BusinessMagazin

Tag: securitate

  • Armata privată a lui Putin în Siria. Cine sunt mercenarii ruşi zdrobiţi de forţele militare SUA

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului nu a negat prezenţa civililor ruşi pe frontul din Siria, dar subliniat că aceştia nu au legătură cu forţele armate ale Moscovei.

    Precizările au venit după apariţia informaţiilor potrivit cărora mai mulţi mercenari ruşi au fost ucişi în urma unor raiduri aeriene ale SUA, care încercau să respingă un atac al forţelor care susţin regimul de la Damasc.

    În mod oficial, companiile militare private sunt interzise în Rusia. Putin a susţinut însă un astfel de format. În 2012, preşedintele sugera existenţa unui ”instrument care să susţină interesele naţionale, dar fără participarea directă a statului”.

    Acest instrument există. Site-ul rusesc Fontanka spune că în jur de 3.000 de luptători ruşi, angajaţi ai companiei private de securitate Wagner, se află în Siria din 2015, cu doi ani înainte ca forţele militare ale Moscovei să intervină oficial în ajutorul preşedintelui Bashar al-Assad.

    Trupele ruse vor sta în Siria pentru mai multă vreme, iar luptătorii privaţi vor rămâne la rândul lor să păzească câmpurile de petrol şi gaze, conform unui contract între guvernul de la Damasc şi o companie rusă care ar avea legături cu un afacerist apropiat lui Putin.

    Nu ar fi prima oară când Rusia foloseşte intermediari pentru a-şi atinge scopurile. S-a întâmplat deja în războiul din Ucraina, potrivit multor surse care au precizat că luptători privaţi ruşi, dar şi militari fără însemne ”aflaţi în timpul liber” au luptat pentru separatiştii din estul ţării, scrie realitatea.net

  • Raportul Conferinţei pentru Securitate München: Tensiunile internaţionale pot genera un “conflict semnificativ”/ UE trebuie să îşi configureze viitorul, în contextul diminuării rolului SUA

    Potrivit raportului, lumea se află mai aproape de un “conflict militar semnificativ”, în contextul tensiunilor dintre SUA şi Coreea de Nord şi dintre NATO şi Rusia, obiective din Europa numărându-se printre potenţialele ţinte ale Moscovei.

    “În ultimul an, lumea a ajuns mai aproape – mult mai aproape! – de un conflict militar semnificativ. Tensiunile dintre Coreea de Nord şi Statele Unite s-au accentuat substanţial, iar discursurile agresive ale ambelor părţi au escaladat. Relaţia dintre Arabia Saudită şi Iran are o dinamică similară, manifestându-se prin amplificarea instabilităţii regionale”, afirmă Wolfgang Ischinger, autorul Raportului privind Securitatea München 2018.

    “În Europa, tensiunile între NATO şi Rusia rămân la cote înalte, iar războiul din Ucraina continuă. În plus, principalele acorduri privind controlul armamentului, precum Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), riscă să fie anulate, în timp ce eforturile pentru limitarea curselor înarmării în noi domenii, precum cel cibernetic, stagnează. Toate aceste lucruri au loc în contextul ascensiunii tendinţelor naţionaliste şi nonliberale la nivel mondial, situaţie care afectează unele dintre principiile esenţiale ale ordinii internaţionale”, subliniază preşedintele Conferinţei pentru Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în SUA şi Marea Britanie, în raportul privind situaţia geopolitică în 2018.

