BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Retailul a atras investiţii record pentru ultimii şase ani, de peste un miliard de euro

    Nu a fost deloc un an uşor pentru micii comercianţi independenţi, care se confruntă de ani buni cu scăderea apetitului de consum şi cu presiunea concurenţei. Numărul total de magazine alimentare din România îşi va continua scăderea de la 91.000 în 2008 la 72.000 în acest an şi la 64.000 în 2018, cei mai afectaţi fiind operatorii din comerţul tradiţional, conform unui raport realizat de PwC. „Estimăm că acest trend va continua“, spune Bogdan Belciu, partener la departamentul de consultanţă pentru management din
    cadrul PwC.

    În cazul reţelelor moderne tendinţa este însă inversă: la finalul primelor trei trimestre, numărul magazinelor din retailul alimentar crescuse cu 130 de spaţii faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 1.379. Cele mai dinamice au fost anul acesta reţelele Mega Image şi Profi, care au împreună aproape jumătate din numărul total de supermarketuri de pe piaţa locală. Mega Image a preluat anul acesta 19 magazine Angst, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din segmentul supermarketurilor.

    Anul acesta, vânzările magazinelor moderne de proximitate au crescut cu aproape 102%, faţă de aproape 22% în Bulgaria, 8,8% în Polonia sau 1,8% în Cehia, conform datelor companiei de cercetare de piaţă PMR. Evoluţia de pe piaţa locală s-a datorat pe de o parte creşterii consumului, iar pe de altă parte extinderii lanţurilor de magazine, în total fiind inaugurate peste o sută de spaţii în retailul alimentar modern pe parcursul acestui an. Investiţiile au fost destinate şi extinderii formatelor mari: cele mai mari reţele de hipermarketuri, în funcţie de cifra de afaceri, Kaufland, Auchan şi Carrefour, care au venituri anuale de circa 15 miliarde de lei, au deschis anul acesta nu mai puţin de şase spaţii în Capitală. Cele şase noi spaţii au fost deschise în urma unor investiţii cumulate care ajung la jumătate de miliard de euro. Acest lucru aminteşte mai degrabă de euforia care a precedat criza financiară. La nivelul întregii ţări reţelele de hipermarketuri au ajuns în 2014 la 177 de spaţii.

    Plusuri au bifat şi operatorii din electro-IT pe parcursul acestui an. De pildă, aproximativ 51% dintre locuitorii din mediul urban au făcut cumpărături de Black Friday, un număr record, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Evenimentul s-a extins în diverse categorii de produse, chiar dacă iniţial, în urmă cu 3-4 ani, ofertele erau axate pe produsele electronice, electrocasnice şi IT. Anul acesta, valoarea pieţei de electro-IT se plasează la circa 2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii anteriori (1,7 mld. în 2013), dar mai puţin faţă de 2008 (2,5 mld. euro), conform datelor TEMAX.

    Un domeniu efervescent a fost cel al bricolajului în 2014. În februarie a avut loc vânzarea pe plan local a reţelei Praktiker, care a fost preluată de firma Search Chemicals, deţinută de Omer Susli. Cele 27 de magazine ale reţelei, care şi-a început activitatea pe plan local în 2002, au avut în 2012 vânzări de 142 de milioane de euro. Reţeaua de magazine de bricolaj Obi s-a desfiinţat anul acesta; nemţii de la Tengelmann s-au retras şi au închis pur şi simplu cele şapte magazine deschise de la intrarea pe piaţă, în 2008. Tot anul acesta, în vară, Leroy Merlin a preluat cele 15 spaţii ale BauMax, reţeaua ajungând astfel la 17 magazine.

