BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • După ani buni de letargie, Praktiker deschide un nou magazin, ajungând la 28 de spaţii

    În urma unei investiţii de 1,5 milioane de euro, Praktiker anunţă deschiderea celui de-al 28-lea magazin la Târgu-Jiu, vineri, pe 12 septembrie. Noul magazin Praktiker se întinde pe o suprafaţă de peste 4.000 mp, fiind mai mic decât celelalte magazine ale reţelei de pe piaţa românească.

    “Am luat decizia de a inaugura un nou magazin la Târgu-Jiu, oraş care, după o prospectare atentă a pieţei, am descoperit că are un real potenţial,” declară Omer Susli, proprietarul companiei Praktiker. Din campania gândită pentru inaugurarea acestui magazin, retailerul enumeră vouchere de cumpărături, reduceri pentru posesorii de card.

    Odată cu venirea crizei, retailerul s-a confruntat cu o scădere acută a vânzărilor.

    Reţeaua Praktiker România are 28 de magazine în 24 oraşe, având o gamă de 40.000 de articole pentru grădină şi casă, inclusiv servicii de livrare produse, servicii financiare şi de cusut, comenzi speciale, servicii de combinare cromatică pentru vopsele şi garanţie retur.

    Pe piata romaneasca de bricolaj concurenţa este aspră; liderul segmentului este reţeaua Dedeman dezvoltată de antreprenorul băcăuan Dragoş Pavăl, în domeniu fiind activi şi alţi antreprenori români, ca Ioan Ciolan (cu reţeaua Ambient) şi Cezar Rapotan, care a dezvoltat afacerea Arabesque. Pe piaţă sunt prezente şi reţele internaţionale, ca Hornbach, Obi, Brico Depot, Leroy Merlin, BauMax.

  • La doar şase luni de la Olimpiade, Soci a devenit un oraş fantomă – FOTO

    Au trecut doar şase luni de la Jocurile Olimpice de la Sochi, însă Rosa Khutor, una din locaţiile centrale, arată ca un oraş fantomă, scriu cei de la Business Insider. Dovada vine de la fotograful rus Alexander Belenkiy, care a postat mai multe fotografii cu spaţiile abandonate.
     
    Rosa Khutor se află aproape de oraşul Krasnaia Poliana, fiind locul de desfăşurare a evenimentelor de ski şi snowboarding. Fotograful numeşte locul “lipsit de viaţă” şi notează că barurile şi restaurantele operează la doar 5% din capacitatea maximă.
     
     
    Olimpiada de la Soci a costat 51 de miliarde de dolari, iar o mare parte din aceşti bani a mers către construirea satelor olimpice şi a pârtiei de ski. Guvernul rus a mai cheltuit aproape 9 miliarde de dolari pentru un drum care leagă Krasnaia Poliana de localitatea Adler.

  • Helios Phoenix extinde parcurile industriale din Braşov şi Timişoara, vizează şi alte oraşe

     “Ca urmare a cererii chiriaşilor existenţi, Helios Phoenix a decis extinderea parcului din Timişoara cu o unitate built-to-suit de 20.000 metri pătraţi şi intenţionează să extindă şi parcul industrial din Braşov cu circa 5.000 metri pătraţi. La Timişoara, lucrările de construcţie au început deja şi vor fi finalizate în trimestrul doi 2015”, se arată într-un comunicat al Colliers International, administratorul celor două parcuri.

    Parcurile, totalizând 45.000 metri pătraţi, deţinut iniţial de GE Capital Real Estate împreună cu Helios Phoenix, a intrat anul trecut în proprietatea integrală a grupului grec Helios Phoenix, ca urmare a deciziei GE Real Estate de a se retrage din Europa de Est.

    Olympian Park Braşov are 17.880 metri pătraţi de spaţii de depozitare şi este ocupat integral încă din toamna anului 2013, printre chiriaşi numărându-se Rolem (6.000 metri pătraţi.), Terwa (3.600 metri pătraţi) şi KHD (6.000 metri pătraţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CBRE: 15 tranzacţii mari cu terenuri au avut loc în primele 6 luni, în valoare de peste 50 milioane de euro

     “Comparativ cu tranzacţiile care au vizat proiecte imobiliare, numărul şi volumul tranzacţiilor cu terenuri sunt în creştere. Au fost înregistrate 15 tranzacţii mari cu terenuri, în toate zonele din România, care au cumulat o suprafaţă de 630.000 de metri pătraţi”, se arată într-un studiu al CBRE.