    “Evoluţiile din ultimii ani au generat preocupări din ce în ce mai mari referitoare la stabilitatea aşa-numitei ordini liberale internaţionale, un set de instituţii şi norme concepute după al II-lea Război Mondial şi configurate în principal de Statele Unite. Ca să fiu mai clar, conceptul ordinii internaţionale liberale a însemnat diverse lucruri pentru diverse persoane, modificându-se considerabil de-a lungul timpului. Totuşi, la modul general, acest concept include angajamentul în favoarea libertăţii şi drepturilor omului, instituţii şi reglementări internaţionale, ordine economică deschisă, elemente care au servit permanent drept fundament al ordinii internaţionale. Cu toate acestea, în prezent, pilonii acestei ordini internaţionale care mult timp a fost un context existent au fost vizaţi de presiuni din ce în ce mai mari. În mod surprinzător, cele mai semnificative atacuri provin din surse nevăzute. După cum notează G. John Ikenberry, «cel mai puternic stat din lume a început să saboteze ordinea pe care a creat-o. O putere ostilă de tip revizionist a intrat în scenă, dar stă în Biroul Oval, inima lumii libere». Prin urmare, întrebarea este: asistăm la erodarea sistemului sau chiar la distrugerea acestuia? Însă criza ordinii liberale internaţionale nu a apărut peste noapte. În ultimii ani, lucru devenit mai clar din 2017, s-au multiplicat semnele de întrebare privind rolul Statelor Unite în susţinerea actualei ordini internaţionale. Uniunea Europeană şi-a revenit după criza zonei euro, dar mai are lucruri de făcut pentru a deveni actor strategic global. Între timp, China a devenit mai puternică şi mai incisivă, la fel cum procedează, într-o anumită măsură, şi Rusia. Naţionalismul este în ascensiune în multe ţări. Autoritatea structurilor internaţionale este contestată în diverse moduri. Acorduri internaţionale esenţiale – de la tratate privind controlul armamentului, precum Tratatul INF sau Carta Paris – sunt expuse riscurilor ori sunt subminate în mod substanţial, în timp ce bugetele pentru apărare sunt suplimentate în diverse părţi ale lumii, iar discursurile de ameninţare devin un fapt obişnuit. Se pare că lumea devine mai puţin liberală, mai puţin organizată la nivel internaţional, mai puţin ordonată”, precizează raportul.

    “Unii analişti care susţin o strategie a SUA de reţinere afirmă că preşedintele Donald Trump îi reprezintă pe cetăţenii americani care în mod legitim s-au săturat ca ţara lor să fie, prin costuri semnificative, principalul gardian al ordinii internaţionale în timp ce aliaţii beneficiază aproape gratis de această situaţie. Cu toate acestea, abordarea lui Trump nu aderă la o strategie de reţinere, dat fiind că el a intensificat eforturile în toate conflictele miliare în care sunt implicate Statele Unite. Trump nu tinde spre izolaţionism, ci spre unilateralism. (…) Trump este cel mai important simptom al unui curent mai amplu, dar nu este singurul. Un nou tip de naţionalism este în ascensiune în multe părţi ale lumii. Însă politicile de tipul «America pe primul loc» şi ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit) ar putea avea efectul benefic că alţi factori determinanţi ai ordinii liberale vor încerca să compenseze abordarea mai puţin internaţionalistă a anglo-saxonilor. Dar cât de rapid pot proceda în acest sens chiar dacă ar vrea? Canada, Germania, Franţa sau Japonia – considerate frecvent ca fiind puteri de rang mediu care menţin angajamente şi au mize în ordinea internaţională axată pe norme – toate duc lipsă de capabilităţile materiale şi de ambiţia de a se implica. Uniunea Europeană ar putea juca un rol de stabilizare în ordinea internaţională de tip liberal, la fel ca alte grupuri de naţiuni democratice liberale din zona Asia-Pacific. Totuşi se confruntă cu propriile disensiuni interne astfel că sunt departe de ajungerea la un acord asupra unei ample strategii comune”, explică Wolfgang Ischinger, amintind că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, remarca după întrevederea cu Donald Trump că vremurile în care Europa se putea baza în totalitate pe alţii “s-au încheiat, într-o anumită măsură”, subliniind că Europa trebuie să îşi asume “destinul propriu”.

