BusinessMagazin

Tag: sua

  • Avertisment fără precedent de la Jamie Dimon, şeful JPMorgan, cel mai puternic bancher din SUA: Războiul comercial al lui Trump ar putea decredibiliza SUA

    Jamie Dimon, directorul executiv al JPMorgan Chase, a avertizat că războiul comercial declanşat de preşedintele american Donald Trump ar putea afecta credibilitatea internaţională a Statelor Unite, potrivit publicaţiei Financial Times.

    Într-un interviu acordat presei, Dimon a afirmat că Statele Unite continuă să fie un „refugiu sigur”, graţie prosperităţii, statului de drept şi puterii sale economice şi militare. Totuşi, el a subliniat că încercarea lui Trump de a remodela comerţul global ar putea periclita avantajul economic al Americii.

    „Există o mulţime de incertitudini care pun sub semnul întrebării această poziţie. Este posibil să continuăm să vedem ştiri legate de acest subiect până când tarifele şi conflictul comercial vor fi atenuate, iar lumea va putea spune: «Da, putem avea încredere în Statele Unite»”, a declarat Dimon.

    Pe 2 aprilie, Trump a anunţat impunerea aşa-numitelor „tarife reciproce” pentru aproape toţi partenerii comerciali ai SUA, numind acea zi „Ziua eliberării”.

    Măsura a declanşat o nouă rundă a războiului comercial şi a provocat turbulenţe pe Wall Street. Ca reacţie, săptămâna trecută Trump a decis suspendarea, pentru 90 de zile, a tarifelor pentru majoritatea ţărilor, menţinând însă un tarif de bază de 10%.

    Această incertitudine a dus la vânzarea masivă de obligaţiuni ale Trezoreriei SUA, ceea ce a determinat cea mai mare creştere a randamentului obligaţiunilor pe 10 ani din ultimele decenii. Imprevizibilitatea politicii comerciale a preşedintelui şi atacurile la adresa agenţiilor independente de reglementare i-au făcut pe unii investitori să-şi piardă încrederea în stabilitatea Statelor Unite ca piaţă majoră la nivel global.

    „Trebuie să rămânem vigilenţi. Nimeni nu ar trebui să ia succesul ca fiind garantat şi nici să devenim autosuficienţi”, a avertizat Dimon.

    Chiar dacă volatilitatea pieţei a crescut semnificativ după introducerea tarifelor, Dimon a remarcat că performanţa generală a pieţei a rămas în limite normale. „Piaţa este foarte volatilă, ceea ce creează, într-adevăr, o panică generalizată”, a adăugat el.

    Aflat la conducerea JPMorgan Chase din 2006 şi considerat una dintre cele mai influente voci de pe Wall Street, Dimon a avertizat anterior că politicile tarifare ale lui Trump ar putea duce economia SUA într-o recesiune. Când Trump a anunţat suspendarea tarifelor, a invocat inclusiv opiniile lui Dimon.

    Dimon, văzut de unii ca un posibil candidat la funcţia de secretar al Trezoreriei, şi-a exprimat încrederea în actualul titular al funcţiei, Besant, despre care a spus că are capacitatea de a ghida SUA prin actualele provocări economice.

    În cercul apropiat al preşedintelui Trump, Besant este considerat o voce moderată, fiind împotriva aplicării unor politici tarifare agresive asupra tuturor ţărilor. Deşi anterior fusese marginalizat în procesul de elaborare a politicilor comerciale, Besant şi-a recâştigat influenţa odată cu apariţia crizei de pe pieţele financiare.

  • Americanii vor avea probleme în aprovizionarea industriei de apărare: China are monopol asupra producţiei a şapte materiale rare folosite în avioane de luptă, submarine şi radare. „Statele Unite sunt deosebit de vulnerabile în ceea ce priveşte aceste lanţuri de aprovizionare”

    Pe măsură ce China impune controale asupra exporturilor de elemente rare, Statele Unite nu ar putea acoperi un eventual deficit, potrivit Center for Strategic and International Studies (CSIS), iar acest lucru prezintă o ameninţare pentru capacităţile militare ale Washingtonului, scrie CNBC.

    În contextul intensificării tarifelor impuse Chinei de către preşedintele american Donald Trump, Beijingul a impus la începutul acestei luni restricţii la export pentru şapte elemente rare şi magneţi utilizaţi în tehnologiile din domeniul apărării, energiei şi industriei auto.