    Reprezentanţii CBRE au declarat pentru MEDIAFAX că valoarea tranzacţiilor cu cele 15 terenuri tranzacţionate depăşeşte 50 de milioane de euro, menţionând că nu în toate cazurile au fost făcute publice preţul de vânzare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR Marfă va realiza revizii tehnice şi va scoate la închiriere bunuri şi spaţii către terţi

     “CFR Marfă anunţă deschiderea activităţii de prestări servicii către terţi, închirieri de bunuri, spaţii şi terenuri aflate în proprietatea societăţii. Această măsură vine ca o completare a politicii comerciale a CFR Marfă, care s-a concretizat în câştigarea unor licitaţii printre care amintim: CET Govora, Arcelor Mittal, Conpet, Lafarge sau S.C.E.H. Hunedoara. Piaţa de transport de marfă din România este o piaţă puternic concurenţială, iar pentru a se adapta la cerinţele acesteia, CFR Marfă ia o serie de măsuri pentru eficientizarea activităţii prin valorificarea tuturor resurselor umane şi materiale de care aceasta dispune”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Astfel, pe lângă activitatea de transport feroviar de marfă, CFR Marfă va efectua revizii tehnice la vagoane, va furniza locomotive de ajutor sau de multiplă tracţiune, servicii de cântărire, întocmire a documentelor de transport sau a altor documente şi va închiria bunuri, spaţii din patrimoniu şi de material rulant către orice firmă interesată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care în loc să importe utilaje preferă să le facă el

    CONTEXTUL: În 1999, producătorul de pavele, borduri şi rigole Symmetrica a inaugurat o fabrică la Vereşti, în judeţul Suceava, pentru care a importat o linie de producţie din Danemarca. Compania a fost înfiinţată în 1994 de doi antreprenori români, Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu.

    DECIZIA: Întrucât pe lângă costurile de achiziţie a liniei de producţie s-au dovedit a fi importante şi cheltuielile de service, „ne-am gândit că singura soluţie pentru a scădea costurile este să asigurăm service-ul intern„, declară Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica. Pornind de la această idee a fost înfiinţat un atelier pentru producţia de componente, iar ulterior compania a putut să realizeze integral liniile de producţie.

    EFECTELE: „Producerea internă a liniilor de fabricaţie ne-a permis să ne dezvoltăm mai rapid şi cu costuri mai mici„, spune Bobu. Concret, investiţia iniţială într-o fabrică este mai mică cu 30%, la care se adaugă şi reducerea de costuri pentru transport şi service. Or din 2010 compania s-a dezvoltat rapid, inaugurând încă patru fabrici, ajungând în 2013 la o cotă de piaţă de 24% şi 235 de angajaţi. Symmetrica a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 15,4 milioane de euro, faţă de 14 milioane de euro în 2013.

    VESTUL ŢĂRII ŞI SUDUL MOLDOVEI SUNT LOCURILE ÎN CARE SYMMETRICA PLĂNUIEŞTE SĂ-ŞI DESCHIDĂ ALTE UNITĂŢI DE PRODUCŢIE, ESTIMÂND CĂ ACOPERĂ, PRIN CELE CINCI FABRICI PE CARE LE ARE ÎN PREZENT, 80% DIN SUPRAFAŢA ŢĂRII. Mai mult, „studiem posibilitatea măririi capacităţii în zonele în care există potenţial„, spune Sebastian Bobu, directorul executiv al Symmetrica, companie care deţine 24% din piaţa de profil. Reprezentantul companiei adăugă că în condiţiile unei pieţe „încă incerte este foarte dificil să facem estimări cu privire la evoluţia businessului din acest an„.