    Situaţia în Europa Centrală şi de Est

    “Zona Europei Centrale şi de Est este în centrul unei dispute politice tensionate, în contextul în care mulţi oficiali din cadrul Uniunii Europene exprimă preocupări privind regresele demcratice din această regiune. (…) În pofida disensiunilor politice, cooperarea militară pe flancul estic al NATO a progresat”, constată raportul, precizând că au fost suplimentate efectivele militare ale Alianţei Nord-Atlantice în Polonia şi în ţările baltice. “Totuşi, aceste batalioane NATO nu reprezintă capacităţi substanţiale de luptă şi nu ar putea rezista unui atac extern semnificativ. În scopul consolidării capabilităţilor de reacţie rapidă, NATO îşi reconfigurează structura de comandă militară. Subliniind că nu vrea o nouă cursă a înarmării cu Rusia, Alianţa Nord-Atlantică menţine strategia duală în relaţia cu Moscova – prin disuasiune şi dialog. Însă erodarea instrumentelor negociate pentru controlul armamentului şi mobilizarea de capacităţi militare suplimentare riscă să conducă la deteriorarea situaţiei securităţii în Europa”, se arată în raport.

    SUA şi Rusia se acuză reciproc de încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) / Moscova condamnă instalarea elementelor antibalistice în România şi Polonia

    Potrivit Statelor Unite, Rusia a dezvoltat, testat şi instalat sisteme terestre pentru lansarea de rachete, încălcând Tratatul INF. Rusia a respins acuzaţiile şi denunţă instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul INF. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a atras atenţia că, în cazul în care SUA vor decide retragerea din Tratatul INF, reacţia Rusiei va fi “imediată şi reciprocă”, aminteşte raportul, observând că obiective din Europa sunt “potenţiale ţinte” ale Moscovei în cazul unui conflict.

    Uniunea Europeană începe să adopte politici comune în domeniul apărării, iar creşterea economică este stabilă

    “Incertitudinea referitoare la relaţia transatlantică, ieşirea Marii Britanii, disensiunile semnificative între statele membre (mai ales privind imigraţia) şi înrăutăţirea situaţiei la frontiere: aceste probleme ale Uniunii Europene au făcut ca începutul anului 2017 să pară umbrit. Cele mai multe dintre aceste provocări continuă să afecteze UE în prezent, dar există mai mult decât o simplă rază de speranţă: creşterea economică este stabilă şi neaşteptat de mare, părţi ale proiectului de integrare europeană au fost relansate, iar opinia publică în sensul integrării este din ce în ce mai favorabilă. În ultimul an, Uniunea Europeană şi statele membre au manifestat voinţa şi au adoptat decizii concrete privind integrarea în domeniul apărării. Douăzeci şi cinci de state membre au stabilit să lanseze proiectul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) în domeniul apărării – un proces care permite grupurilor de state membre să avanseze în sensul aprofundării integrării şi consolidării cooperării în domeniul apărării în cadrul Uniunii Europene. Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, a evocat un «moment istoric pentru apărarea europeană»”, observă Raportul privind Securitatea München 2018.

     

  • Cronică de film: The Post – Un film cu şi despre jurnalişti

    The Post relatează evenimente de la începutul anilor ’70, mai exact scandalul denumit „The Pentagon Papers”, din perspectiva jurnaliştilor care lucrau în acea vreme la Washington Post. Încă de la început, regizorul ne introduce în redacţiile acelor timpuri: zgomotoase, pline de oameni şi de fum de ţigară. Scenele se succed perfect, iar asta nu ar trebui să mire pe nimeni; Janusz Kaminski, vechi colaborator de-al lui Spielberg, face minuni în spatele camerei de filmat.

    În 1971, un oficial din cadrul Departamentului de Securitate copiază mai multe documente oficiale pe care le trimite celor de la The New York Times şi Washington Post; acestea prezentau, detaliat, implicarea Statelor Unite în războiul din Vietam. Primii care îşi fac curaj să publice materialele sunt cei de la Times, însă preşedintele Nixon – în funcţie la acea vreme – obţine un ordin judecătoresc care interzice ziarului să mai publice informaţii ce pun în pericol securitatea naţională.

