aproape 120.000 de turişti.

    Salina Turda este deschisă zilnic între orele 9.00 – 19.00. Intrarea costă 20 de lei pentru adulţi, 12 lei pentru pensionari, 10 lei pentru elevi şi studenţi, iar copiii până la trei ani au acces gratuit.

    Salina Turda este o atracţie şi pentru fotografii străini, Richard John Seymour, celebrul fotograf britanic, s-a declarat fascinat de Salina Turda, pe care a descris-o ca fiind un monument istoric de o frumuseţe incontestabilă.

    Vizitatorii minei se pot destinde la biliard, ping-pong sau bowling, aceştia având posibilitatea de a închiria mese de biliard sau ping-pong sau pista pentru bowling. De asemenea, cuplurile care doresc să se căsătorească într-un loc inedit, o pot face la Salina Turda.

    Vezi cele mai noi imagini din Salina Turda realizate de Ana Maria Catalin sau Cristian Bortes. Iar clipul aparţine binecuvantare.ro
     

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an

    Lacul are o suprafaţă de aproximativ zece hectare, o plajă cu nisip fin şi se găseşte la poalele Munţilor Zarandului, într-o zonă de confluenţă a câmpiei cu dealul.
     
    Datorită aspectului exotic, Lacul Ghioroc atrage tot mai mulţi turişti în fiecare an.
     
     
    Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.
     
    “Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. 
     
    Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat Corneliu Popi-Morodan.
     
     
    Anul trecut, pe plaja au fost plantaţi 40 de palmieri, iar în acest an, Primăria Ghioroc a mai cumpărat încă 20.
     
    Pomii se află într-o zonă specială, inspirată din staţiunea Mamaia, în care vizitatorii se pot fotografia cu un panou mare pe care scrie “Plaja Ghioroc”, iar în spate se vede lacul.
     
     
    Primăria Ghioroc vrea să realizeze un camping pe plaja lacului, în care să poată fi cazate 52 de persoane, iar lucrările sunt în toi. De asemenea, la data de 1 iunie este preconizat că va fi funcţional toboganul cu apă.
     
    În ceea ce priveşte tarifele, cel mai probabil un apartament va putea fi închiriat cu 100 de lei pe noapte. Căsuţele se află la zece metri de lac, chiar pe plajă. Oricum, turiştii au soluţii de dormit, sunt două pensiuni în zonă cu 49 de locuri”, a afirmat primarul comunei Ghioroc.

  • Litoralul Vestului: Lacul cu plajă şi nisip fin atrage peste 100.000 de turişti în fiecare an

    Lacul are o suprafaţă de aproximativ zece hectare, o plajă cu nisip fin şi se găseşte la poalele Munţilor Zarandului, într-o zonă de confluenţă a câmpiei cu dealul.
     
    Datorită aspectului exotic, Lacul Ghioroc atrage tot mai mulţi turişti în fiecare an.
     
     
    Potrivit primarului comunei Ghioroc, Corneliu Popi-Morodan, anul trecut, numărul vizitatorilor a depăşit 100.000, iar în acest an sunt aşteptaţi între 120.000 şi 130.000 de turişti. Înainte de deschiderea sezonului estival 2018, reprezentanţii primăriei au făcut numeroase investiţii.
     
    “Plaja Ghioroc a fost deschisă în 28 aprilie, turiştii fiind aşteptaţi până în data de 15 septembrie. 
     
    Important este că sunt zone verzi unde se poate campa, terasele sunt deschise, unde turiştii pot să şi ia masa, parcarea este funcţională”, a declarat Corneliu Popi-Morodan.
     
     
    Anul trecut, pe plaja au fost plantaţi 40 de palmieri, iar în acest an, Primăria Ghioroc a mai cumpărat încă 20.
     
    Pomii se află într-o zonă specială, inspirată din staţiunea Mamaia, în care vizitatorii se pot fotografia cu un panou mare pe care scrie “Plaja Ghioroc”, iar în spate se vede lacul.
     
     
    Primăria Ghioroc vrea să realizeze un camping pe plaja lacului, în care să poată fi cazate 52 de persoane, iar lucrările sunt în toi. De asemenea, la data de 1 iunie este preconizat că va fi funcţional toboganul cu apă.
     