    În prima jumătate a anului, vânzările cumulate realizate de Dedeman, Ambient, Brico Depot (care a cumpărat anul trecut reţeaua Bricostore), Praktiker, Leroy Merlin şi Hornbach au crescut cu 12%, conform unei analize realizate de ZF. Liderul pieţei de bricolaj, Dedeman, care este şi cel mai mare retailer român, a deschis anul acesta trei noi magazine, iar cifra de afaceri ar putea depăşi anul acesta 700 de milioane de euro.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Patru promovări în cadrul DTZ Echinox pe sfârşit de an

    Monica Vasile – associate director transaction management, s-a alăturat DTZ Echinox în cadrul echipei de birouri în 2007, ocupându-se atât de clienţii locali, cât şi de clienţii internaţionali. În ultimii ani, şi-a asumat rolul de mentor, ocupându-se de formarea profesională a noilor veniţi în departament, reuşind să negocieze şi să intermedieze importante contracte de închiriere împreună cu aceştia. Ea are expertiză pe consultanţă, însoţind chiriaşul sau propietarul în întreg demersul de ocupare al unui spaţiu. În cei peste şapte ani în cadrul DTZ, ea a câştigat experienţă în cadrul departamentului de birouri, fiind implicată în numeroase tranzacţii atât în Bucureşti, cât şi în ţară, totalizând peste 55.000 mp.

    Eduard Turcoman – associate director office & industrial, s-a  alăturat echipei în urmă cu şapte ani, fiind implicat în dezvoltarea portofoliului de clienţi al companiei. Este specializat în consultanţă pe segmentul spaţiilor de birouri, oferind suport chiriaşilor şi proprietarilor pentru asigurarea contractelor de leasing, reînnoirea termenilor contractuali, optimizarea spaţiului şi a costurilor de ocupare şi pentru alte servicii conexe. A tranzacţionat peste 50.000 mp de spaţii de birouri atât în Bucureşti, cât şi în ţară, fiind implicat în peste 50 de tranzacţii. De mai bine de doi ani, se ocupă şi de dezvoltarea segmentul industrial din cadrul DTZ, fiind implicat în închirieri de spaţii logistice de aproximativ 30.000 mp.

    Bogdan Bogatu – associate director new business, face parte din echipa DTZ din 2010, contribuind la creşterea portofoliului de clienţi al companiei. S-a concentrat pe consolidarea relaţiilor DTZ cu importanţi dezvoltatori şi proprietari din piaţă şi a dezvoltat relaţii de colaborare cu chiriaşi reprezentativi din diverse domenii, printre care IT, asigurări, energie sau servicii medicale. A tranzacţionat în perioada 2010 – 2014 peste 40.000 mp spaţii de birouri.

    Mădălina Cojocaru, head of office department DTZ Echinox a menţionat: „Suntem o echipă matură, lucrând de peste 6 ani împreună”. Departamentul de birouri al DTZ Echinox a intermediat anul acesta peste 25.000 mp de spaţii de birouri, reprezentând atât tranzacţii de relocare, cât şi extinderi, renegocieri sau clienţi noi intraţi în piaţă.

    Raluca Plaviţă – associate director residential department. Cu peste 13 ani de experienţă în domeniul imobiliar, a fost implicată în tranzacţii din piaţa rezidenţială de lux şi a oferit consiliere pentru companii multinaţionale, dar şi pentru ambasade în procesul de relocare. Este implicată în deschiderea de noi sedii de ambasade în România împreună cu Ministerul Afacerilor de Externe. În cei peste şase ani în cadrul DTZ Echinox, a reuşit să relocheze sedii de ambasade precum Tunisia, Africa de Sud, Israel, Qatar, etc., dar şi reşedinţe oficiale.

    Valoarea cumulată a tranzacţiilor DTZ pe segmentul rezidential de lux a ajuns la o valoare aproximativă de 8 milioane de euro în 2014.

  • 2014, cel mai important an pentru piaţa globală de M&A de la declanşarea crizei financiare

    La finalul unui an foarte important pentru piaţa internaţională de M&A, analiza identifică ariile geografice şi sectoarele care şi-au încetinit sau şi-au intensificat activitatea. Pentru piaţa din Statele Unite a fost o perioadă foarte intensă, înregistrând o creştere a valorii totale a tranzacţiilor, datorată, în parte, operaţiunilor de tip inbound (investiţii străine). Ultimele 12 luni au fost foarte active pentru sectoarele tehnologie, media şi telecomunicaţii; încă din etapa de due diligence investitorii au manifestat o atenţie sporită pe zona de tehnologie, pe fondul unui interes sporit în ceea ce priveşte securitatea cibernetică şi protecţia datelor.

    Nadia Badea, partener în cadrul Clifford Chance Badea, spune: „Pentru echipa locală de corporate M&A 2014 a fost un an plin, pe măsură ce activitatea investitorilor s-a intensificat, fie prin reactivarea unor proiecte îngheţate, fie prin proiecte noi la nivel local sau regional. Am asistat şi asistăm în continuare proiecte de pe piaţa imobiliară, industria de petrol & gaze, sectorul financiar, industria farmaceutică, domeniul serviciilor, industria bunurilor de consum şi sectorul agricol. Anticipăm că prima parte a anului viitor va fi chiar mai intensă, cu câteva tranzacţii mari aflate în prag de finalizare”.

    Reperele globale ale anului 2014

    •           Europa şi regiunea Asia Pacific înregistrează, în continuare, o creştere pe piaţa M&A. La rândul lor, Statele Unite au raportat, până în acest moment, o creştere anuală de 54%, înregistrând un total de 1.185 miliarde de dolari, incluzând un avans de 179% a valorii tranzacţiilor inbound.

    •           Tranzacţiile transfrontaliere îşi menţin tendinţa de creştere, activitatea înregistrată între cele cinci regiuni importante contribuind cu 25% la valoarea totală a tranzacţiilor M&A de la nivel global.

    •           Industria Serviciilor Medicale şi cea a Bunurilor de consum/ Retail sunt cele mai dinamice din punctul de vedere al activităţii M&A.

    •           Investitorii financiari care, în mod tradiţional, se concentrau pe investiţii private equity pe pieţele dezvoltate, s-au orientat spre multiple categorii de active, noi nişe de piaţă şi arii geografice diverse. Cu precădere, investitorii îşi mută interesul de la economiile dezvoltate, cu rate mici de creştere, către pieţele ce cresc rapid, cum sunt cele din Africa, unde investiţiile inbound provenite din Statele Unite au crescut de-a lungul anului, iar tranzacţiile M&A realizate în interiorul continentului african s-au majorat de aproape patru ori. 

    Guy Norman, liderul global al practicii corporate din cadrul Clifford Chance, spune: „2014 a fost un an foarte bun pentru piaţa globală de M&A. Pe măsură ce companiile caută să îşi extindă prezenţa globală şi să îşi consolideze poziţia în cadrul propriei industrii, iar investitorii financiari urmăresc încasări sporite pe pieţe şi sectoare noi, asistăm la o activitate M&A solidă la nivel trans-regional. În mod obişnuit, această creştere este datorată unui excedent de lichiditate sau unei accesări accelerate a resurselor globale de lichidităţi, provenind din mai multe surse, la costuri foarte atractive”.

    El a adăugat: „Este dificil să anticipăm evoluţia pieţei M&A în 2015, pe fondul actualului context economic şi politic, însă – în pofida incertitudinilor şi provocărilor globale – există în continuare oportunităţi atractive pentru investitorii informaţi, agili şi pregătiţi să îşi asume anumite riscuri ce pot fi administrate”.

    Raportul Clifford Chance identifică câteva tendinţe pentru anul viitor:

    Private Equity şi continentul african: În contextul în care investitorii caută să obţină randamente mai mari, ei îşi vor diversifica în continuare activitatea. Volumul tranzacţiilor din Africa va creşte, pe măsură ce piaţa asistă la mai multe exituri realizate de fonduri de private equity aflate la finalul unui ciclu investiţional. Evoluţia pieţei lărgeşte foarte mult categoria activelor scoase la vânzare şi generează oportunităţi nu doar pentru investitorii africani tradiţionali de private equity, ci şi pentru investitori de private equity din pieţe dezvoltate şi corporaţii internaţionale care, în unele cazuri, vor investi în Africa pentru prima dată.