    Proprietarul ziarului, Kay Graham, este interpretată magistral de Meryl Streep; din nou, asta nu ar trebui să vină ca o surpriză pentru nimeni. Alături de redactorul-şef Ben Bradlee (Tom Hanks), ea decide să dea undă verde publicării materialelor pe care cei de la Times nu apucaseră să le dezvăluie. De aici începe o luptă contra cronometru a redactorilor, care trebuie să verifice mii de pagini înainte ca echipa de la Casa Albă să le blocheze iniţiativa. Cred că este extrem de important şi momentul ales pentru lansarea acestui film: Spielberg propune o poveste despre munca şi profesionalismul jurnaliştilor într-o perioadă marcată de acuzaţiile lui Donald Trump şi ale republicanilor şi de conceptul de „fake news”. Este un tribut adus instituţiilor media, iar aceia care vor urmări filmul vor întâlni numeroase elemente de asemănare cu zilele noastre. Nu cred că strică – în ceea ce-i priveşte pe americani, dar nu numai – ca cineva să mai amintească faptul că presa scrisă reprezintă baza jurnalismului. Spielberg se joacă şi cu ideea că ziarele ar putea cândva să dispară, efectul fiind unul devastator, iar asta întăreşte cele spuse mai sus.

    Este greu să reproşezi ceva acestui film, pentru că se încadrează perfect, repet, în tipologia lui Steven Spielberg, mai ales în cea a filmelor produse în anii ’90 – Schindler’s List, Saving Private Ryan sau Amistad. Filmele nu au un ritm foarte alert, preferând să exploreze profunzimea relaţiilor dintre protagonişti. Tensiunea nu vine în punctul culminant, ci reiese din modul în care se desfăşoară evenimentele; este o reţetă cinematografică dusă aproape de perfecţiune.

    Un alt element ce trebuie menţionat este coloana sonoră semnată de John Williams, acesta reuşind să puncteze toate momentele semnificative ale poveştii.

    În concluzie, The Post e un film pe care îl recomand fără reţineri. Are toate ingredientele necesare unui film de succes, iar prezenţa unor actori ca Meryl Streep sau Tom Hanks nu face decât să crească valoarea producţiei.

  • Ceasul riscurilor de conflict ATOMIC, dat înainte/ Este cel mai aproape de “punctul simbolic de ANIHILARE”

    În urmă cu un an, imediat după ce Donald Trump a devenit preşedinte al SUA, indicatorul ceasului privind riscurile de distrugere totală a Terrei era setat la 12 fară două minute şi jumătate.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • Contracararea Chinei şi a Rusiei, priorităţile securităţii naţionale a Statelor Unite

    Potrivit noii Strategii de Apărare a SUA lansată de Pentagon, competiţia cu China şi Rusia ameninţă avantajul militar al SUA de pe arena internaţională şi necesită creşterea investiţiilor pentru a face forţele americane mult mai eficiente şi pregătite de război.

    ”Vom continua campania împotriva teroriştilor. Dar competiţia strategică interstatală, nu terorismul, reprezintă principala prioritate a securităţii naţionale a SUA”, a declarat secretarul american al Apărării, Jim Mattis.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jocurile Olimpice de Iarnă din Coreea de Sud, vizate de hackeri

    Compania McAfee a comunicat că mai multe organizaţii implicate în organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă au primit emailuri infectate cu programe de tip malware.

    În atacuri similare petrecute în trecut, hackerii au încercat să obţină parole şi date financiare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ŞOC pentru posesorii de iPhone: toate dispozitivele Apple, în risc de a fi compromise

    Mai exact, eroarea lasă dispozitivele vulnerabile în faţa Meltdown şi Spectre, porţi de acces descoperite de către cercetătorii în securitate.

    Apple a transmis clienţilor să descarce doar software autorizat de pe platforme precum App Store.

    Dezvoltatorii de browsere Google, Microsoft Corp şi Mozilla au anunţat că update-urile lansate zilele trecute nu protejează utilizatorii de iOS. Reprezentanţii Apple au transmis că nu există, până în prezent, situaţii în care hackerii să fi exploatat erorile în cauză. “Toate sistemele Mac şi dispozitivele iOS sunt afectate, dar nu am întâlnit până acum vreun incident.”

    Companiile de tehnologie sunt familiare cu situaţia, Intel primind informaţiile încă din iunie 2017, dar utilizatorii au aflat recent de existenţa erorilor.

    Ben Johnson, cofondator şi strateg şef la firma de securitate cibernetică Carbon Black, a declarat celor de la Daily Mail că decizia celor de la Apple de a nu-şi informa încă de la început clienţii ar putea afecta vânzările companiei pe termen mediu şi lung.