    Noile restricţii, care vizează elementele rare de tip mediu şi greu, samariu, gadoliniu, terbiu, disprosiu, lutetiu, scandiu şi ytriu, vor necesita ca firmele chineze să obţină licenţe speciale pentru a exporta aceste resurse.

    Deşi rămâne de văzut cum va implementa exact China această politică, raportul CSIS, publicat luni, avertizează că este probabil să apară o pauză a exporturilor în timp ce Beijingul stabileşte sistemul de licenţiere.

    Având în vedere că China deţine practic un monopol asupra procesării globale a elementelor rare grele, astfel de restricţii reprezintă o ameninţare serioasă pentru SUA, în special pentru sectorul tehnologiei de apărare.

    „Statele Unite sunt deosebit de vulnerabile în ceea ce priveşte aceste lanţuri de aprovizionare”, a avertizat CSIS, subliniind că elementele rare sunt cruciale pentru o gamă largă de tehnologii avansate din domeniul apărării şi sunt folosite în avioane de luptă, submarine, rachete, sisteme radar şi drone.

  • Haosul provocat de tarifele lui Trump determină mari fonduri de pensii să-şi reevalueze poziţia privitoare la SUA

    Unele dintre cele mai mari fonduri de pensii din lume îşi suspendă sau reevaluează investiţiile din SUA, spunând că nu le vor relua până când ţara se va stabiliza, conform Financial Times.

    Mişcările evidenţiază cum marii investitori instituţionali îşi regândesc expunerea la cea mai mare economie a lumii în condiţiile în care deciziile lui Trump dau peste cap pieţele.

     

  • Comercianţii britanici se tem că Europa va fi inundată de produse chinezeşti după ce SUA a impus tarife de import de 145%. „Retailerii sunt foarte îngrijoraţi de riscul ca unele produse de calitate inferioară să fie redirecţionate din SUA către Europa”

    Retailerii britanici avertizează că firmele chineze riscă să inunde Regatul Unit cu produse ieftine, în contextul în care tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump blochează accesul acestora pe cea mai mare piaţă de consum din lume, scrie CNBC.

    British Retail Consortium (BRC) a declarat că firmele locale au tras un semnal de alarmă privind redirecţionarea unor produse mai ieftine dinspre SUA către alte pieţe, ca urmare a tarifelor de 145% impuse de Trump asupra Chinei.

    „Retailerii sunt foarte îngrijoraţi de riscul ca unele produse de calitate inferioară să fie redirecţionate din SUA către Europa ca efect al tarifelor”, a declarat Helen Dickinson, directoarea executivă a BRC, într-un comunicat.

    Analiştii au semnalat că riscul este deosebit de pronunţat în cazul producătorilor chinezi care vând prin platforme online precum Amazon, Shein şi Temu.

    „În cazul unor companii precum Shein şi Temu, există riscul ca acestea să redirecţioneze exporturile către Europa, în locul SUA, ceea ce ar putea pune presiune asupra preţurilor”, a declarat Richard Chamberlain, head of European consumer discretionary equity research la RBC.

    La începutul acestei luni, preşedintele Trump a semnat un ordin executiv prin care a eliminat o scăpare din legislaţia fiscală veche de aproape un secol, cunoscută sub numele de regula „de minimis”, pentru importurile de până la 800 de dolari. Astfel, importurile sub acest plafon nu erau taxate.

  • Dosar de ţară China vs SUA. Poziţionări globale: care sunt abordările energetice ale Chinei şi SUA, puterile care dau tonul unei lumi

    ♦ China a împânzit lumea cu panouri solare, îşi construieşte chiar şi o staţie solară spaţială, investeşte în păduri de eoliene, ridică centrale noi pe cărbune şi reactoare nucleare unul după altul ♦ Din SUA, cel mai tare se aude „Drill, baby, drill!”

    Anul trecut, China, a doua economie ca mărime a lumii şi cel mai mare emitent de gaze cu efect de seră, a conectat la reţea cea mai mare fermă solară din lume. Energia solară este energia curată cu cel mai rapid ritm de dezvoltare pe glob, iar China este campioană la acest capitol. Când ţara a depăşit Uniunea Europeană în 2017 pentru a deveni lider mondial, avea 130 GW de panouri instalate în total. SUA au ajuns la această capacitate în 2023, când China a adăugat 200 GW, scrie The Washington Post.