    În ceea ce priveşte tarifele, cel mai probabil un apartament va putea fi închiriat cu 100 de lei pe noapte. Căsuţele se află la zece metri de lac, chiar pe plajă. Oricum, turiştii au soluţii de dormit, sunt două pensiuni în zonă cu 49 de locuri”, a afirmat primarul comunei Ghioroc.

  • „Nu căutaţi un titlu, ci bucurie în ceea ce faceţi”

     „Avem o creştere constantă a businessului, care cu siguranţă se va menţine şi în următorul an”, descrie Carmina Dragomir perspectivele sale pentru anul în curs. Potrivit ei, creşterea va fi susţinută de structura de distribuţie a companiei, care oferă un avantaj competitiv: distribuţia prin intermediul consultanţilor din agenţii, prin bancassurance, direct către consumator, printr-o echipă de distribuţie de asigurări de grup către corporaţii şi IMM-uri, prin intermediul brokerilor.

    Anterior acestui rol, pe care l-a preluat în octombrie 2017, Dragomir, care are o experienţă de aproape două decenii în servicii financiare, a condus timp de aproape patru ani asigurătorul Metlife Italia. De-a lungul timpului, a avut mai multe funcţii de management în operaţiuni, finanţe, produse, IT, project management şi risk management. După 10 ani în care a avut funcţii de conducere în cadrul departamentului de operaţiuni, Carmina Dragomir a fost numită manager general al AVIVA în România şi s-a ocupat de integrarea operaţiunilor companiei în subsidiara MetLife România. În ianuarie 2014, a fost deputy general manager & COO al sucursalei MetLife Italia, fiind în continuare membru al Consiliului de Administraţie Metropolitan Life. Este absolventă a Facultăţii de Informatică a Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti şi deţine un certificat Fellow Life Management LOMA Institute şi un certificat Harvard în leadership.

    1. Care a fost cel mai dificil moment din carieră şi cum l-aţi depăşit?

    Eram angajată de aproape un an în industria asigurărilor de viaţă, în aceeaşi companie, acum 14 ani. Îmi doream să fac mai mult, să se întâmple lucrurile mai repede, simţeam că nu am suficiente provocări, aşa că la momentul la care am primit o ofertă de job am fost descumpănită. Ar fi însemnat să mă întorc în mediul bancar, de unde venisem cu experienţa profesională anterioară, dar şi să renunţ la o industrie care, chiar dacă era la început, era cu şi despre oameni.

    A fost o alegere dificilă: să rămân în compania care mă ajuta să îmi dezvolt noi competenţe sau să revin în mediul bancar, la un rol cunoscut şi care îmi plăcea? Am ales să rămân şi nu am regretat niciodată această decizie.

    2. Ce aţi învăţat din această experienţă?

    Am învăţat că trebuie să ai răbdare, să descoperi oamenii şi să faci lucrurile împreună cu ei, pentru a te bucura de rezultate. Am învăţat că e important să te dăruieşti în continuare, să rămâi şi să lupţi, iar oamenii vor aprecia implicarea şi rezultatele obţinute împreună. Am învăţat că atunci când eşti în faţa unei decizii dificile nu e rău să discuţi cu alţi oameni, să ai un mentor care să te ajute să faci alegerea cea mai bună.
    3. Care sunt greşelile pe care le îngăduiţi altora?

    Îngăduiesc greşelile atât timp cât nu sunt făcute din indiferenţă, din absenţă. Atunci când oamenii greşesc cu bună credinţă, ei învaţă ceva. Desigur, e important de evaluat impactul pe care acele greşeli le au în viaţa celorlalţi.

    4. Ce altă profesie v-ar fi plăcut?

    Orice profesie care are la bază lucrul în echipă mă atrage. Şi, în plus, care oferă satisfacţia rezultatului obţinut după un proces intens.
    Aş fi putut deveni şi profesor; pentru mine a fi profesor este o alegere nobilă, frumoasă, în care ai şansa să creşti oameni, să îi ajuţi să iubească şi să fie pasionaţi de o materie, un concept, o idee. Le poţi da un start frumos în viaţă, îi poţi ajuta să dezvolte abilităţile potrivite profilului lor. Este o meserie cu o responsabilitate enormă.

