BusinessMagazin

Tag: scoala

  • Câţi bani are vestita actriţa Jennifer Aniston

    Care este însă averea actriţei şi cum a câştigat ea banii?

    Jennifer Joanna Aniston s-a născut pe 11 februarie 1969 în Sherman Oaks, California; părinţii ei s-au mutat la New York când viitoarea actriţă avea doar câţiva ani.

    Deşi a fost descurajată să urmărească programe TV în copilărie, Aniston a descoperit pasiunea pentru film în timp ce urma cursurile şcolii Waldorf. Ulterior, ea a absolvit Şcoala de Muzică şi Arte Fiorello H. LaGuardia, din Manhattan.

    Cel mai important moment al carierei sale a venit atunci când ea a fost aleasă în distribuţia serialului Friends; succesul de care s-a bucurat serialul i-a adus actriţei un salariu de un milion de dolari pe episod, pentru ultimele două sezoane.

    Pentru rolul interpretat, ea a primit premiul Emmy şi un Glob de Aur.

    Au urmat mai multe roluri pentru marele ecran, iar până în 2010 filmele în care a jucat generaseră venituri de peste 1 miliard de dolari.

    Averea sa, potrivit site-ului Celebrity Net Worth, este de aproximativ 220 de milioane de dolari. Jennifer Aniston câştigă în jur de 20 de milioane de dolari anual din rolurile în film, apariţii televizate şi contracte de publicitate.

  • Armata turcă, acuzată că a atacat obiective civile din Siria

    Nouri Mahmoud, purtătorul de cuvânt al grupului insurgent kurd YPG, a declarat că armata turcă şi aliaţii insurgenţi au avariat o uzină de trarare a apei situată la periferia oraşului Afrin. De asemenea, Turcia este acuzată că a bombardat o şcoală primară din satul Maydanki, însă atacul nu s-a soldat cu victime.

    Armata turcă nu a avut nicio reacţie la aceste acuzaţii.

  • O problemă de matematică pentru copiii de clasa a V-a a lăsat internauţii fără răspuns

    Conform IFL Science, problema suna în felul următor: „Dacă o navă are la bord 26 de oi şi 10 capre, ce vârstă are căpitanul vasului?”.

    Răspunsurile au fost dintre cele mai variate: „Vârsta căpitanului este… nu ştiu. Nu pot rezolva asta” sau „Căpitanul trebuie să aibă cel puţin 18 ani pentru că un minor nu are are voie să fie căpitan pe vas”.

    Utilizatori ai Weibo şi Twitter şi-au pus însă o întrebare cu privire la intenţiile şcolii primare Nanchong din China care a dat problema elevilor. Dar şcoala susţine că astfel de teste sunt bune pentru dezvoltarea gândirii critice şi creative a elevilor, scrie descopera.ro.

    Pe site-ul Weibo, o persoană a dat un răspuns interesant la controversata problemă: “Greutatea totală a 26 de oi şi 10 capre este de 7700 kg, dacă luăm în calcul greutatea medie a fiecărui animal. În China, pentru a putea fi căpitanul unei nave ce transportă la bord o greutate mai mare de 5000 kg trebuie să ai deja o licenţă de cinci ani pentru a conduce respectiva ambarcaţiune. Vârsta minimă la care poţi obţine permisul este de 23 de ani, aşa că respectivul căpitan are cel puţin 28 de ani”.

     

  • S-a lansat un nou tip de şcoală. Această nouă ocupaţie creează tot mai mulţi milionari

    Din ce în ce mai mulţi tineri sunt atraşi de jocurile video competitive (esports), iar în Singapore s-a deschis şi o academie care vrea să transforme gamerii în jucători profesionişti.