    Tehnologie, media şi telecomunicaţii şi riscul cibernetic: Activitatea M&A din cele trei sectoare nu dă semne de încetinire, pe fondul tendinţelor de consolidare şi convergenţă. Nevoia de aliniere la reglementările privind securitatea cibernetică şi protecţia datelor imprimă tranzacţiilor o atenţie sporită în sectoarele în care componenta de tehnologie este importantă.

    Finanţarea M&A: Lichiditatea pieţelor de capital a contribuit la sentimentul general de optimism în ceea ce priveşte condiţiile de finanţare a datoriilor, ceea ce nu poate decât să îmbunătăţească perspectivele pieţei M&A în 2015. Accesul la resursele globale de lichiditate în scopul finanţării M&A a devenit tot mai facil pentru debitori, tendinţă susţinută de dezvoltarea continuă a structurii capitalurilor, multiplicarea opţiunilor în zona produselor financiare, reluarea activităţii de creditare bancară în paralel cu apariţia de noi creditori instituţionali şi convergenţa dintre termenii produselor financiare şi standardele de piaţă. Este de aşteptat ca piaţa să fie în continuare dominată de soluţii optimizate şi opţiuni financiare inovatoare pentru tranzacţiile mari.

    Raportul Clifford Chance privind tendinţele globale din piaţa M&A are la bază datele publicate de Mergermarket şi informaţiile proprii adunate la nivelul reţelei globale şi pe baza experienţei internaţionale de pe piaţa M&A. Raportul integral va fi publicat în luna ianuarie 2015.

     

  • Primele predicţii 2015 – 13 specialişti au emis 41 de tendinţe din 10 industrii, pentru anul viitor

    Sectoarele cu cea mai mare creştere vor fi industria alimentară, auto şi IT&C.

    Acestea sunt doar câteva dintre cele 41 de predicţii din 10 industrii diferite de la construcţii la IT&C, de la social media la transporturi, formulate în cadrul proiectului ProGnosis – Ziua Predicţiilor, aflat la a doua ediţie, derulat de DC Communication.

    Principalele tendinţe formulate de specialiştii din 10 industrii:

    Dragoş Pîslaru, Manager General, GEA Strategy & Consulting:

    Primele trei sectoare în termeni de creştere a valorii adăugate vor rămâne industria alimentară, industria TIC şi industria auto.

    România va ajunge la o rată finală de absorbţie a fondurilor europene 2007-2013 de 70%.

    Anul 2015 va fi anul planificării dezvoltării urbane – majoritatea oraşelor cu peste 10.000 de locuitori vor elabora strategii de dezvoltare urbană şi planuri de mobilitate (obligatorii pentru accesarea de fonduri UE 2014-2020).
    Antreprenoriatul va prinde teren – peste 50.000 de start-up-uri reale (nu vehicule salariale) vor fi înfiinţate, atât prin programe finanţate UE, cât şi independent de acestea.

    Un an important pentru mari proiecte ale României – Tarniţa, CN Cernavodă, Banca de Dezvoltare a României, ELI – laser Măgurele – vor fi iniţiate/implementate.

    Roxana Vitan, Preşedinte Romanian-American Foundation (RAF):

    Câteva din modelele de dezvoltare economică locală în jurul conceptului de ecoturism vor începe să capete vizibilitate. Modelele de dezvoltare economică locală sunt conduse de şi în sprijinul comunităţilor locale, cu scopul de a folosi în mod eficient şi a „monetiza” în folosul comunităţii patrimoniul natural şi cultural al zonei, cu rezultate în crearea de locuri de muncă şi creşterea activităţii economice locale.

    Sub impulsul ultimelor contractări de fonduri europene în actualul cadru financiar (POS DRU), discuţiile din jurul economiei sociale şi al întreprinderilor sociale vor prinde din nou tracţiune.