    5. Ce profesie nu aţi fi ales niciodată?

    Nu aş fi putut să lucrez ca teoretician în afara echipei. Am nevoie să simt direct rezultatele, să găsesc soluţii împreună cu oamenii din echipă.

    6. Un sfat pentru tineri la început de carieră.

    Să pună pasiune în ceea ce fac, să se dăruiască pe sine, să fie prezenţi în viaţa – personală sau profesională – pe care aleg să o aibă. Să nu zăbovească prea mult în zona de confort – pentru că miracolele se întâmplă întotdeauna în afara ei. Să fie pregătiţi pentru efort, să rămână curioşi, să nu se oprească din a învăţa şi înţelege. Să aibă obiective. Să nu caute un titlu, dar să caute bucurie în ceea ce aleg să facă.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Pasiune

    CARTE: Micul Prinţ – carte pe care am descoperit-o în liceu, la o lecţie de limba franceză. Am pierdut-o şi redescoperit-o când fiica mea era mică. Am cumpărat-o în mai multe ediţii, în mai multe limbi. Am dăruit-o la rândul meu. Este o carte pentru copii cu mesaje pentru adulţi – o întoarcere la simplitate, sinceritate, regăsirea sinelui, întoarcerea către ceilalţi, firesc.

    PERSONALITATE: Îmi place să mă dăruiesc activităţilor despre şi pentru oameni, să îi văd pe cei din jur că reuşesc, implicit şi eu reuşesc prin ei. Sunt activă şi pasionată de ceea ce fac, îmi plac provocările şi simt schimbarea ca o oportunitate.

    PERSOANĂ CARE MĂ INSPIRĂ: Maria Montessori, pentru că metoda sa de dezvoltare a copiilor, implicit a oamenilor, este centrată pe experienţe şi este actuală şi acum după multe zeci de ani.

  • „Nu căutaţi un titlu, ci bucurie în ceea ce faceţi”

     „Avem o creştere constantă a businessului, care cu siguranţă se va menţine şi în următorul an”, descrie Carmina Dragomir perspectivele sale pentru anul în curs. Potrivit ei, creşterea va fi susţinută de structura de distribuţie a companiei, care oferă un avantaj competitiv: distribuţia prin intermediul consultanţilor din agenţii, prin bancassurance, direct către consumator, printr-o echipă de distribuţie de asigurări de grup către corporaţii şi IMM-uri, prin intermediul brokerilor.

    Anterior acestui rol, pe care l-a preluat în octombrie 2017, Dragomir, care are o experienţă de aproape două decenii în servicii financiare, a condus timp de aproape patru ani asigurătorul Metlife Italia. De-a lungul timpului, a avut mai multe funcţii de management în operaţiuni, finanţe, produse, IT, project management şi risk management. După 10 ani în care a avut funcţii de conducere în cadrul departamentului de operaţiuni, Carmina Dragomir a fost numită manager general al AVIVA în România şi s-a ocupat de integrarea operaţiunilor companiei în subsidiara MetLife România. În ianuarie 2014, a fost deputy general manager & COO al sucursalei MetLife Italia, fiind în continuare membru al Consiliului de Administraţie Metropolitan Life. Este absolventă a Facultăţii de Informatică a Academiei de Ştiinţe Economice Bucureşti şi deţine un certificat Fellow Life Management LOMA Institute şi un certificat Harvard în leadership.

    1. Care a fost cel mai dificil moment din carieră şi cum l-aţi depăşit?

    Eram angajată de aproape un an în industria asigurărilor de viaţă, în aceeaşi companie, acum 14 ani. Îmi doream să fac mai mult, să se întâmple lucrurile mai repede, simţeam că nu am suficiente provocări, aşa că la momentul la care am primit o ofertă de job am fost descumpănită. Ar fi însemnat să mă întorc în mediul bancar, de unde venisem cu experienţa profesională anterioară, dar şi să renunţ la o industrie care, chiar dacă era la început, era cu şi despre oameni.