    Sportul electronic a devenit un adevărat fenomen şi piaţa de esports este estimată să ajungă la 1.5 miliarde de dolari în trei ani de zile. În prezent, jucătorii de Dota 2 sunt cei mai bine recompensaţi pentru orele petrecute în faţa calculatoarelor: primii 9 jucători din clasamentul jucătorilor cu cele mai mari câştiguri din esports au obţinut peste 2 milioane de dolari în conturi.

    “Am fost un jucător profesionist, dar mi-am dat seama că avantajul meu consta în cunoaşterea strategiei şi că reflexele mele nu sunt la fel de bune ca a altor jucători şi m-am gândit să-mi folosesc cunoştiinţele să-i învăţ pe alţii cum să devină jucători profesionişti”, spune unul dintre antrenorii academiei de gaming deschise la singapore

    În cadrul academiei tinerii se pot pregăti şi pentru joburi auxiliare esports precum: comentatori, antrenori, analişti, echipă de producţie etc

    Doar 3% dintre gameri reuşesc să ajungă la rangul de profesionişti şi cu toate astea mulţi tineri îşi doresc şi urmăresc o carieră în domeniu.

  • Capitalistul care a construit un imperiu de miliarde de dolari pornind de la vânzarea de flori artificiale – VIDEO

    La 15 ani a fost nevoit să renunţe la şcoală pentru a-şi ajuta familia. S-a angajat mai intai intr-o companie  care comercializa materiale plastice. Deşi se spune că lucra 16 ore pe zi, în timpul rămas vindea şi ceasuri la magazinul unchiului său. Şi-a câştigat în scurt timp reputaţia pentru abilităţile lui de om de vânzări şi i-au fost oferite mai multe responsabilităţi legate de operaţiunile şi de comercializarea produselor din cadrul fabricii de materiale plastice.

    A pornit pe drumul de antreprenor în 1947, la 19 ani, când şi-a fondat propria companie de producţie de flori artificiale, cu bani pe care i-a împrumutat de la o rudă apropiată. A angajat oameni de vânzare talentaţi iar în câţiva ani compania lui a devenit principalul furnizor de flori din plastic de pe pieţele asiatice. Revoluţia Culturală din Hong-Kong a fost factorul care l-a ajutat să dezvolte afacerea: în 1967, când mase de oameni părăseau ţara, el cumpăra teren, profitând de preţul scăzut al acestuia. Investiţiile în terenuri l-au determinat ca în 1971 să îşi înceapă o afacere în domeniul imobiliarelor. Compania, a fost listată la bursă la doar un an după ce a fost fondată. Opt ani mai târziu a urmat cumpărarea celei mai importante companii din portofoliu, Hutchison Whampoa Limited de la HSBC.

    Afacerile sale s-au extins în retail, infrastructură, energie, telecomunicaţii, finanţe şi investiţii. Hutchison Whampoa a devenit primul operator portuar global, cea mai importantă ramură a acestuia fiind administrarea containerelor din porturi. O subsidiară a conglomeratului este retailerul din industria frumusetii Watson Group, cu peste 7.800 de magazine. În 2005 a cumpărat reţeaua de parfumerii Marionnaud, iar mai târziu Ka-shing a continuat să investească în telefonie şi IT. În pofida averii deţinute, magnatul şi-a creat reputaţia că duce o viaţă simplă: un exemplu este ceasul pe care îl poartă – un Seiko, deşi proprietatea unde locuieşte este este una dintre cele mai scumpe din Hong-Kong, Deep Water Bay. Este văzut şi ca unul dintre cei mai generoşi filantropi ai Asiei. 

  • Părinţii români susţin şcoala românească, care ar trebui să fie gratuită, cu 15 mld. lei anual, bani de acasă

    Este cel mai mare procent din UE, media la nivelul Uniunii fiind de 12,9%.
     
    Subfinanţarea sistemului de educaţie îi obligă pe părinţii români să bage adânc mâna în buzunar, dacă vor pentru copiii lor o şcoală văruită, să stea în bănci funcţionale, să aibă cretă şi butere la tablă sau toalete curate.
     