    A reapărut o disponibilitate mai mare decât de obicei de „a face lucruri împreună”; vom vedea mai multe iniţiative mai mici, din partea unor grupuri informale.

    Eugen Voicu, Acţionar Fondator Certinvest:

    Schimbarea de leadership de la sfârşitul anului va responsabiliza clasa politică din România pe termen mediu şi lung.

    Impactul poate să fie vizibil chiar începând cu 2015 şi va avea o influenţă pozitivă în mediul economic. Dacă în plan global nu vor fi turbulenţe, vom fi beneficiarii unei atmosfere colective pozitive în toate activităţile: afaceri, cultură, educaţie şi poate chiar şi în sănătate.

    Peste 10 ani, România va arăta cu totul diferit şi sper să putem spune că suntem o ţară europeană respectată.

    Mădălina Mihalache, Şef Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

    Pentru prima dată în istoria UE, rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European din 2014 a modificat modalitatea de alegere a conducerii Comisiei Europene, determinând viitoarea direcţie politică a Uniunii Europene, stabilind o legătură clară între alegerile pentru Parlamentul European şi viitorul Uniunii Europene. Această noutate, împreună cu o participare mai mare a electoratului din România la aceste alegeri europene faţă de cele din 2009, ne fac să credem că în 2015 vom vedea o mai mare implicare din partea cetăţenilor români la viaţa democratică europeană şi naţională.

    În 2015, Biroul de Informare al Parlamentului European în România va continua să fie o platformă de dialog a Parlamentului European cu reprezentanţi ai sectorului public, privat şi ai societăţii civile, cu tinerii şi toţi cetăţenii interesaţi să ştie ce se întâmplă la Parlamentul European.

    Gabriel Sincu, Executive Director, Tax Advisory Services, EY România

    În ciuda tuturor discuţiilor, “taxa pe stâlp” nu va fi redusă, ci va rămâne la nivelul din anul 2014.

    Autorităţile fiscale vor pierde tot mai multe procese în urma cărora vor fi obligate să plătească dobânzi pentru restituirea cu întârziere a TVA-ului, ceea ce va determina Guvernul să ia o măsură fantezistă de genul celor legate de taxa de înmatriculare auto.

    Fiscul va fi înfrânt din nou în bătălia cu evaziunea fiscală şi se va discuta tot mai aprins de o eventuală amnistie fiscală.

    Mircea Vlah, CEO Dumagas Transport & Logistics

    Anul viitor este un an al investiţiilor – unul favorabil industriei de transport şi logistică – asta înseamnă preluări de companii sau intrare în acţionariat. De asemenea, mă aştept şi la investiţii în flote mai mari şi în achiziţii semnificative de flote EURO 6.

    Companiile de transport şi logistică vor strânge rândurile – se vor accentua tendinţele de eficientizare a activităţii: posibil prin creşterea profitabilităţii în dauna cifrei de afaceri, prin termene de plată mai strânse şi preţuri mai mari la transport.

    Consumul va creşte anul viitor şi cred că şi investiţiile „green field” în România – posibil cu un procent cu două cifre faţă de acest an.

    Gabriel Badea, Preşedinte, Federaţia Serviciilor de Securitate

    Tarifele serviciilor de securitate, în special serviciilor destinate sectorului domestic (monitorizarea sistemelor de alarmă antiefracţie) vor creşte estimativ cu 15-35% în 2015 ca urmare a intrării în vigoare a noii legislaţii privind reautorizarea Centrelor de Monitorizare şi Răspuns la Alarmă (CMRA) care impun firmelor care deţin astfel de infrastructuri să investească masiv în amenajări şi dotări de ultimă generaţie în conformitate cu standardul european în materie şi, de asemenea, ca urmare a creşterii costului salarial în contextul majorării salariului minim pe economie de la 1 ianuarie.