    Povestea se repetă cu energia eoliană. China a fost doar marginal în faţa UE până în 2019. În 2023, parcurile eoliene chineze puteau genera 450 GW, dublu faţă de Uniune. Dacă ar fi folosite la capacitate maximă, turbinele ar avea o capacitate cumulată egală cu capacitatea tuturor surselor de energie din India, o altă economie emergentă în plină ascensiune. Un salt uriaş China a făcut şi cu vehiculele electrice. În 2020, un pic peste un milion de maşini cu baterii sau hibride au fost vândute pe această piaţă, reprezentând 5% din vânzările de maşini din ţară. Anul trecut, 40% din toate maşinile vândute în China, cea mai mare piaţă auto a lumii, au fost electrice.

    China eclipsează oricare altă ţară a lumii, inclusiv SUA, la tehnlogiile verzi ale viitorului. A avansat la început doar gradual, apoi în forţă.  Performanţa se datorează unei culturi intense a antreprenoriatului şi sprijinului guvernamental continuu, inclusiv prin subvenţii de sute de miliarde de dolari. În cursa de a stăpâni tehnologiile viitorului, energia verde este un domeniu despre care mulţi observatori sunt de acord că China a întrecut SUA în aproape toate sectoarele esenţiale, de la vehicule electrice la panouri solare. Analiştii spun că decalajul este probabil să se lărgească în timpul mandatului preşedintelui american Donald Trump. Aceasta deoarece în timp ce conducătorul american se concentrează pe creşterea producţiei de combustibili fosili şi tăierea finanţării pentru tehnologiile care dau energie regenerabilă, China majorează investiţiile. „Este dificil de supraestimat poziţia de lider absolut a Chinei la tehnologii pentru energie curată. Decalajele sunt atât enorme, cât şi fără precedent din punct de vedere istoric”, spune Milo McBride, asociat la Carnegie Endowment for International Peace. Politicile recente din SUA, Europa şi India pentru susţinerea industriilor verzi au creat o mână de concurenţi, dar dinamica fundamentală nu s-a schimbat. „Pentru a împiedica ascensiunea Chinei va costa mulţi bani, şi va fi dificil”, a explicat McBride. În primul rând deoarece China domină lanţurile de aprovizionare pentru materiile prime necesare revoluţiei verzi. Este, de departe, cel mai mare producător al celor mai procesate materii prime, precum cobalt, nichel şi grafit, esenţiale la fabricarea bateriilor şi panourilor solare. În vreme ce depozitele naturale de astfel de materii prime ale Chinei sunt semnificative, Beijingul şi companiile chineze şi-au creat avantaje prin investiţii masive în procesul de rafinare a acestor materiale. Începând cu anii 1990, în timp ce economiile în curs de dezvoltare îşi înăspreau  regulile privind protecţia mediului, statul chinez a preluat gradual aceste procese de producţie toxice pentru a-şi asigura ceea ce consideră a fi resurse strategice, fără a acorda prea mare importanţă poluării sau sănătăţii muncitorilor. Acum, China este regele: rafinează trei sferuri din cobaltul lumii şi 90% din grafit. De asemenea, produce 92% din toate pământurile rare procesate, metalele dificil de extras folosite la scară largă în industria high-tech. Acest lucru a adus producătorilor chinezi acces ieftin şi facil la componente esenţiale, iar Beijingului un instrument politic.

     

    Subvenţii, investiţii

    Industria a înflorit datorită sprijinului guvernamental. În anii 2010, atitudinea Beijingului faţă de „noua energie”, aşa cum o numea, s-a schimbat brusc. Până atunci era văzută ca o modalitate de nişă de a reduce dependenţa de cărbunele şi petrolul importat. Dintr-o dată, a devenit o modalitate de a crea companii competitive la nivel global pe o piaţă în care rivalii americani şi europeni aveau avans de doar câţiva ani.

    Beijingul a identificat 13 tehnologii ale viitorului pe care le consideră de importanţă strategică, iar politica rezultată a avut un succes deosebit în asigurarea progresului rapid al Chinei în ceea ce priveşte bateriile litiu-ion, vehiculele electrice şi panourile solare.

    Planificatorii au încurajat aceste industrii cu subvenţii directe, stimulente fiscale şi sprijin financiar prin fonduri de investiţii de stat şi împrumuturi bancare ieftine. Au fost şi obstacole pe drum. Subvenţiile generoase i-au ispitit pe mulţi şi sute de companii s-au înregistrat ca mărci noi de maşini electrice. Multe au produs doar cărucioare ieftine alimentate de baterii sau au umflat fictiv vânzările pentru a obţine bani mai mulţi.