    Compania şi-a bugetat o cifră de afaceri similară rezultatelor de anul trecut – 15,4 milioane de euro, în creştere faţă de 2012 (14 milioane de euro) şi de peste două ori mai mult decât în 2010, când a înregistrat o cifră de afaceri de 7 milioane de euro. „Planurile Symmetrica pentru anul în curs vizează, în primul rând, menţinerea cotei de piaţă cel puţin la nivelul actual – 24%, dar şi îmbunătăţirea capacităţilor de producţie în vederea creşterii prezenţei la nivel teritorial„, declară reprezentantul companiei.

    Una peste alta, creşterea vânzărilor se leagă strâns de dezvoltarea capacităţilor de producţie. Compania, înfiinţată în 1994, a deschis prima unitate de producţie în 1999, la Vereşti (Suceava), iar din 2010 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa). Pentru punerea în aplicare a investiţiilor în fabricile inaugurate din 2010 încoace a cântărit greu faptul că Symmetrica îşi construieşte liniile de producţie, ceea ce se traduce într-o economie de 30% faţă de bugetele care includ utilaje aduse din import.

    În 1999, când a fost inaugurată prima unitate de producţie, la Vereşti (Suceava), Symmetrica a importat o linie de producţie din Danemarca. „Ne-am dat însă seama că pe lângă achiziţia în sine există costuri destul de ridicate cu service-ul aferent„, explică Bobu. Pornind de la această idee, a fost înfiinţat un atelier intern unde a început producţia de componente pentru maşinile importate. „Aşa a luat naştere businessul cu liniile tehnologice. În timp am înţeles că putem chiar să construim o linie de producţie integral şi în acest fel să ne diminuăm investiţiile în unităţile de producţie„, spune reprezentantul Symmetrica.

  • Prometal estimează că afacerile sale vor creşte cu 10% în 2014

    Prometal, unic producător din România de plafoane metalice, estimează pentru acest an venituri în creştere cu 10% faţă de nivelul anului trecut, când a înregistrat o cifră de afaceri de 1,8 milioane de lei.

    Compania împlineşte opt ani de existenţă pe piaţă construcţiilor din România, ajungând ca după investiţii totale de 750.000 de euro, să producă şi să comercializeze, în 2013, 60.000 mp de plafoane metalice speciale şi standard.

    Piaţa autohtonă de plafoane este estimată la 1.000.000 mp, din care plafoanele metalice reprezintă 10%. Conform estimărilor companiei, Prometal a avut anul trecut o cotă de 50% din piaţa de plafoane metalice, cealaltă jumătate fiind completată de importuri.

    ”Chiar dacă acest sector este încă slab dezvoltat, vom asista la o creştere în anii următori, când ponderea clădirilor de birouri care vor fi amenajate cu sisteme de plafoane metalice suspendate va ajunge la 50%. Asta pentru că plafoanele metalice prezintă, în primul rând, o durată de viaţă în exploatare net superioară tavanelor folosite în prezent. După care, parametri superiori de izolare acustică şi termică, reacţia la foc de clasă “0”, rezistenţa în spaţii umede sau în spaţii ce impun un standard riguros de igienă, uşurinţa instalării şi întreţinerii, flexibilitatea încorporării aparatelor de iluminat / de ventilaţie / de siguranţă, varietatea finisajelor şi cromaticii, sunt alte caracteristici tehnice ale plafoanelor Prometal. Toate aceste aspecte duc la eficientizarea costurilor care reprezintă unul dintre principalele obiective ale oricărui sediu de birouri. Acesta este şi motivul pentru care plafoanele metalice devin soluţii fezabile preferate de administratorii sau proprietarii sediilor de birouri”, declară Cătălin Fecioru, director general Prometal.

    Prometal a înregistrat în primele trei luni al acestui an o cifră de afaceri în creştere cu peste 10% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013. Pentru sfârşitul lui 2014 reprezentantul companiei estimează o creştere similară cu cea din prima parte a anului, cu o producţie de aproximativ 66.000 mp de plafoane casetate.