    „România cheltuieşte de departe cel mai puţin ca pondere din PIB şi din cheltuiala publică pe educaţie, iar familiile simt nevoia să suplinească lipsa de preocupare a statului pentru educaţie de calitate investind bani privaţi“, spune Măriuca Talpeş (foto), liderul grupului pentru educaţie din cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României. 
     

  • De ce creşte numărul analfabeţilor funcţional în România

    “Nu putem să nu observăm că rolul culturii scade pe zi ce trece (…) în ciuda propunerii unui preşedinte al Academiei să cinstim cultura naţională de ziua lui Eminescu”, a spus luni acad. Pop, la simpozionul “Cultura română la ceas aniversar – Centenarul Marii Uniri”, organizat de Academia Română cu prilejul Zilei Culturii Naţionale.

    El a atras atenţia asupra creşterii numărului “analfabeţilor funcţional” printre tinerii români care învaţă în şcoală. “Sigur că nu ne putem reprima nu numai tristeţea, când auzim aşa ceva, dar nu ne putem reprima o întrebare: ‘Cum s-a ajuns la o asemenea situaţie?’. Aceşti oameni nu pot exprima şi nu pot explica ceea ce citesc. Lucru extraordinar de grav într-o lume care se pregăteşte pentru viitor”, a spus acad. Ioan Aurel Pop, potrivit realitatea.net.

  • Povestea capitalistului care a înfiinţat una dintre cele mai mari multinaţionale de inginerie şi electronică. A crescut într-o familie cu 12 copii – VIDEO

    Compania are o istorie de mai bine de un secol, începută datorită lui Robert Bosch. El s-a născut  în apropierea oraşului Ulm, aflat în sudul Germaniei. A fost cel de-al 11-lea din cei 12 copii ai unei familii de fermieri. Robert Bosch a studiat la o şcoală tehnică din orasul natal, iar apoi şi-a completat cunoştinţele cu un stagiu de ucenicie ca mecanic.
    A început să lucreze la 18 ani, fiind implicat în producţia echipamentelor electrice. A lucrat mai întâi pentru companii din Germania, iar, mai târziu, în Statele Unite ale Americii pentru Thomas Edison şi în Anglia. Bosch a învăţat însă tainele afacerilor de la fratele lui, Karl, care avea o companie de instalaţii pentru gaze şi apă în Köln.


    Bosch a înfiinţat propria companie, Atelierul pentru mecanică precisă şi inginerie electrică, împreună cu un asociat şi un ucenic, în 1886. A epuizat în scurt timp capitalul operaţional de 10.000 de mărci al firmei, parte a economiilor sale şi a moştenirii primite de la tatăl lui. A reuşit să menţină însă compania pe linia de plutire printr-un împrumut bancar.Electrificarea oraşului Stuttgart adusă de era industrială a fost un impuls important în creşterea afacerii. Totuşi, produsul care a adus succesul companiei a fost dispozitivul pentru aprindere cu magnetou creat de Bosch. Acesta a revoluţionat industria auto. Scopul magnetoului era generarea scânteii electrice necesare pornirii unui motor cu combustie internă. În 1901 Bosch deschidea propria fabrică, angajând 45 de salariaţi. Antreprenorul începuse încă din 1898 să îşi vândă produsele în alte ţări din Europa, mai întâi în Anglia, iar apoi în Franţa, Austria şi Ungaria. În Statele Unite ale Americii şi-a deschis primele departamente de vânzări în 1906, iar şase ani mai târziu a inaugurat acolo şi o fabrică. În acea perioadă, Bosch era şi unul dintre primii angajatori care introduceau ziua lucrătoare de opt ore. Până în 1913, compania sa a ajuns să vândă produsele pe toate continentele şi să genereze 88% din vânzări pe pieţe de export.