    Beijingul a redus subvenţiile, dar a menţinut sprijinul politic. Aceasta înseamnă că ţările dezvoltate se confruntă cu sarcina descurajantă de a ajunge din urmă liderul. Pe lângă faptul că au sisteme politice foarte diferite, statele occidentale sunt şi întârziate pe piaţa tehnologiilor curate, care a fost evaluată la 700 de miliarde de dolari la nivel global în 2023.

    Este dificil de comparat nivelul de sprijin pe care companiile chinezeşti – inclusiv producătorul de maşini electrice BYD, gigantul de baterii CATL, producătorul de turbine eoliene Goldwind şi producătorul de panouri solare Longi – îl primesc cu cel al liderilor de piaţă din Statele Unite, nu în ultimul rând pentru că multe forme de sprijin din China sunt indirecte, cum ar fi reducerile de taxe.

    Însă rapoartele financiare ale companiilor arată că sprijinul guvernului chinez a rămas ridicat din 2020, deoarece instalaţiile şi vânzările s-au accelerat, chiar şi după ce unele subvenţii au fost oprite. Tehnologia curată alimentează economia chineză. De fapt, pentru că economia chineză încetineşte brusc, energia din surse regenerabile este unul dintre puţinele puncte luminoase într-un moment în care consumul, ocuparea forţei de muncă şi piaţa imobiliară rămân în criză. Tehnologia ecologică a reprezentat mai mult de 10% din creşterea Chinei anul trecut, o contribuţie record, potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat, un think-tank din Finlanda.

    Acest lucru face ca Beijingul să fie profund angajat în protejarea dominaţiei sale globale. Revoluţia verde oferă locuri de muncă şi investiţii într-un moment în care ambele sunt extrem de necesare pentru a compensa încetinirea din alte sectoare.

     

    Verde înseamnă bani, locuri de muncă şi export

     „De ce toată lumea din China este atât de dornică să dezvolte aceste industrii? Desigur, sunt durabile, dar motivul principal este că oamenii pot câştiga bani”, a spus Yang Lei, vicepreşedintele Institutului de Energie al Universităţii din Beijing. „Nu doar factorii de decizie politică, ci acum şi oamenii obişnuiţi pot simţi că aceste industrii sunt un nou motor uriaş al creşterii economice.”

    În 2023, tehnologia verde a contribuit semnificativ mai mult la economia Chinei decât în ​​UE, Statele Unite sau India, potrivit unei analize a Agenţiei Internaţionale pentru Energie. China a investit aproape 680 de miliarde de dolari în producţia de tehnologie curată în 2024, potrivit AIE. Este aproape la fel de mult ca Statele Unite şi UE împreună.

    China şi-a creat şi alte avantaje. Combinaţia dintre sprijinul puternic al statului, o piaţă internă vastă şi o reţea uriaşă de furnizori a făcut ca înfiinţarea unei fabrici în China să fie mult mai ieftină decât în ​​Statele Unite, Europa sau chiar India, potrivit AIE. Chiar şi excluzând formele ascunse de sprijin, cum ar fi preţul scăzut al terenului, împrumuturile bancare ieftine sau creditele fiscale, costurile reduse ale echipamentelor şi materialelor de construcţii, China tot primeşte mai multă energie per dolar investit în energie solară, eoliană sau baterii. Cea mai mare diferenţă este la energia solară. Costurile sunt sub 200 dolari per kilowatt în China, faţă de aproape 450 dolari în Statele Unite.

    Un alt avantaj al Chinei sunt oamenii de ştiinţă şi inginerii chinezi, care produc acum cercetări mult mai des citate despre tehnologii curate decât colegii din Statele Unite. 

    Toate acestea înseamnă că China câştigă la jocul exportului. Companiile sale de top se grăbesc să vândă în străinătate. Exporturile de panouri solare, vehicule electrice şi baterii litiu-ion aproape s-au triplat între 2020 şi 2023. AIE a estimat că exporturile de tehnologie curată ale Chinei vor ajunge la o valoare mai mare de 340 de miliarde de dolari până în 2035 – aproximativ la fel ca veniturile din exporturile de petrol ale Arabiei Saudite şi ale Emiratelor Arabe Unite combinate în 2024.