    Din păcate, potrivit mai multor experţi în securitate, patch-urile software pentru exploit-ul Meltdown nu fac decât să mascheze simptomele unei probleme imposibil de rezolvat fără înlocuirea fizică a dispozitivelor vulnerabile, lăsând hackerilor o ţintă sigură pentru care să dezvolte noi căi de atac. Nu este exclus ca în săptămânile şi lunile următoare să fie create noi variante ale atacului Meltdown care ocolesc patch-urile de securitate abia lansate.

    Pentru a înţelege mai bine situaţia în care ne aflăm, nu trebuie decât să aruncăm o privire asupra unei alte tehnologii care prezintă vulnerabilităţi fundamentale de proiectare – Adobe Flash. Prinşi într-un joc nesfârşit de-a şoarecele şi pisica, dezvoltatorii Adobe Flash lansează periodic patch-uri de securitate care adresează diverse vulnerabilităţi, doar pentru ca tabăra adversă să le contracareze în scurt timp, scriu cei de la Go4IT.

  • Toate computerele – atât PC-uri, cât şi telefoane – produse în ultimii 10 ani au o problemă fundamentală la chip-uri, iar hackerii pot oricând să fure date sensibile

    Această problemă, descrisă de experţi ca fiind fără precedent, afectează una dintre cele mai fundamentale elemente arhitecturale ale sistemelor IT, problema fiind mult mai mare decât cea din cazul vulnerabilităţilor software care sunt de obicei sursa breşelor de securitate.

    Intel, a căror chip-uri stau la baza tuturor PC-urilor şi a majorătiţii serverlor, precum şi Arm Holdings, ale căror design este folosit în aproape toate telefoanele, spun că lucrează intens să rezolve problema.

    ”Nu este doar problema unui vendor. Este o eroare generală de abordare a design-ului”, a spus Steve Smith, inginerul şef de la Intel. Producătorul de chip-uri AMD a anunţat de asemenea că a fost afectat.

    ”Dacă Intel, AMD şi ARM au fost afectaţi, vorbim practic de orice computer sau sistem IT din lume din ultimii 10 ani”, a spus Beau Woods, un expert în siguranţă cibernetică de la Atlantic Council.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Motivul incredibil pentru care acesta om de afaceri trăieşte ca un CAVALER MEDIEVAL

    Îmbrăcând costumul său de cavaler – o replică exactă a celor folosite acum sute de ani – Kingsley participă la zeci de turniruri în fiecare an.

    Un astfel de hobby ar fi potrivit unei persoane cu o slujbă în acelaşi registru, cum ar fi un cascador. Nimic mai greşit. Jason Kinsgley este CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii de software din Marea Britanie, Rebellion Developments.

    Kingsley a pornit afacerea în Oxford, în 1992, alături de fratele său Chris. Astăzi, ei generează venituri de peste 25 de milioane de lire sterline. Printre jocurile produse de companie se numără Sniper Elite sau Rogue Trooper, populare şi în rândul gamerilor din România.

    De-a lungul ultimilor 17 ani, compania a produs şi seria de benzi desenate 2000 AD şi a publicat mai multe cărţi.

    Şi chiar dacă nu poartă o armură la birou, Jason Kinglsey spune că încearcă să conducă compania după un cod de conduită specific cavalerilor medievali. “La bază, codul se referă la ideea de a fi o persoană decentă. Iar asta se compune din trei părţi: curaj, cinste şi bunătate.”

    Sursa: bbc.com

  • Cluburile fără autorizaţie de securitate la incendiu, obligate să afişeze panouri de înştiinţare

    „Până la obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu conform alin.(41), beneficiarii investiţiilor care vizează construcţii publice au obligaţia să realizeze şi să amplaseze panouri de înştiinţare în dreptul intrărilor în spaţiile respective, cu următorul conţinut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roşie, pe fundal alb: <<Acest spaţiu funcţionează fără autorizaţia de securitate la incendiu>>”, potrivit proiectului de lege adoptat de Camera Deputaţilor.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro