BusinessMagazin

Tag: taxa

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Şoferii pot plăti taxa de pod printr-o aplicaţie de mobil

    Şoferii au acum posibilitatea să plătească taxa pe pod de la Feteşti- Cernavodă cu ajutorul unei aplicaţii pentru telefonul mobil. Şoferii nu trebuie să mai oprească la staţia de taxare aflată pe prima bandă, unde se realizează plata cash.

    Procesul de plată a taxei de pod din aplicaţia de mobil Auto.ro se realizează astfel: şoferii completează numărul de înmatriculare şi categoria autovehiculului, achită prin SMS, apoi primesc confirmarea instantaneu tot prin SMS. Această cale de acces este valabilă pentru o singură trecere şi se poate achiziţiona înaintea trecerii sau cel târziu până la ora 23:59:59 a zilei când se va efectua următoarea trecere.

    Serviciul este disponibil momentan pentru trecerea de la Feteşti – Cernavodă urmând să fie extins şi la alte poduri de trecere. Din aplicaţia de mobil, şoferii pot realiza o serie de plăţi auto: taxă de pod, amendă de circulaţie, rovinietă, rca, parcare şi asistenţă rutieră. Taxa de pod se achita prin SMS din reţelele Vodafone, Orange, Telekom sau DigiMobil. Auto.ro nu percepe taxã suplimentarã pentru serviciul platã taxã de pod.

     

     

     

  • Băncile străine din Londra plănuiesc transferarea operaţiunilor, din cauza unei taxe bancare

    HSBC şi Standard Chartered, ambele cu sediile centrale în Marea Britanie şi care trebuie să aplice taxa pe activele globale, nu au făcut un secret din planurile de a-şi transfera sediile, cel mai probabil în Asia.

    Din luna martie, când ministrul de Finanţe George Osborne a majorat taxa bancară aplicată activelor bancare la 0,21%, aceasta fiind a noua creştere de la introducerea taxei în 2011, băncile au intensificat analizarea opţiunilor de transferare a operaţiunilor în alte ţări.

    Băncile străine trebuie să plătească această taxă doar pentru activele din Marea Britanie, fiind mai uşor să îşi transfere operaţunile din City of London în străinătate.

    Bancherii nu sunt dispuşi încă să discute public despre aceste planuri, dar Citigroup, JPMorgan şi UBS sunt printre băncile care iau în considerare astfel de decizii, au spus sursele.

    Reprezentanţii băncilor au refuzat să comenteze.

    “Sunt probleme analizate la nivelul întregii industrii, în legătură cu mixul de afaceri şi modul în care structurăm operaţiunile din Marea Britanie în raport cu alte activităţi. Analiza este determinată de taxa bancară. În fiecare an majorează cuantumul. Este frustrant”, a declarat un bancher.

    Trei bancheri au spus că atenţia este îndreptată în mod special către acordurile de refinanţare, aşa-numitele tranzacţii repo, care pot umfla în mod inutil bilanţurile contabile.

    ‘Taxa face ca unele afaceri din Marea Britanie să devină nerentabile economic”, a spus Anthony Browne, care a dat ca exemplu tranzacţiile repo şi operaţiunile internaţionale de trading, care în mod tradiţional erau efectuate la Londra dar care în prezent sunt transferate în alte regiuni.

    Unii bancheri subliniază faptul că în contextul nivelului scăzut al dobânzilor şi al reglementărilor mai stricte, multe tranzacţii repo şi operaţiuni de trading pot deveni de importanţă economică marginală.

    Amploarea operaţiunilor financiare internaţionale desfăşurate în Londra a reprezentat un motiv de îngrijorare de la declanşarea crizei financiare şi prăbuşirea băncilor Lehman Brothers şi Royal Bank of Scotland. Complexitatea desfiinţării Lehman, costul salvării RBS şi Lloyds şi scandalul “balena londoneză”, declanşat de operaţiunile de trading riscante de la JPMorgan au provocat îngrijorare în rândul autorităţilor britanice, legată de operaţiunile supradimenţionate care au loc în centrul financiar londonez.

  • Cum va funcţiona sistemul de taxare de pe A2, la trecerea podului peste Dunăre dintre Feteşti şi Cernavodă

    “Încasarea tarifului de trecere a podului de la Feteşti – Cernavodă se va realiza, ca şi rovinieta, atât prin intermediul distribuitorilor (puncte proprii ale CNADNR, benzinării, etc) cât şi prin SMS.