    A fost o alegere dificilă: să rămân în compania care mă ajuta să îmi dezvolt noi competenţe sau să revin în mediul bancar, la un rol cunoscut şi care îmi plăcea? Am ales să rămân şi nu am regretat niciodată această decizie.

    2. Ce aţi învăţat din această experienţă?

    Am învăţat că trebuie să ai răbdare, să descoperi oamenii şi să faci lucrurile împreună cu ei, pentru a te bucura de rezultate. Am învăţat că e important să te dăruieşti în continuare, să rămâi şi să lupţi, iar oamenii vor aprecia implicarea şi rezultatele obţinute împreună. Am învăţat că atunci când eşti în faţa unei decizii dificile nu e rău să discuţi cu alţi oameni, să ai un mentor care să te ajute să faci alegerea cea mai bună.
    3. Care sunt greşelile pe care le îngăduiţi altora?

    Îngăduiesc greşelile atât timp cât nu sunt făcute din indiferenţă, din absenţă. Atunci când oamenii greşesc cu bună credinţă, ei învaţă ceva. Desigur, e important de evaluat impactul pe care acele greşeli le au în viaţa celorlalţi.

    4. Ce altă profesie v-ar fi plăcut?

    Orice profesie care are la bază lucrul în echipă mă atrage. Şi, în plus, care oferă satisfacţia rezultatului obţinut după un proces intens.
    Aş fi putut deveni şi profesor; pentru mine a fi profesor este o alegere nobilă, frumoasă, în care ai şansa să creşti oameni, să îi ajuţi să iubească şi să fie pasionaţi de o materie, un concept, o idee. Le poţi da un start frumos în viaţă, îi poţi ajuta să dezvolte abilităţile potrivite profilului lor. Este o meserie cu o responsabilitate enormă.

    5. Ce profesie nu aţi fi ales niciodată?

    Nu aş fi putut să lucrez ca teoretician în afara echipei. Am nevoie să simt direct rezultatele, să găsesc soluţii împreună cu oamenii din echipă.

    6. Un sfat pentru tineri la început de carieră.

    Să pună pasiune în ceea ce fac, să se dăruiască pe sine, să fie prezenţi în viaţa – personală sau profesională – pe care aleg să o aibă. Să nu zăbovească prea mult în zona de confort – pentru că miracolele se întâmplă întotdeauna în afara ei. Să fie pregătiţi pentru efort, să rămână curioşi, să nu se oprească din a învăţa şi înţelege. Să aibă obiective. Să nu caute un titlu, dar să caute bucurie în ceea ce aleg să facă.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Pasiune

    CARTE: Micul Prinţ – carte pe care am descoperit-o în liceu, la o lecţie de limba franceză. Am pierdut-o şi redescoperit-o când fiica mea era mică. Am cumpărat-o în mai multe ediţii, în mai multe limbi. Am dăruit-o la rândul meu. Este o carte pentru copii cu mesaje pentru adulţi – o întoarcere la simplitate, sinceritate, regăsirea sinelui, întoarcerea către ceilalţi, firesc.

    PERSONALITATE: Îmi place să mă dăruiesc activităţilor despre şi pentru oameni, să îi văd pe cei din jur că reuşesc, implicit şi eu reuşesc prin ei. Sunt activă şi pasionată de ceea ce fac, îmi plac provocările şi simt schimbarea ca o oportunitate.

    PERSOANĂ CARE MĂ INSPIRĂ: Maria Montessori, pentru că metoda sa de dezvoltare a copiilor, implicit a oamenilor, este centrată pe experienţe şi este actuală şi acum după multe zeci de ani.

  • Cei mai puternici manageri de hedge fund din lume

    O revenire puternică a randamentelor a crescut anul trecut câştigurile managerilor de fonduri de investiţii de tip hedge fund, încât cei mai performanţi 25 de manageri au obţinut 15,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 11 miliarde de dolari în 2016, potrivit Financial Times.

    Cei 25 au dus acasă, în medie, 615 milioane de dolari de fiecare, potrivit unui clasament anual al banilor pe care îi câştigă managerii de fonduri de investiţii realizat de publicaţia Institutional Investor.