    Tarifele impuse de Statele Unite, Europa şi de alte economii avansate au încetinit uşor această creştere, dar companiile chinezeşti se adaptează rapid concentrându-se pe pieţele emergente din Africa, Asia de Sud-Est şi America Latină. În 2024, exporturile chineze de vehicule electrice, baterii şi produse solare şi eoliene către Sudul Global au crescut pentru a reprezenta un record de 47% din total. Cursa pentru dominaţie în tehnologiile pentru energie curate este doar o parte dintr-o altă cursă, cu aspecte mai întunecate. Industria energetică chineză a început anul trecut construcţia unor centrale pe cărbune cu o capacitate de aproape 100 GW, cel mai mult din aproape un deceniu, scrie AP. De aceea, observatorii notează că energia verde este doar un strat al unui sistem energetic care are la bază combustibilii fosili. Apoi, un număr semnificativ de centrale vor fi construite în următorii 2-3 ani, consolidând rolul cărbunelui în sistemul energetic al ţării. Think-tankul pentru energie Ember estimează că în 2023 combustibilii fosili aveau o pondere de 65% în mixul de electricitate al Chinei. Panourile solare şi eolienele au generat 16% din electricitate. Energia curată, care o include şi pe cea nucleară, reprezenta doar 35%. Beijingul insistă şi pe tehnologia nucleară chineză. În acest sens, Anul Nou chinezesc a adus o noutate. Atunci a devenit operaţional comercial pentru prima data un reactor nuclear chinez din generaţia a treia, Hualong One. Centrala din Zhangzhou, provincia Fujian, va deveni cea mai mare facilitate nucleară care foloseşte tehnologie de generaţia a treia, planurile prevăzând şase reactoare cu o capacitate de peste 1 GW fiecare. Tot anul acesta, cercetătorii chinezi au anunţat planuri de a construi o staţie spaţială solară uriaşă, care va fi amplasată pe orbită bucată cu bucată cu noile rachete de transport greu spaţial ale ţării. Instalaţia va avea o lungime de 1 km şi va transmite energie către Pământ în mod continuu prin microunde. Proiectul a fost comparat cu ridicarea în spaţiu pe o orbită geostaţionară la 36.000 km altitudine a Barajului celor Trei Defileuri, cel mai mare baraj hidroenergetic din lume şi o mândrie inginerească a Chinei.

     

    Soare cu nori

    În SUA, cea mai mare economie a lumii, administraţia noului preşedinte Donald Trump taie sprijinul statului pentru dezvoltarea energiei cu emisii reduse de carbon. În felul acesta, spun analiştii, sunt descurajate afacerile care dezvoltă energie solară şi eoliană şi autovehicule electrice. Industria manufacturieră americană merge cu frâna trasă de ani de zile din cauza dobânzilor ridicate la credite şi a dolarului puternic, care face exporturile mai puţin competitive. În timpul administraţiei lui Joe Biden, un impuls a venit sub forma investiţiilor de miliarde de dolari în construirea de fabrici. Este vorba de subvenţii care au mers în două direcţii: construirea de uzine uriaşe pentru semiconductori şi producţia de echipament necesar pentru dezvoltarea energiei regenerabile. Investiţiile au fost încurajate prin celebrul Inflation Reduction Act din 2022, un pachet de scutiri fiscale, credite, granturi directe şi discounturi, care a atras în SUA investiţii în fabrici inclusiv din partea companiilor europene. Unul din primele lucruri făcute de administraţia Trump a fost să blocheze autorizaţiile pentru proiecte solare şi eoliene, să reducă personalul şi cheltuielile la agenţiile federale şi să încurajeze industria auto să continue producţia de maşini pe benzină, scrie The New York Times. Înainte de Trump au fost făcute pariuri mari pe un viitor solar şi eolian – investiţii private de 89 miliarde dolari s-au dus în industria instalaţiilor de producţie a energiei curate în perioada de doi ani încheiată în septembrie, potrivit Rhodium Group. Companiile auto şi-au retehnologizat uzinele pentru a produce maşini electrice şi au intrat în parteneriate pentru fabricarea de baterii, în timp ce mine şi facilităţi de procesare au fost pregătite pentru aprovizionarea pieţei cu minerale. Unele din proiecte au intrat deja în faza de operare, altele sunt în construcţie, însă multe sunt doar planuri. Unele proiecte au fost oprite înainte de alegerile din noiembrie. Pentru altele, victoria lui Trump şi campania lui contra a ceea ce susţinătorii acestuia numesc „Noua înşelătorie verde” au fost ultima picătură. Spre exemplu, producătorul german de piese auto ZF a primit granturi de 158 milioane dolari pentru retehnologizarea unei uzine pentru a produce componente necesare maşinilor electrice în statul Michigan. Compania a renunţat la plan în decembrie, dar a explicat că nu din cauza alegerilor. Totuşi, în sectorul mineralelor critice persistă optimismul deoarece mesajele venite de la Casa Albă au fost încurajatoare. De tarifele impuse de Trump pe importurile de minerale pot profita companiile care produc în SUA. Cele mai recente date arată că în pofida atacurilor lui Trump, industria energiei curate creşte, cel puţin anul acesta. Este aşteptat ca în 2025 peste 90% din energia nouă să vină de la proiectele solare, eoliene şi de baterii, spun analiştii guvernului.