    Pe acelaşi principiu ca şi la rovinietă, utilizatorii care nu vor achita tariful de trecere vor fi sanctionaţi contravenţional, aceştia fiind înregistraţi cu ajutorul echipamentelor video montate deja în Agenţia de Încasare de la Feteşti.

    Din cele 6 porţi de taxare existente la momentul actul vor fi păstrate 2 (câte 1 pe fiecare sens), porţi la care cei care nu şi-au plătit anticipat tariful o vor putea face la momentul tranzitării Agenţiei de Încasare.

    Prin acest mod de taxare, CNADNR SA doreşte să elimine aglomerările din zona Agenţiei de Încasare Feteşti şi să nu mai fie nevoită ca, pe perioada vârfurilor de trafic rutier, să sisteze încasarea tarifului”, notează reprezentanţii CNADNR.

    Ministrul transporturilor Ioan Rus a precizat ieri că un nou sistem de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa este în teste şi din 30 aprilie va funcţional. CNADNR a început în urmă cu o lună lucrările pentru introducerea unui sistem electronic de plată a taxei de trecere a podului Feteşti-Cernavodă, pe autostrada Bucureşti-Constanţa. Sistemul informatic va înlocui achitarea tarifului de trecere cu oprire la barieră, şoferii având posibilitatea să opteze pentru achitarea tarifului în afara staţiei, în avans sau până la ora 24:00 a zilei următoare, potrivit CNADNR. Astfel, şoferii vor avea următoarele opţiuni de achitare a tarifului: prin SMS transmis la un număr scurt; prin achitarea tarifului de trecere prin reţeaua de parteneri autorizaţi ai CNADNR; prin utilizarea cardului bancar, în urma configurării unui cont într-un portal web şi printr-o aplicaţie pentru mobil puse la dispoziţie de CNADNR, scrie Ziarul Financiar.

  • 5.200 de oameni au intrat anul trecut în liga bogaţilor lumii. Averile celor mai înstăriţi au crescut cu 700 de miliarde de dolari

    61% este ritmul anual cu care a crescut numărul oamenilor bogaţi la nivel mondial în ultimul deceniu. Numai anul trecut peste 63.000 de oameni au intrat în clubul select al celor bogaţi, iar numărul celor cu averi de peste 100 de milioane de dolari a crescut cu 1.180.

    Discrepanţele dintre săraci şi bogaţi vor continua şi se vor accentua, în lipsa unor măsuri clare şi ferme la nivel mondial, arată analistul Mircea Coşea. Iar mecanismul care determină ca an după an rândurile bogaţilor să se îngroaşe, în ciuda crizelor economice, sunt explicate, arată Coşea, chiar în lucrarea lui Thomas Piketty, „Capitalismul secolului 21“: „Rata de creştere a profitului este întotdeauna mai mare decât ritmul de creştere a economiei“. Mai mult, prăpastia dintre bogaţi şi săraci va continua în condiţiile neoliberalismului, afirmă Coşea, iar singura măsură viabilă este o nouă formă de fiscalizare, mai exact o taxă aplicată la nivel global.

    Ideea este mai veche, prezentă la nivel filosofic la Kant iar apoi în teo-ria economică a lui Marx, dar eroarea a constituit-o aplicarea în practică, prin revoluţie proletară şi deposedarea violentă a celor bogaţi. „Acest model este acum utopic, iar varianta viabilă ar fi o taxă globală“, este de părere Coşea. Analistul mai arată că „ar fi un comportament electoral să credem că există în România un individ sau un organism care poate să elimine discrepanţele. Ne confruntăm cu o deviaţie a funcţiilor statului, ajuns un stat capturat, care dezvoltă clientelism politic“.

    La nivel mondial, regulile jocului sunt făcute de multinaţionale şi transnaţionale, care au o forţă uriaşă şi impun situaţii de monopol pe diferite zone, fie geografice, fie segmente de piaţă. Coşea admite totuşi că un nou model de fiscal-izare ar presupune o resetare a întregului model de dezvoltare, fiind extrem de greu de acceptat şi aplicat pe termen lung. Iar modelele aplicate până acum nu s-au dovedit viabile, fie că este vorba de socialism, fie cel al ţărilor scandinave, „care au avut intenţii bune, dar au reuşit să menţină doar temporar echilibrul“.