    Datorită creşterii constante a costurilor cu forţa de muncă, se va recurge din ce în ce mai mult la soluţii tehnice de înlocuire a personalului cu tehnologia. În consecinţă, vor dispărea din ce în ce mai multe locuri din servicii şi chiar producţie; de asemenea, se va reduce numărul investiţiilor cu capital privat în aceste sectoare economice care nu mai pot oferi randamente atractive pentru investitori.

    Posibil ca în următorul an să vedem mai multe investiţii în sectorul public (de exemplu, accelerarea construcţiei de autostrăzi) care ar putea să compenseze contracţia investiţiilor private.

    Petrolul se va menţine în continuare la un nivel scăzut de preţ, iar scăderea preţului petrolului corelată cu reducerea subvenţiilor, va diminua interesul pentru proiectele în sectorul energiei regenerabile. Multe proiecte aflate în diverse stadii de realizare vor fi abandonate, nu se vor mai demara proiecte noi.

  • 25,2 milioane de tranzacţii pentru plata facturilor, în creştere cu 53% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent

    Compania a raportat rezultate pozitive şi pe segmentul încărcării electronice a cartelelor telefonice preplătite, datorită extinderii reţelei de comercianţi parteneri.

    În prima jumătate a anului financiar, reţeaua punctelor de plată a crescut cu 402 unităţi, ajungând la 8.756 magazine partenere la nivel naţional. Dezvoltarea reţelei de magazine partenere ce poartă însemnele PayPoint şi diversificarea portofoliului de plăţi au contribuit la creşterea cotei de piaţă la 18,8%.

    PayPoint plc a raportat un volum de 373,4 milioane tranzacţii, în creştere cu 21,5 milioane tranzacţii faţă de volumul raportat în aceeaşi perioadă a anului precedent; valoarea totală a tranzacţiilor a depăşit nivelul de 7 miliarde lire sterline. La nivelul întregului grup, au fost anunţate venituri nete de 57,9 milioane lire sterline, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi un profit înainte de impozitare de 22,5 milioane lire sterline, în creştere cu 5,5%.

    În România, PayPoint şi-a lansat oficial serviciul de plată a facturilor în numerar sub brand propriu în august 2008 şi şi-a extins portofoliul de clienţi prin semnarea de parteneriate cu o serie de companii din diferite sectoare. În prezent, reţeaua punctelor de plată PayPoint numără peste 8.750 de terminale iar compania are încheiate contracte cu 87 de clienţi din domeniul telecomunicaţiilor, al utilităţilor şi al serviciilor financiare, dintre care 76 sunt contracte pentru servicii de colectare plăţi.

    PayPoint are în ofertă servicii de încărcare electronică a cartelelor preplătite pentru toţi jucătorii din industria de telefonie mobilă care furnizează acest tip de produs (Telekom Romania Mobile, Orange, Vodafone, Indygen, Zapp), precum şi servicii de încărcare electronică pentru operatorii de telefonie fixă cu acces internaţional şi de Internet, printre care se numără Nobel şi Worldtelecom (Number One). Pentru Focus Sat, PayPoint oferă servicii de eliberare de vouchere cu coduri electronice pentru utilizatorii de servicii preplătite de tip DTH (Direct-To-Home).

  • 25,2 milioane de tranzacţii pentru plata facturilor, în creştere cu 53% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent

    Compania a raportat rezultate pozitive şi pe segmentul încărcării electronice a cartelelor telefonice preplătite, datorită extinderii reţelei de comercianţi parteneri.

    În prima jumătate a anului financiar, reţeaua punctelor de plată a crescut cu 402 unităţi, ajungând la 8.756 magazine partenere la nivel naţional. Dezvoltarea reţelei de magazine partenere ce poartă însemnele PayPoint şi diversificarea portofoliului de plăţi au contribuit la creşterea cotei de piaţă la 18,8%.