    „Drill, baby, drill”

    Preşedintele vrea, totuşi, ca SUA să domine la energie lumea şi a făcut din acest lucru o prioritate. „Drill, baby, drill” este sloganul său pentru sectorul energetic. Fraza este împrumutată de la alţi republicani. Interesul investitorilor străini pentru industria energetică americană continuă să vină, notează Reuters. Interesul este dat de promisiunile lui Trump de a dereglementa şi de a susţine combustibilii fosili. Preşedintele şi-a retras ţara din acordul climatic de la Paris şi a cerut companiilor de energie să majoreze producţia de combustibili fosili, promiţând că va reduce preţurile pentru consumatori. Industria petrolului şi gazelor a salutat noua politică, deşi preţurile mici de regulă sunt problematice pentru profit. Gigantul energetic ADNOC din Emiratele Arabe Unite a anunţat recent că intenţionează să investească semnificativ în SUA, unde are active de 80 de miliarde de dolari. Un sector vizat este lanţul de aprovizionare cu gaze naturale. Ca ADNOC mai sunt câteva companii mari străine. Este o schimbare faţă de îngheţul din ultimii ani, datorat şi politicilor promediu ale administraţiei Biden. Cu petrolul este aceeaşi poveste. Anul acesta, Chevron anunţase planuri de restructurare şi reduceri de personal. CEO-ul de la ConocoPhillips anticipează că producţia de petrol a SUA îşi va atinge vârful până la finalul acestui deceniu. „America va avea o oportunitate de piaţă enormă, aş spune oportunitate pe piaţa globală de a aduce cu adevărat securitate energetică lumii”, a spus Toby Rice, CEO-ul producătorului de gaze naturale EQT Corp, într-un interviu pentru Reuters. SUA, ca orice economie dezvoltată, va avea nevoie de energie din orice sursă deoarece cererea va creşte. Centrele de date şi producţia industrială avansată tehnologic înghit multă energie. SUA vor trebui să accelereze construirea de centrale nucleare, proiecte geotermale, centrale pe gaze şi să întârzie retragerea centralelor pe cărbune, spun analiştii. Un ajutor mare poate veni de la energia regenerabilă deoarece instalaţiile pot fi uşor de construit. Apoi, SUA pot continua ceea ce tot Trump a început: să exporte Europei „gazele libertăţii”, care le-au înlocuit pentru o bună parte a continentului pe cele ale Rusiei. Din gaze naturale a fost produsă 43% din electricitatea Americii în 2023, potrivit Bloomberg. Cărbunii au contribuit cu 16%. În ceea ce priveşte energia „curată”, SUA au pus în operaţiune anul trecut primul reactor nuclear de după 2016. Administraţia Biden a stabilit ca ţintă triplarea capacităţii nucleare a ţării până în 2050, adică majorarea acesteia cu 200 GW. Observatorii spun că Trump va ajuta la renaşterea „nucleară” a Americii. Energia nucleară a avut o contribuţie de aproape 19% la producţia de electricitate a Americii în 2023. Energia regenerabilă – 21,4%, din care vântul 10% şi soarele 4%.

  • Comisia Europeană le va da angajaţilor care călătoresc în SUA telefoane şi laptopuri fără acces la sistemele interne, pentru a se proteja de spionajul americanilor. „Se tem că Statele Unite ar putea infilitra sistemele Comisiei. Alianţa transatlantică s-a încheiat”

    Comisia Europeană le va oferi angajaţilor care călătoresc în SUA, telefoane şi laptopuri fără acces la sistemele interne ale Comisiei pentru evita spionajul din partea americanilor, o măsură utilizată anterior în cazul Chinei, scrie FT. 

    Oficialii care vor participa la întâlnire organizate de FMI şi Banca Mondială au fost deja informaţi cu privire la modificarea regulilor.