    În 2004 România avea 61 de bogaţi, în 2013 numărul lor ajunsese la 172, iar un an mai târziu alte cinci persoane ajunseseră să deţină averi de peste 30 de milioane de dolari. Conform estimărilor The Wealth Report, realizat de com-pania de consultanţă imobiliară Knight Frank Research, numărul bogaţilor din România aproape se va tripla (Ă190%) în următorii zece ani, ajungând la 297 de persoane. Numărul românilor cu averi de sute de milioane de dolari este sensibil mai redus, respectiv 48 de persoane în 2014, faţă de 17 în 2004, iar estimările indică o creştere la fel de spectaculoasă şi în cazul lor, până la 80 de persoane în 2024. În 2004 România avea un singur miliardar, iar în 2024 vor fi doi români cu avere de peste un miliard de dolari, conform studiului. The Wealth Report 2015, ajuns la a cincea edidiţie, este realizat pe baza informaţiilor primite din partea a circa 500 de bancheri şi consilieri de investiţii din lumea întreagă, ai căror clienţi au averi cumulate de peste 1,7 trilioane de dolari.

    Pe întreg globul, distribuţia averilor diferă destul de mult. În vreme ce densitatea bogaţilor este foarte ridicată în Monaco, dat fiind că majoritatea rezidenţilor ţării au situaţii financiare solide (respectiv 574 oameni cu averi de peste 30 de milioane de dolari la 100.000 de locuitori), celelalte ţări plasate în acest clasament au situaţii mai puţin aşteptate. SUA, cu o densitate de 12,7 bogaţi la 100.000 de locuitori, este surclasată de ţări din Scandinavia, dar şi de Noua Zeelandă şi Marea Britanie.

    La nivel mondial, Asia dobândeşte tot mai multă forţă şi în peisajul avuţiei. Cu toate acestea, în ciuda nu-mărului mare de chinezi aflaţi în rândul bogaţilor, raportat la numărul de locuitori procentul este firav (0,6 bogaţi raportat la 100.000 de locuitori) în comparaţie cu alte ţări. Iar în vreme ce Thomas Piketty susţine că guvernele ar trebui să ia măsuri ferme, ridicând nivelul de taxare pentru a redistribui bogăţia, sunt şi opinii conform cărora un grad mai ridicat de taxare se poate dovedi o veritabilă piedică în ritmul creşterii economiei. „În ţările în curs de dezvoltare este un însemnat volum de averi create de clasa de mijloc, tot mai numeroasă“, arată studiul citat.

  • Angela Roşca, Tax-House: Unii manageri străini cred că românca e în general desemnată să se ocupe de casă şi nu să aibă o carieră de sine stătătoare

    Angela Roşca are 20 de ani de experienţă în consultanţă fiscală locală şi internaţională la TaxHouse, Andersen şi Ernst & Young şi în industrie, la Procter & Gamble. 

    Firma are o echipă 20 de consul-tanţi cu care Angela Roşca lucrează direct, ea colaborând frecvent cu unii dintre cei 400 de parteneri ai Taxand din cele 50 de ţări în care firma are birouri. TaxHouse are circa 300 de clienţi, iar anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro.

    În scenariul în care două din trei fotolii manageriale ar fi ocupate de femei, Angela Roşca îşi imaginează „o lume ceva mai tolerantă şi dispusă la dialog, cu ceva mai puţine orgolii şi poate chiar şi mai puţine războaie. Pe scurt, o lume mai «consensuală», căci simt că, măcar în business, femeile caută mai mult consensul decât bărbaţii. Se vede în man-agementul companiilor, în modul de negociere, în preocuparea pentru resurse umane etc. Personal nu am experimentat discriminarea de gen de acest tip, cu mici excepţii trecătoare legate de manageri-bărbaţi străini provenind din culturi în care femeia e în general desemnată să se ocupe de casă şi nu să aibă o carieră sau o profesie de sine stătătoare. Însă văd din ce în ce mai rar în jurul meu astfel de abordări în societatea românească, ceea ce e un semn de normalitate“.

    Angela Roşca este licenţiată a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul ASE (1995) şi a programului de MBA al Institutului de Afaceri şi Administrare Publică al Universităţii Washington, Seattle, SUA (2002). Din 2007, este şi consultant fiscal autorizat de Camera Consultanţilor Fiscali din România.