    Primul Război Mondial a fost un dezastru pentru Bosch, odată cu dispariţia pieţelor cheie ale companiei. După război însă, Bosch a lansat o serie de inovaţii în industria automotive – printre care claxonul electric, ştergătoarele de parbriz, injecţia diesel, sistemul pneumatic de frânare. Însă, odată cu criza economică din 1920, Bosch a iniţiat un proces de modernizare şi diversificare pentru a reduce dependenţa de această industrie. În câţiva ani, a transformat compania dintr-un furnizor de piese auto într-o multinaţională producătoare de produse electrice. Ultimii ani din viaţa lui Bosch au fost umbriţi de implicarea companiei în reînarmarea Celui de-al Treilea Reich. El şi asociaţii lui au susţinut rezistenţa în faţa regimului nazist şi au contribuit la salvarea angajaţilor evrei de la executare.

  • Cum au ajuns două tinere de 33 de ani să aibă o avere de 10 miliarde de euro

    Cecilie şi Kathrine Fredriksen deţin împreună conducerea afacerii de familie, dar vor prelua controlul deplin al operatorului de cisterne Fontline abia atunci când tatăl lor, John, în vârstă de 73 de ani, va pleca de la conducerea companiei.  Familia lor are o avere de 8,05 miliarde de lire sterline şi a înregistrat o creştere 1,75 miliarde de lire sterline faţă de anul trecut, conform listei Rich Sunday Times, publicată de curând.

    Kathrine, care a studiat la Şcoala Europeană de Afaceri din Londra, a fost numită în divizia de transport maritim în 2008, lucru care i-a permis tatălui său să se concentreze mai mult pe alte divizii ale afacerii. Sora sa geamănă, Cecilie, lucrează, de asemenea, în compania tatălui, considerat cel mai bogat om din Norvegia. Ambele blonde, pasionate de fashion, locuiesc în Londra; aici statutul lor de moştenitoare al celei mai mari averi mondiale din transportul maritim poate trece neobservat printre ceilalţi miliardari expaţi ai Capitalei. 

  • Poveştile milionarilor în Bitcoin sau cum să faci o avere cu o investiţie de 5 dolari

    Erik Finman şi-a câştigat faima ca antreprenor la 14 ani, ca investitor în bitcoin care a reuşit să transforme o investiţie de 1.000 de dolari într-o criptomonedă într-o avere de peste un milion de dolari şi cu un pariu care i-a dat şansa de a nu mai vedea niciodată interiorul vreunui liceu. Povestea adolescentului a captivat America, încântând oamenii cu amestecul acesteia de ambiţie copilărească, abilităţi antreprenoriale şi muncă grea. Povestea lui începe în 2011, când avea 12 ani şi bunica sa i-a dăruit 1.000 de dolari, bani pentru educaţie, scrie The Telegraph.

    Erik a luat banii şi i-a investit în bitcoin, urmând sfaturile fratelui său Scott. „Eram un eşec din aproape toate punctele de vedere“, povesteşte băiatul despre acea perioadă. „Nu am fost cel mai studios dintre copii. Jucam Call of Duty şi mă strecuram în Grand Theft Auto pentru ca părinţii să nu mă vadă.” La şcoală, spune Erik, îi era teamă să discute cu profesorii, care-i făceau eşecurile să pară ceva rău, ceea ce-l demotiva. Unul dintre profesori, susţine el, i-a spus că nu va realiza niciodată nimic, aşa că la fel de bine ar putea renunţa la şcoală pentru a se angaja la McDonald’s. În 2013, Erik făcea deja primul profit din investiţia în bitcoin. O monedă virtuală, care în 2011, anul investiţiei,  valora 12 dolari, ajunsese la 1.200 de dolari bucata. Cadoul primit de la bunică era pe cale să devină o comoară.