    PayPoint plc a raportat un volum de 373,4 milioane tranzacţii, în creştere cu 21,5 milioane tranzacţii faţă de volumul raportat în aceeaşi perioadă a anului precedent; valoarea totală a tranzacţiilor a depăşit nivelul de 7 miliarde lire sterline. La nivelul întregului grup, au fost anunţate venituri nete de 57,9 milioane lire sterline, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior şi un profit înainte de impozitare de 22,5 milioane lire sterline, în creştere cu 5,5%.

    În România, PayPoint şi-a lansat oficial serviciul de plată a facturilor în numerar sub brand propriu în august 2008 şi şi-a extins portofoliul de clienţi prin semnarea de parteneriate cu o serie de companii din diferite sectoare. În prezent, reţeaua punctelor de plată PayPoint numără peste 8.750 de terminale iar compania are încheiate contracte cu 87 de clienţi din domeniul telecomunicaţiilor, al utilităţilor şi al serviciilor financiare, dintre care 76 sunt contracte pentru servicii de colectare plăţi.

    PayPoint are în ofertă servicii de încărcare electronică a cartelelor preplătite pentru toţi jucătorii din industria de telefonie mobilă care furnizează acest tip de produs (Telekom Romania Mobile, Orange, Vodafone, Indygen, Zapp), precum şi servicii de încărcare electronică pentru operatorii de telefonie fixă cu acces internaţional şi de Internet, printre care se numără Nobel şi Worldtelecom (Number One). Pentru Focus Sat, PayPoint oferă servicii de eliberare de vouchere cu coduri electronice pentru utilizatorii de servicii preplătite de tip DTH (Direct-To-Home).

  • Consiliul Concurenţei a autorizat preluarea Promenada Mall de către grupul NEPI

    În urma acestei tranzactii, grupul Nepi, prin NE Property Cooperatief U.A. şi Ingen Europe B.V. dobândeste controlul asupra centrului comercial Promenada Mall.

    În România, Grupul Nepi desfăşoară activităţi de investiţii imobiliare în scopul închirierii către terţi de spaţii de birouri, spaţii comerciale şi industriale.

    S.C. Floreasca City Center S.R.L. desfăşoară activităţi de închiriere şi subînchiriere a bunurilor imobiliare proprii sau închiriate, prin intermediul Promenada Mall Bucureşti.

    Consiliul Concurenţei a evaluat operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal, constatându-se că operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei piaţa serviciilor de închiriere a proprietăţilor imobiliare cu destinaţie comercială din cadrul marilor centre comerciale (centre comerciale tip „mall”, hypermarketuri, galerii comerciale cu o suprafaţă de peste 2.500 mp).

  • Un fond de investiţii din Luxemburg a cumpărat active imobiliare de 1,2 milioane euro în Bucureşti

    “România oferă în prezent numeroase oportunităţi în segmentul de real estate. Piaţa este la un nivel foarte scăzut comparativ cu ultimii ani, însă există în continuare cerere pentru închirierea de spaţii comerciale, în special în zona cartierelor din marile oraşe. Astfel, avem în plan să investim în România în următorul an şi estimăm să atingem un portofoliu de 5 milioane de euro pe plan local până la finalul anului 2015”, a declarat, într-un comunicat, Florina Jurchiţă, director de investiţii în cadrul Tavirama România.

    În comunicat nu a fost indicat numele vânzătorilor celor trei proprietăţi şi nici detalii despre acestea.

    Tavirama este un fond privat de investiţii din Luxembourg, activ în principal în zona de real estate. Fondul deţine active, în principal imobile de dimensiuni mici şi medii care însumează suprafeţe mari, dar care sunt astfel mai uşor de administrat şi închiriat, în Luxembourg, Franta, UK şi România.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în scădere în primul semestru din 2014

     În plus, se înregistrează o creştere semnificativă, de 35,9%, a valorii estimate a pieţei de M&A din regiune, faţă de primul semestru din 2013, generată, în primul rând, de o megatranzacţie care a avut loc pe piaţa din Cehia în primul semestru al acestui an, indică EY M&A Barometer România.