    Comisarii şi oficialii seniori care vor participa la întâlnirile de primăvară ale FMI şi Băncii Mondiale săptămâna viitoare au primit noile indicaţii, potrivit a patru persoane familiarizate cu situaţia.

    „Se tem că Statele Unite ar putea infilitra sistemele Comisiei. Alianţa transatlantică s-a încheiat”, a spus un oficial.

    Tratamentul aplicat Statelor Unite, considerat acum drept un potenţial risc de securitate subliniază deteriorarea relaţiilor de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.

    Trump a acuzat Uniunea Europeană că a fost creată pentru a „face rău SUA” şi a anunţat tarife reciproce de 20% pentru exporturile blocului, pe care le-a redus ulterior la jumătate pentru o perioadă de 90 de zile.

    Casa Albă şi Consiliul Naţional de Securitate al SUA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

    Oficialii au spus că ghidul pentru toţi angajaţii care călătoresc în SUA include o recomandare de a opri telefoanele la frontieră şi de a le pune într-o carcasă specială pentru a le proteja de spionaj în caz de sunt lăsate nesupravegheate.

    În Statele Unite ale Americii, personalul de la frontieră are dreptul să verifice conţinutul telefoanelor şi al laptopurilor călătorilor.

    În acest timp, unor turişti europeni le-a fost refuzată intrarea în ţară din cauza unor comentarii de pe reţelele de socializare.

  • Lovitură pentru gameri: Sony scumpeşte PlayStation 5 în Europa. Tarifele impuse de Trump ameninţă şi piaţa din SUA

    Sony majorează preţul consolei PlayStation 5 în mai multe regiuni, inclusiv în Europa, în contextul în care analiştii anticipează că tarifele impuse de preşedintele american Donald Trump ar putea duce la scumpirea consolei şi în Statele Unite, raportează Financial Times.

    Compania japoneză a invocat „un mediu economic dificil, caracterizat de inflaţie ridicată şi fluctuaţii ale cursului valutar” ca principale motive pentru această „decizie dificilă”. Astfel, preţul PS5 va creşte la 500 de euro în Europa şi la 430 de lire sterline în Marea Britanie, începând de luni.

    Potrivit unei analize realizate de Bloomberg Intelligence săptămâna trecută, atât Sony, cât şi Nintendo ar putea fi nevoite să majoreze preţurile cu până la 30%, ca urmare a noilor tarife. Sony produce o parte considerabilă a consolelor PlayStation 5 în China, ţară afectată de tarife vamale impuse de SUA, care ajung până la 145%.

  • Dolarul atinge cel mai jos nivel din ultimele 6 luni: Panica investitorilor anunţă riscul unei noi crize financiare, în timp ce pieţele globale resimt efectele politicilor tarifare impredictibile ale administraţiei Trump

    Dolarul american a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele şase luni, pe fondul îngrijorărilor legate de incertitudinea creată de politica tarifară a administraţiei Trump, care riscă să îi îndepărteze pe investitori de activele denominate în dolari, raportează Bloomberg.

    Indicele Bloomberg Dollar Spot a înregistrat o scădere de 0,3%, atingând anterior cel mai mic nivel din octombrie. De la începutul anului, indicele a pierdut aproape 6%, influenţat de escaladarea tensiunilor comerciale cu China, incertitudinile privind politica economică a SUA şi temerile legate de o eventuală încetinire a creşterii economice.

    Declinul dolarului s-a accentuat după ce preşedintele Donald Trump a anunţat duminică intenţia de a aplica noi tarife pentru telefoane, computere şi alte electronice de consum, considerând amânarea anterioară doar un pas procedural în eforturile sale de reformare a comerţului american. „NIMENI nu va scăpa”, a transmis Trump într-o postare pe reţelele de socializare, în timp ce pieţele asiatice îşi reluau activitatea.

    Slăbirea dolarului, în ciuda unor măsuri de relaxare a politicii tarifare, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, consideră Jordan Rochester, şeful strategiei macro pentru regiunea EMEA la Mizuho International Plc.

    Aproape 80% dintre participanţii la un sondaj Bloomberg au prezis că dolarul va continua să scadă în următoarea lună – cel mai ridicat procent de pesimişti de la lansarea sondajului în 2022. 

    Preşedintele Federal Reserve Bank din Minneapolis, Neel Kashkari, a respins duminică aşteptările privind o posibilă intervenţie a băncii centrale pentru sprijinirea pieţelor financiare. Declaraţia sa vine după ce Susan Collins, omologul său de la Fed Boston, a sugerat că o astfel de intervenţie ar putea fi luată în calcul. „Investitorii din SUA şi din întreaga lume încearcă să înţeleagă care este noua normalitate în America, iar Rezerva Federală nu are nicio capacitate de a influenţa acest lucru”, a spus Kashkari.

    În acelaşi timp, analiştii de la marile bănci de pe Wall Street prevăd o posibilă scădere suplimentară a dolarului, pe măsură ce impactul tarifelor impuse de Trump începe să se resimtă în economie şi pe pieţele financiare.

     

  • Veşti proaste pentru economia americană. Larry Fink, CEO-ul BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, spune că SUA ar putea fi deja în recesiune. „Cred că suntem foarte aproape, dacă nu chiar deja într-o recesiune”

    CEO-ul BlackRock, Larry Fink, cel mai mare manager de active din lume, spune că economia SUA este slăbită, scrie CNBC.

    „Cred că suntem foarte aproape, dacă nu chiar deja într-o recesiune”, a arătat el.

    Temerile legate de încetinirea economică au crescut brusc de când preşedintele Donald Trump a anunţat săptămâna trecută implementarea unor tarife majore, ceea ce a declanşat o scădere pe piaţa bursieră.
    Trump a anunţat miercuri că va suspenda o parte dintre aceste tarife de import pentru 90 de zile, însă această măsură nu este suficientă pentru a restabili încrederea în economie, a spus Fink.

    „Cred că vom vedea o încetinire până se lămuresc lucrurile. Acum avem o pauză de 90 de zile înainte de intrarea în vigoare a tarifelor, asta înseamnă incertitudine pe termen şi mai lung”.

  • Săptămână roşie pe pieţele europene: Incertitudinile tarifare şi tensiunile globale lovesc în acţiuni şi aruncă pieţele într-o mare de incertitudine

    Acţiunile europene au înregistrat o scădere uşoară vineri, la finalul unei săptămâni marcate de volatilitate şi de modificări bruşte ale politicilor tarifare ale Statelor Unite, care au intensificat temerile privind impactul economic al unui posibil război comercial.

    Potrivit Reuters, indicele pan-european STOXX 600 a scăzut cu 0,3% în cadrul unor tranzacţii volatile, în jurul orei 07:58 GMT, după ce, în cursul săptămânii, atinsese un minim al ultimului an şi jumătate. Evoluţia a venit pe fondul deciziilor contradictorii ale preşedintelui american Donald Trump, care a impus iniţial tarife dure partenerilor comerciali ai SUA, pentru ca mai apoi să le suspende temporar.

    Indicele de referinţă şi-a pierdut câştigurile iniţiale după ce China a majorat tarifele la importurile de mărfuri americane, cuprinse acum între 84% şi 125%, accentuând tensiunile comerciale dintre cele mai mari două economii ale lumii. Pauza tarifară de 90 de zile anunţată de Trump nu a inclus şi China, unde nivelul tarifelor a fost majorat până la 145%.

    Performanţele indicilor bursieri regionali au fost mixte. Indicele german DAX, sensibil la evoluţiile comerciale internaţionale, a scăzut cu 0,2%, după ce în sesiunea precedentă înregistrase cel mai mare câştig procentual într-o singură zi din 2022.

    Suspendarea temporară a tarifelor de către Trump a determinat Uniunea Europeană să amâne introducerea propriilor măsuri de retorsiune. Miniştrii de finanţe din UE urmează să se întâlnească vineri pentru a decide dacă vor continua discuţiile cu Washingtonul sau vor avansa cu propriul plan tarifar împotriva SUA.

    „Trebuie să ţinem cont că pauza tarifară durează doar 90 de zile, iar multe ţări aşteaptă la rând pentru a negocia un acord comercial în această perioadă scurtă”, a declarat Nick Saunders, director executiv la Webull UK.

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a descris suspendarea temporară a tarifelor decisă de Trump drept o „pauză fragilă”.

    În acelaşi timp, Banca Centrală Europeană şi-a exprimat îngrijorarea faţă de riscul ca stresul financiar din sectorul instituţiilor nebancare – precum fondurile speculative – să se extindă către băncile tradiţionale, mai ales în perioadele de instabilitate de pe pieţe, a declarat joi Sharon Donnery, reprezentant al supravegherii BCE.

    Toată atenţia se va concentra asupra reuniunii de politică monetară a BCE programate pentru joia viitoare, unde pieţele se aşteaptă aproape unanim la o reducere a ratei dobânzii cu un sfert de punct procentual.