    Managerii din top cinci au câştigat în medie 3,5 milioane de dolari pe zi anul trecut – asta în condiţiile în care ar fi lucrat chiar 365 de zile. Dacă am calcula că ar fi lucrat 24 de ore pe zi, fiecare a câştigat peste 145.000 de dolari pe oră, sau 2.400 de dolari pe secundă.

    James Simons de la Renaissance Technologies a fost vedeta clasamentului anul trecut, pentru al treilea an consecutiv, după ce a câştigat 1,7 miliarde de dolari, în creştere faţă de 1,6 miliarde de dolari în 2016. Raportat la un calcul micro, acesta a câştigat 4,6 milioane de dolari pe zi.

    În spatele acestuia s-a clasat David Tepper de la Appaloosa Management, care a achiziţionat recent echipa de fotbal american Carolina Panthers. Acesta a câştigat 1,5 miliarde de dolari, după ce şi-a dublat veniturile faţă de anul precedent. Mai exact, Tepper a câştigat 4,1 milioane de dolari pe zi, sau 192.000 de dolari pe oră.

    Ken Griffin de la Citadel s-a clasat pe locul al treilea după ce a avut un an fabulos, cu 1,4 miliarde de dolari, în comparaţie cu 600 de milioane de dolari în 2016. Acesta a câştigat 3,8 milioane de dolari pe zi. În acelaşi timp, Ray Dalio de la Bridgewater Associates a căzut de pe poziţia a doua pe a patra cu 1,3 miliarde de dolari, adică 148.000 de dolari pe oră.

    Poziţia a cincea este ocupată de Israel Englander de la Millennium Management, care a câştigat 975 de milioane de dolari, urmat de Chris Hohn de la TCI Management, Dan Loeb de la Third Point, Charles Coleman de la Tiger Global, Davis Shaw reprezentând DE Shaw, John Overdeck şi David Siegel reprezentând Two Sigma. Sir Michael Hintze de la CQS a părăsit top 10, iar în locul său a intrat Charles Coleman.
    Pentru a ocupa o poziţie în „Lista bogaţilor” realizată de Institutional Investor, un manager trebuia să fi câştigat cel puţin 225 de milioane de dolari, în comparaţie cu 130 de milioane de dolari în 2016 şi 135 de milioane de dolari în 2015.

    În realizarea clasamentului, publicaţia a luat în calcul şi câştigurile realizate prin investirea propriilor fonduri, împreună cu cota câştigată de ei şi cu salariu. Majoritatea câştigurilor au fost ridicate de randamentele mari pe propriile investiţii de capital.

    În timp ce mulţi din acest clasament şi-au putut creşte câştigurile pe baza randamentelor propriilor fonduri de investiţii, acesta nu a fost şi cazul lui Ray Dalio, deoarece Bridgewater a înregistrat în 2017 câştiguri mici, dovedind că strategia Pure Alpha aplicată de Dalio nu este de succes în cazul acestui hedge fund.

    Mare parte din câştigurile lui Dalio, situat pe locul patru în acest clasament, vin din salariul încasat de el pentru poziţia la Bridgewater, instituţie ce supervizează 108,4 miliarde de dolari, fiind cel mai mare fond de acest tip din lume.

    Hedge fund-urile au generat în 2017 cele mai bune venituri din ultimii patru ani, determinând întoarcerea investitorilor către această clasă de active, după ce strategiile din 2016 s-au dovedit de succes. La nivel de industrie, fondurile au avut randamente de 11,4% anul trecut, potrivit datelor de pe platforma Preqin. Anul acesta a debutat mai timid, cu randamentele ajungând abia la 1,1% până în luna aprilie.
    În primul trimestru al anului, fondurile au primit investiţii noi de 16,9 miliarde de dolari, fiind al cincilea trimestru consecutiv de creştere netă după o perioadă de scăderi masive.

  • Cum arată cel mai bun restaurant din lume în 2018 – GALERIE FOTO

    Osteria Francescana, localul din Modena deţinut de maestrul bucătar italian Massimo Bottura, a fost desemnat cel mai bun restaurant din lume pe 2018 de influenta publicaţie de profil britanică Restaurant.

    Aceasta este a doua oară când Osteria Francescana obţine acest titlu, prima dată fiind desemnat cel mai bun restaurant în 2016.

    Anul trecut, acest titlu a fost câştigat de Eleven Madison Park din New York.

    Anul acesta, revista Restaurant a organizat gala 50 Best Restaurants în Bilbao, oraş celebru pentru gastronomia avangardistă.

  • La numai 36 de ani, coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România şi are peste 1.000 de angajaţi în subordine

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016.

    „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.

    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu. El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent.

    „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii.

    La 36 de ani, Philipp Tippel coordonează cea mai extinsă zonă de producţie din portofoliul OMV Petrom din România, cu o suprafaţă de circa 24.000 km pătraţi şi 1.060 de sonde active. Alături de echipa de conducere, este responsabil de coordonarea a peste 1.000 de angajaţi din zona noastră de producţie. 

    Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud. Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.


    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.

    ”A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.

    ”Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.

    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.

  • Austriacul care a digitalizat producţia din sondele Petrom

    Anul trecut, zona de producţie de care este responsabil Philipp Tippel a contribuit cu 18.600 barili pe zi la producţia totală a OMV Petrom, fiind împărţită aproape egal între ţiţei şi gaze. Anul trecut, spune Philipp Tippel, „am pus în funcţiune o nouă staţie de tratare a gazelor, la cele mai ridicate standarde de siguranţă, la Burcioaia (în judeţul Vrancea)”.

    Tot anul trecut, OMV Petrom a mai inaugurat o staţie de tratare a gazelor, la Mădulari (judeţul Vâlcea). Bugetul alocat pentru aceste inaugurări a fost de 130 de milioane de euro, în condiţiile în care investiţiile totale ale grupului austriac au fost anul trecut de circa 2,7 miliarde de lei, în creştere cu 15% faţă de 2016. „Pentru 2018, ne-am planificat un nivel al investiţiilor de 3,7 mld lei, în principal pentru intensificarea activităţii de foraj, proiectul Neptun, revizia generală planificată a rafinăriei Petrobrazi şi pentru proiectul policombustibili”, arată un comunicat de presă al companiei.

    Cât priveşte activitatea zonei de producţie Moldova Sud, Divizia Upstream, Philipp Tippel spune că anul trecut „am atins un nou record privind îmbunătăţirea duratei de viaţă a echipamentelor, ceea ce a contribuit reducerea perioadelor de indisponibilitate şi la reducerea costurilor”.
    Philipp Tippel a urmat cursurile Universităţíi (de mine) din Leoben (Austria), fiind licenţiat în ingineria petrolului, şi are un Master of Science (M.Sc.) în acelaşi domeniu.

    El povesteşte că este cu adevărat fascinat de industria de petrol şi gaze, de faptul că explorează hidrocarburi care se găsesc atât de adânc în scoarţa pământului, imposibil de văzut şi de atins, dar care totuşi influenţează economia mondială la o scală fără precedent. „Cred că pasiunea pentru domeniul meu de activitate, alături de înclinaţia spre aspecte practice şi faptul că îmi place să lucrez în echipă au fost factorii care m-au ajutat în carieră.” Şi-a început cariera la o firmă internaţională de servicii şi timp de cinci ani a acumulat experienţă practică în diferite colţuri ale lumii. Ulterior, în 2012, „m-am alăturat OMV Petrom, ca inginer de producţie pentru zona Moldova Sud.

    Am considerat că este o mare oportunitate să lucrez într-una din cele mai vechi şi mai extinse zone petroliere din Europa, aflată pe teritoriul unei singure ţări şi operată de aceeaşi companie”. În 2013 a fost promovat pentru prima dată într-o poziţie cu atribuţii manageriale, de manager de departament, iar şase luni mai târziu a devenit şef de departament, coordonând o echipă de 70 de experţi tehnici din şapte departamente.

    Această promovare însă este identificată de Philipp Tippel şi ca fiind cel mai dificil moment din cariera sa de până acum. „În momentul în care am devenit şef de departament, am moştenit 18 poziţii neocupate dintr-un total de 70; practic lipsea 25% din forţa de muncă necesară, ceea ce ducea la întârzieri în proiecte şi dificultăţi în atingerea obiectivelor.” A încercat, spune el, să privească această situaţie ca pe o oportunitate de a transforma de la zero echipa, aşa cum îşi dorea. „În strânsă colaborare cu colegii de la resurse umane şi folosind reţeaua de conexiuni din industrie, în şase luni am completat schema de personal cu oamenii potriviţi. Rezultatul a fost o echipă motivată, care a înflorit, şi asta s-a văzut şi în rezultatele excelente pe care le-am raportat un an mai târziu.” Pe parcursul celor trei ani în care a deţinut acea poziţie, „am reuşit să îmbunătăţim semnificativ indicatorii de performanţă ai proiectelor noastre, în ciuda scăderii preţului ţiţeiului începând din 2014”.

    Următorul pas important în cariera austriacului a avut loc la începutul lui 2017, când a devenit director al întregii zone de producţie Moldova Sud. Acum, este responsabil pentru derularea operaţiunilor în condiţii de siguranţă şi eficienţă, inclusiv coordonarea tuturor stakeholderilor, optimizarea valorii pe termen lung a zonei de producţie şi dezvoltarea, în cadrul echipei, a culturii privind siguranţa şi atitudinea faţă de risc, maximizarea valorii folosind tehnologii deja existente şi implementând noi tehnologii în contextul operării unor zăcăminte mature, implementarea iniţiativelor de excelenţă operaţională, creşterea ratei de recuperare a rezervelor prin exploatarea oportunităţilor din proximitatea zăcămintelor existente, prin metode îmbunătăţite de recuperare a ţiţeiului şi adoptarea tehnologiei digitale în rutina de zi cu zi.

    Drept cea mai importantă reuşită din cariera sa, Philipp Tippel numeşte coagularea unei echipe care lucrează împreună, folosind tehnici moderne. „Cred că realizarea cea mai mare este faptul că am implementat o platformă digitală care-i ajută pe ingineri şi pe manageri să ia mai repede deciziile potrivite.” Enumeră şi rezultatele acestui proiect: „Prin integrarea şi automatizarea proceselor de lucru şi graţie platformelor software, am reuşit să dublăm producţia de pe urma reparaţiilor la sonde. Înainte să vin, se folosea încă hârtia, acum totul este digital şi pot lucra interactiv la o problemă pentru a găsi soluţia. Am fost pionieri în utilizarea unor astfel de algoritmi de optimizare în industrie şi suntem căutaţi de alte companii pentru a le împărtăşi experienţa”.
    Cât priveşte planurile pe termen lung, Philipp Tippel spune: „Mă străduiesc să continuui să avansez în ierarhia corporatistă. Dar în inima mea rămân un inginer pasionat, de aceea mi-ar plăcea şi să rămân în domeniul tehnic, urmărind o poziţie de vicepreşedinte sau senior vice-president”.

  • Cea mai nouă strategie a hotelierilor să profite de turiştii pe care îi loveşte nostalgia vacanţelor trecute: Scot la vânzare obiecte care să-ţi amintească de hotel

    Nu puţini sunt clienţii care vor să ia cu ei ceva care să le amintească de şederea într-un hotel anume, fapt pentru care diverse hoteluri au la vânzare articole pe care le folosesc, cum ar fi saltele, perne şi aşternuturi, ori cristaluri de Murano şi veioze sau anumite piese de mobilier. 

    Unui brand din industria ospitalităţii i-a venit însă ideea de a crea o întreagă gamă de mobilier şi decoraţiuni precum cele folosite în unităţile sale pe care să o vândă celor care vor să se simtă ca şi cum şi-ar fi luat camera de hotel cu ei. Soho House, scrie Financial Times, a început anul trecut cu halate şi cu cristalurile folosite în barurile sale, trecând apoi la tapet, tapiţerie de comandă şi mobilă de exterior, urmând a-şi comercializa gama şi în SUA de anul viitor prin intermediul retailerului Anthropologie.