  • Reducerea comisioanelor la plăţile electronice: băncile pierd venituri, comercianţii sunt stimulaţi să nu mai facă evaziune fiscală

    Reducerea taxei interchange nu va avea nicio influenţă asupra cumpărătorilor, fiind o taxă menită să compenseze banca emitentă pentru costurile ce intervin atunci când autorizează o plată a posesorului de card către comerciantul acceptator. În România, comisionul de interchange bancar este de 1% pentru plăţile fizice şi 1,5% pentru e-commerce, iar reglementările vor duce aceste comisioane la 0,2% pentru plăţile cu carduri de debit şi la 0,3% pentru plăţile cu carduri de credit.

    „Această variaţie este masivă şi ca urmare şi efectele sunt importante. Băncile care emit carduri vor avea veniturile micşorate de câteva ori din acest tip de activitate“, spune Cătălin Creţu, director regional pentru România, Croaţia şi Slovenia al Visa Europe, în cadrul unui eveniment organizat de Visa. Tot el atenţionează că în domeniul financiar, unde tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important, inovaţiile nu sunt ieftine, mai ales la început de drum, şi devin din ce în ce mai ieftine cu cât cresc volumele, cu cât rata de adopţie este mai mare. „Ce se va întâmpla în condiţiile creşterii presiunii pe veniturile băncilor emitente? Vom putea să susţinem nivelul de tehnologizare? Suntem la început de drum în zona contactless în România, la început în zona de mobile payments, nu mai vorbesc de portofelul electronic. Toate aceste inovaţii care costă vor intra în piaţă pe fondul reducerii dramatice a veniturilor din taxa interchange“, spune Creţu.

    Tot el adaugă că de anul viitor, cel mai probabil, costurile acceptării cardurilor vor scădea dramatic şi rămâne de văzut dacă retailerii mici şi mijlocii vor începe să accepte în masă plăţile electronice. Pentru că în momentul acela comercianţii nu vor mai avea motiv să nu mai accepte plata cu cardul, în afară de, arată reprezentantul Visa, fenomenul evaziunii fiscale. Fiona Wilkinson, vicepreşedinte la Visa Europe spune că „reglementările, care vin de la nivel european vor crea o nouă conjunctură. Sperăm că vor înlatura o parte dintre bariere, în special privind acceptarea la comercianţi. Totodată, se vor creea oportunităţi imense pentru noi jucători pe piaţă, iar plăţile mobile vor avea un rol esenţial în noul context“.

    Tranzacţiile cu cardul duc la scăderea economiei subterane, iar acesta a fost principalul argument al proiectului local care urmăreşte reducerea comisionului interchange şi plafonarea plăţilor în numerar. „Vrem să vedem o scădere a costului tranzacţiilor electronice, care să le facă mai atractive pentru comercianţi. Reducând costurile, facem produsul mai atractiv pentru retaileri“, afirmă Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Ţinta principală a acestor reglementări este utilizarea mai frecventă a cardurilor, cu beneficii în general pentru economie. „Cât din reducerea aceasta merge către consumatorul final, nu ştim, dar noi am fi fericiţi dacă ar creşte gradul de acceptare al cardurilor. Pe termen scurt cred că băncile se vor confrunta cu o scădere a veniturilor, dar cred că pe termen lung facem un bine“, adaugă Chiriţoiu.

    Or o creştere accelerată a plăţilor cu cardul poate avea loc în domeniul comerţului electronic, unde acum comisionul este de 1,5% din valoarea tranzacţiei. La aceasta se adaugă eventual, comisionul procesatorului, ajungând astfel şi la 2%. „Este mult. Suportăm din marginea pe care o generăm din vânzarea produsului,“ spune Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online din România. Conform calculelor efectuate de retailer, „un comision care să fie OK din punct de vedere al rentabilităţii de a trece de la cash către card, se plasează la un nivel de 0,3%,“ arată Stanciu. El spune că eMAG are posibilitatea de a influenţa clientul în ce priveşte alegerea plăţii, să îi recomande să plătească cu cardul, să îi arate beneficiile, între care se numără o uşurinţă mult mai mare a efectuării plăţii, o valoare mai mare a comenzii, o rată mai mică de anulare a comenzilor.

    Pe de altă parte, companiile de curierat sunt interesate să să colecteze cash-ul, pentru că aşa sunt mai motivaţi şi angajaţii, deoarece „clientul, în momentul în care plăteşte curierul, îi mai lasă şi ceva bani“, spune Stanciu. Tot el punctează că, în intenţia de a creşte volumul de plăţi cu cardul se pune mult accent pe securitate, dar o importanţă cel puţin la fel de mare are uşurinţa clientului de a plăti. „Cred că toată reglementarea 3D Secure îngreunează foarte mult, ba chiar încurcă. Am făcut teste comparative între sistemul off on 3D şi diferenţa este cam de 20% între rata de aprobare a plăţilor cu cardul online, adică de la o medie de 60% la una de 80%“, adaugă Stanciu. În acest moment, plata cu cardul online reprezintă 15% din vânzările eMAG, iar reprezentantul retailerului spune că şi şi-ar dori ca în cinci ani să ajungă la 100%. „Putem asuma în faţa băncilor creşterea ponderii plăţilor cu cardul, în condiţiile în care şi afacerea are o proiecţie de creştere. Cred că în cinci ani nivelul de bani care s-ar putea procesa prin eMAG ar fi de zece ori mai mare decât în prezent, ceea ce e o propunere interesantă pentru orice bancă“, mai spune Stanciu.

  • Cu ce dificultăţi majore se vor confrunta multinaţionalele în viitorul imediat

    •           Reputaţia multinaţionalelor este sub atac

    77% dintre respondenţii la studiul global Taxand 2015 au considerat că expunerea în media a activităţilor de planificare şi optimizare a taxelor prejudiciază reputaţia companiilor, dacă acestea sunt percepute ca fiind “agresive”.

    Atmosfera politică şi opinia publică au un impact direct asupra operaţiunilor companiilor: 60% dintre companiile multinaţionale au înregistrat o intensificare vizibilă a  controalelor din partea autorităţilor fiscale în ultimul an, iar 70% dintre respondenţi au remarcat o atenţie sporită acordată de autorităţi elementelor de substanţă în tranzacţiile acestor companii, pe lângă verificările de rutină şi de formă. “Practic, autorităţile fiscale din toate ţările se concentrează acum mult mai mult pe ce se întâmplă în realitate, pe substanţa tranzacţiilor, versus pe ce se prevede a se întâmpla în contracte, care pot reprezenta doar formal o tranzacţie” declară Angela Roşca.

     

    •           Noua ordine mondială : multinaţionalelor le va fi tot mai greu să  transfere profiturile dintr-o ţară în alta, în goana după fiscalitate redusă

    Reglementările internaţionale BEPS (« Base erosion and profit shifting ») introduse recent de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) în ceea ce priveşte profiturile multinaţionalelor, cu scopul de a limita strategiile de reducere a bazei de profit impozabile recunoscute în diverse ţări, sunt privite cu rezerve de directorii financiari ai corporaţiilor. Aceştia nu sunt convinşi că iniţiativele de reglementare BEPS vor reuşi să creeze un sistem internaţional de taxare sustenabil, deşi 80% dintre respondenţi consideră necesare reforme majore în sistemul actual de impozitare la nivel global.

    Raportarea « country-by-country » de completare a dosarului preţurilor de transfer la nivel de ţară în cazul multinaţionalelor rămâne cea mai contestată arie a iniţiativei BEPS, companiile fiind îngrijorate de potenţiale probleme de confidenţialitate a datelor şi informaţiilor strategice, de dificultatea prezentării acestor informaţii in dosarele lor de preţuri de transfer, precum şi de costul ridicat al acestei noi cerinţe de documentare.

     

    •           Impozitarea tranzacţiilor transfrontaliere continuă să le dea dureri de cap multinaţionalelor

    Preţurile de transfer au fost considerate zona care creează cele mai multe probleme directorilor financiari, precum şi subiectul care a atras cel mai mult atenţia autorităţilor şi a opiniei publice.  Preţurile de transfer se referă la preţurile practicate pentru bunuri şi servicii, percepute între companii din cadrul aceluiaşi grup sau deţinute/controlate în comun, şi care sunt adesea o zonă gri, în care plafoanele impuse de autorităţile fiscale pot deveni arbitrare sau insuficient înţelese şi dificil de implementat în practică. Pe de altă parte, această arie e de un real interes în jocul mondial al alocării profiturilor în ţările îin care se adaugă efectiv valoare pe lanţul de producţie-distribuţie.

     

    •           Concurenţă intensă între ţări pentru a atrage investitorii. România se înscrie în cursă.

    83% dintre respondenţi consideră că în următorii 5 ani concurenţa dintre state, prin intermediul impozitării, va creşte. În multe cazuri, deşi statele introduc reglementări din ce în ce mai stricte în verificarea practicilor fiscale ale companiilor, aceleaşi ţări iau măsuri compensatorii pentru a se asigura că rămân totuşi destinaţii atrăgătoare pentru investitori. Astfel, concurenţa între ţări, prin intermediul sistemelor de impozit pe profit, este şi devine tot mai strânsă.

    « Şi România este prinsă la mijloc în această competiţie acerbă. Ministerul de Finanţe  pregăteste un nou Cod Fiscal, prin intermediul căruia sperăm că se vor genera oportunităţi de atragere a cât mai multor proiecte de noi investiţii internaţionale, care pot contribui la relansarea economică. Impozitul pe profit de 16% este atractiv, însă nu mai e singular în regiune şi avem concurenţă din această perspectivă, chiar şi cu ţări din vestul Europei. Trebuie aşadar să ne străduim sa fim mai inventivi şi să gândim noi metode de încurajare şi atragere de investiţii în anumite sectoare – de pildă cel IT&C sau cel al cercetării-dezvoltării, al agriculturi etc.– sectoare care au demonstrat deja că sunt fundamentale pentru creşterea României şi că fac parte dintr-o strategie naţională mai largă. În acelaşi timp, trebuie să ne folosim de prevederile noului Cod Fiscal şi Cod de Procedură Fiscală pentru a proteja companiile care operează în România, pentru a le oferi un cadru egal şi corect de operare şi a le asigura un minim « confort » în care să devină cât mai competitive şi mai profitabile pe termen lung », consideră Angela Roşca, Taxhouse -Taxand România.

     « Companiile multinaţionale sunt în prezent într-o situaţie dificilă, şi la nivel global, şi în România. Pe de o parte admirate pentru eficienţa lor, pentru activităţile de cercetare şi inovatie, pentru procedurile de calitate sau pentru politicile de resurse umane coerente, multinaţionalele sunt în acelaşi timp şi ţinta unor teorii ale conspiraţiei care le acuză că evită să plătească taxe, folosindu-se de metode neetice sau chiar la limita legii. Sigur că există şi astfel de cazuri, însă majoritatea companiilor au proceduri corecte şi legale şi au la rândul lor cerinţe de maximizare a profitului net care se reflectă în valoarea acţiunilor lor.  Recomandarea Taxhouse – Taxand România este ca orice companie să îşi definească o strategie în ce priveşte optimizarea fiscală, pe care să o aplice consecvent, împreună cu specialişti care se pot asigura că metodele utilizate sunt corecte şi sustenabile şi pe termen scurt, dar şi, mai ales, pe termen mediu şi lung. ».

    Taxhouse – Taxand România este un cabinet independent de consultanţă, ce ofera servicii integrate, specializate şi independente de consultanţă fiscală locală şi internaţională. Taxhouse a fost fondată în 2006.

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

     

  • Mercedes achită o taxă record pentru a se înscrie în CM de Formula 1

    Taxa de participare într-un sezon de Formula 1 are două componente, una fixă şi alta variabilă, în funcţie de punctele acumulate în ediţia precedentă. Partea fixă a crescut în 2015, ajungând la 516.000 de dolari, de la 508.000 cu un an înainte.

    Pentru un punct, echipele trebuie să plătească 5.161 de dolari, în creştere faţă de 2014, când se achita 5.080 dolari.

    Însă Mercedes este campiona mondială en titre, iar în acest caz punctul este mai “scump” cu o mie de dolari, ajungând 6.194 de dolari. Ţinând cont că Lewis Hamilton şi Nico Rosberg au dominat cu autoritate sezonul, acumulând 701 puncte, “contribuţia” Mercedes va fi aproape de 4,9 milioane de dolari.

    Această sumă este mult mai mare decât cea pe care o va achita vicecampioana mondială Red Bull, 2,6 milioane de dolari, după ce Daniel Ricciardo şi Sebastian Vettel au “strâns” 405 puncte.

    Potrivit sursei citate, sunt şi veşti bune pentru Mercedes cu privire la bani, iar acestea se referă la premiile pe care echipa germană urmează să le primească pentru titlul mondial cucerit în 2014. Astfel, team-ul va încasa 102 milioane de dolari pentru această performanţă, cu 15 milioane mai mult decât a primit în 2013, când a ocupat locul 2 în clasamentul constructorilor.