    În 2014, când avea 15 ani, le-a propus părinţilor să-l lase să renunţe la liceu, unde se simţea mizerabil, şi să vândă bitcoin de 100.000 de dolari pentru a pune pe picioare o companie de tehnologie educaţională numită Botangle. Dacă până la 18 ani ajungea milionar, nimeni nu-l va mai obliga să meargă la facultate. A fost un pariu acceptat de părinţii săi, tatăl inginer şi mama fizician. Aceştia l-au retras de la şcoală. Tânărul Finman s-a mutat în Silicon Valley, unde Botangle, o companie de educaţie online, a devenit realitate,  permiţând  elevilor frustraţi ca Erik să-şi găsească profesori prin videochat. Botangle i-a adus câteva aventuri, inclusiv o întâlnire cu cofondatorul Reddit, Alexis Ohanian, şi un schimb mai violent de idei cu un membru al consiliului Uber. A fost dificil să-i convingă pe investitori să ia în serios un antreprenor de 15 ani, îşi aminteşte tânărul Finman. Îi este vie în minte mai ales amintirea unui interviu cu un executiv de la Uber „foarte, foarte sus pus“ care, în loc să-i asculte planurile cu Botangle, l-a descurajat şi i-a spus că nu va câştiga niciodată pariul cu părinţii săi.

    În cele din urmă, în ianuarie 2015, a găsit un investitor care i-a oferit pentru companie fie 100.000 de dolari, fie încă 300 de bitcoin. Moneda virtuală era în depreciere atunci, însă Erik a ales tot bitcoin, majorându-şi astfel numărul de monede virtuale deţinute la 403. Acum băiatul este milionar şi nu regretă că n-are diplomă de licenţă. Între timp, şi-a găsit de lucru la alte proiecte, inclusiv la unul în care lucrează în programul ELaNa al NASA, care permite studenţilor să lanseze în spaţiu sateliţi de dimensiuni reduse. „Nu mi-am luat niciodată diploma, nu văd să aibă vreo valoare. Scopul ei ar fi să ajung la un alt grad de educaţie şi să obţin o slujbă. A trebuit să învăţ cum să-mi conduc afacerea. În loc să scriu eseuri pentru cursul de engleză, trebuia să scriu e-mailuri unor oameni importanţi.“

    Silicon Valley a mai dat un milionar în bitcoin. Povestea acestuia a scris-o Forbes. Este vorba de un multimilionar, domnul Smith, întâlnit de un contributor al revistei la Hong Kong. Domnul Smith – autorul îi spune aşa pentru că personajul i-a cerut să nu-i facă numele public – este plin de bani şi nu face niciun efort s-o ascundă. De patru ani, călătoreşte în jurul lumii într-un stil ultraluxos. Zboară numai la clasa întâi, doarme doar în apartamente de cinci stele şi nu şi-a mai pregătit de mâncare de luni de zile. Într-o lună a vizitat Singapore, New York, Las Vegas, Monaco, Moscova, s-a întors la New York, apoi s-a dus la Zürich pentru a da de autorul poveştii la Hong Kong. „Niciodată să n-ai vreun moment plictisitor“, spune el, ridicând în semn de salut un pahar de şampanie.

    Cu acest salut, şi pahar de şampanie, şi-a început povestea. După ce a absolvit colegiul în 2008, Smith a aterizat într-un loc de muncă de invidiat, ca inginer de software pentru o companie de tehnologie respectabilă din Silicon Valley. Era un angajat bun şi îndrăgit de mulţi dintre colegi. De la unul dintre aceşti prieteni „la fel de tocilari ca şi el“, în iulie 2010 Smith a auzit pentru prima dată despre bitcoin, la scurt timp după prima creştere semnificativă a preţului, când criptomoneda s-a apreciat de zece ori, de la 0,008 dolari la 0,08 dolari în cursul a cinci zile. „Acest salt de preţ mi-a atras atenţia, dar am aşteptat câteva luni înainte de a investi. Voiam să aflu mai întâi despre tehnologia de bază.”