    În Europa Centrală şi de Sud-Est, majoritatea companiilor care au făcut obiectul tranzacţiilor au avut cumpărători din aceeaşi regiune geografică –  numărul acestora cumulând 51% din totalul tranzacţiilor. Tranzacţiile au fost încheiate mai ales de investitori strategici, iar cea mai atractivă industrie pentru cumpărători a fost tehnologia informaţiei (IT). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat industria chimică.

    În România, majoritatea companiilor româneşti care au făcut obiectul unei tranzacţii au avut cumpărători din România – numărul acestora cumulând 66% din totalul tranzacţiilor. Barometrul evidenţiază faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost tehnologia informaţiei (IT), în timp ce, în ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, cel de produse alimentare şi băuturi, şi transporturi.

    Tranzacţiile finalizate de investitorii strategici în primul trimestru din 2014 reprezintă 49% din numărul total, cu 10% mai puţin faţă de anul anterior. Ponderea investitorilor financiari a crescut la 51% din totalul celor prezenţi pe piaţă, faţă de 41% în primul semestru din 2013, subliniind o disponibilitate mai mare a fondurilor private de investiţii de a investi în România.

    În primul semestru din 2014, dintr-un total de 19 tranzacţii efectuate de investitori externi, cele mai multe investiţii au provenit, în mod egal, din Canada, Luxemburg şi Germania – fiecare cu câte 11% – în timp ce în primul trimestru al anului 2013 cei mai activi investitori externi au fost din Polonia (15%). SUA este singurul investitor cu o prezenţă constantă pe piaţa din România în ultimii doi ani, cu un nivel al investiţiilor de 5% din total, în primul trimestru din 2014, faţă de 12% anul trecut.

    Sectorul IT a fost cea mai atractivă industrie (după numărul de tranzacţii), înregistrând 9 tranzacţii în primul semestru al acestui an. Acesta a fost urmat de sectorul de media şi telecomunicaţii (cu 7 tranzacţii) şi servicii (cu 7 tranzacţii).
    În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, urmat de transporturi şi servicii financiar-bancare.

    Consolidarea sectorului energetic a fost cea mai vizibilă tendinţă din piaţă, în care cea mai atractivă zonă pentru investiţii a fost cea a energiilor regenerabile. Astfel, parcurile de energie fotovoltaică şi microhidrocentralele au atras jumătate din numărul de tranzacţii finalizate în primul semestru din 2014.A doua tendinţă vine dinspre sectorul serviciilor financiar-bancare, marcând o consolidare a sectorului financiar, cu tranzacţii majore în domeniul bancar şi de asigurări, dar şi alte zone, inclusiv cea de leasing.

    “Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii din prima jumătate a anului 2014 a fost dominată de tranzacţii sub pragul de 20 de milioane EUR. Chiar dacă au apărut anumite tranzacţii mari în sectorul serviciilor financiare, energiei şi materialelor de construcţii, acestea urmează să se finalizeze în 2015. Pe de altă parte, piaţa locală a tranzacţiilor de mărime medie a înregistrat semnale pozitive puternice, cu numeroase tranzacţii în sectorul TMT (tehnologie, media şi telecomunicaţii). Alte sectoare în care s-a observat o accelerare a activităţii de fuziuni şi achiziţii au fost: energie, transporturi şi serviciile financiare. În plus, am remarcat un semnal pozitiv şi din partea cumpărătorilor prin creşterea numărului de tranzacţii urmărite de către fondurile de private equity, prin noi investiţii sau achiziţii efectuate de companiile din portofoliu, dar şi o serie de tranzacţii secundare. În ceea ce priveşte vânzătorii, am observat o schimbare în activitatea antreprenorilor români, cărora EY le oferă suport în mod deosebit, aceştia devenind mult mai atenţi la realităţile pieţei.

    Drept urmare, am văzut o descreştere a aşteptărilor acestora privind evaluarea companiilor, o tendinţă în măsură să susţină în continuare activitatea de M&A în perioada următoare,” spune Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului Servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România.