    ”Pentru 2014 estimăm o creştere a cifrei de afaceri cu 10 procente. Linia de producţie a trapelor de vizitare (care permite accesul la instalaţii) şi linia de vopsitorie în câmp electrostatic, care au fost puse în funcţiune la începutul anului 2014, vor avea o contribuţie semnificativă în creşterea business-ului. Investiţia în cele două linii s-a ridicat la 150.000 de euro. De asemenea, se simte o revigorare a pieţei spaţiilor office prin renovarea sediilor de bănci şi a spaţiilor comerciale. în multe din aceste cazuri, tavanele cu fibră minerală se înlocuiesc cu plafoanele metalice. Estimăm că în următorii trei ani, România va urma trendul din Europa, unde aproximativ 70% din piaţa de plafoane este reprezentată de plafoanele metalice.  Acest aspect se va simţi într-un mod pozitiv şi în business-ul nostru”, declară Cătălin Fecioru.

    Prometal, societate membră a grupului Menatwork, este unicul producător din România de plafoane metalice standard şi speciale, cu o capacitate anuală de producţie de 150.000 mp. Compania îşi desfăşoară activitatea pe o suprafaţă de 1000 mp unde se produc şi depozitează peste 30 de tipuri de plafoane: casetate cu structură la vedere şi cu structură ascunsă, tip grilă sau lamelare

    Afi Cotroceni, pasajul de la Piaţa Victoriei, pasajul de la Universitate, sau supermarketurile Kaufland, sunt doar câteva dintre proiectele realizate cu plafoanele metalice fabricate de Prometal.

  • ANUNŢUL făcut de LIDL: deschide două noi magazine în Craiova şi Bucureşti

    Lidl continuă expansiunea agresivă în România prin inaugurarea pe data de 19 iunie a două magazine nou construite, reţeaua sa din această ţară ajungând la 175 de magazine. Spre comparaţie, la finalul lui 2013 reţeaua avea 169 de spaţii, după ce a deschis pe parcursul întregului an 15 noi spaţii de vânzare.

    Noile unităţi se deschid în Craiova, pe Str. Maramureş nr. 4 şi în Bucureşti, pe B-dul. Theodor Pallady nr. 30. Noul magazin din Craiova are o suprafaţă de vânzare de aproximativ 1200 mp şi are 17 angajaţi. |n Bucureşti, magazinul se întinde pe aproximativ 1200 mp şi are 20 de angajaţi.  

    Lidl România are în prezent aproximativ 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central.

    Potrivit unui raport al Consiliul Concurenţei, Lidl se situează pe locul trei într-un top al marilor retaileri, după vânzările din 2012, fiind depăşit de Kaufland şi Carrefour

    Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 26 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a peste 10.000 de magazine. Având mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial.

  • Clădirea Muzeului Naţional de Istorie a României trebuie restaurată. Patrimoniul urmează să fie mutat

     Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că a discutat cu ministrul Culturii, Kelemen Hunor, despre consolidarea şi restaurarea clădirii instituţiei muzeale şi despre găsirea unor spaţii pentru expunerea patrimoniului pe perioada lucrărilor, însă, deocamdată, nu s-a stabilit data la care vor începe şi nici cât vor dura aceastea.

    “De abia în momentul în care vom avea asigurată sursa de finanţare am putea să avem şi un grafic al desfăşurării lucrărilor”, a spus Ernest Oberländer-Târnoveanu.

    Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că mutarea patrimoniului Muzeului Naţional de Istorie a României nu se va “întâmpla mâine”, ci trebuie stabilite mai multe detalii, printre care şi găsirea unor spaţii pentru păstrarea şi expunerea patrimoniului pe perioada în care clădirea din Calea Victoriei, numărul 12, va fi în consolidare şi restaurare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Immofinanz: Investitorii imobiliari sunt mai prezenţi în România

    “În Praga, cererea de birouri a scăzut, dar cu toate acestea au avut loc tranzacţii cu spaţii de birouri, ceea ce arată că nu întotdeauna încrederea şi percepţia despre piaţă reflectă situaţia reală. Ne aşteptăm să vină investitori şi în România. Cred că au început să-şi arate faţa, însă nu îşi deschid încă portofelele, aşteaptă să vadă dacă piaţa a ajuns la nivelul cel mai de jos”, a spus Reidl.

    În opinia sa, Bucureştiul este ocolit de investitori deoarece piaţa locală a fost “supraîncălzită”, iar în criză chiriile au scăzut foarte mult, spre comparaţie cu Polonia sau Cehia, unde nu au fost corecţii atât de dramatice.