Optzeci dintre poliţiştii concediaţi sunt şefii serviciilor răspunzătoare de lupta împotriva fraudelor economice, a contrabandei şi a crimei organizate la Ankara, potrivit agenţiei de presă Dogan.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Optzeci dintre poliţiştii concediaţi sunt şefii serviciilor răspunzătoare de lupta împotriva fraudelor economice, a contrabandei şi a crimei organizate la Ankara, potrivit agenţiei de presă Dogan.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Experţii producătorului de antivirus Kaspersky Lab au realizat prognoza pentru 2014, iar mare parte din ceea ce au văzut în „globurile lor de cristal” are legătură cu dezvăluirile lui Edward Snowden. Potrivit lor, intimitatea este printre cele mai expuse atacurilor cibernetice. De aceea, după scandalul Snowden din 2013, oamenii sunt hotărâţi să îşi protejeze viaţa privată, în ciuda acţiunilor tuturor serviciilor de informaţii din lume. Acest fapt se traduce în protejarea informaţiilor stocate pe computere şi pe dispozitivele mobile şi în asigurarea confidenţialităţii prezenţei online. Astfel, serviciile VPN şi „Tor-anonymizers” vor avea mai multă popularitate, iar instrumentele locale de criptare vor fi din ce în ce mai căutate.
Dezvoltarea de instrumente cu scopul furtului de bani va continua în 2014, potrivit specialiştilor Kaspersky. Pentru a avea acces direct la „buzunare”, infractorii îşi vor rafina instrumentele create pentru a accesa conturile bancare ale deţinătorilor de dispozitive mobile (phising pe mobil, Troieni bancari). Botneţii mobili vor fi cumpăraţi şi vânduţi şi vor fi, de asemenea, utilizaţi pentru a distribui ataşamente malware din partea terţilor. Pentru a susţine furturile indirecte este probabil să vedem mai multe versiuni sofisticate ale Troienilor care criptează informaţiile de pe dispozitivele mobile, împiedicând accesul la fotografii, contacte şi corespondenţă până în momentul în care este plătită o taxă de decriptare. Smartphone-urile care rulează sistemul de operare Android vor fi, fără îndoială, primele vizate.
În 2014, va fi înregistrată o creştere considerabilă a numărului de atacuri asupra portofelelor utilizatorilor Bitcoin, a rezervelor de Bitcoin şi a burselor.
În ce priveşte furnizorii de servicii de internet, ei au anunţat deja implementarea unor măsuri suplimentare pentru a proteja datele utilizatorilor, de exemplu, criptarea tuturor informaţiilor transmise între propriile servere. Implementarea unor măsuri mai sofisticate de protecţie va continua şi este posibil să devină un factor-cheie în alegerea unui furnizor. Hackerii vizează şi angajaţii serviciilor cloud, văzându-i ca pe cea mai slabă verigă în lanţul de securitate. Un atac de succes în acest caz ar putea reprezenta accesul infractorilor cibernetici la un volum imens de date. În plus faţă de furtul de informaţii, atacatorii ar putea fi interesaţi şi de ştergerea sau modificarea informaţiilor – în unele cazuri dezinformarea intenţionată ar putea valora chiar mai mult pentru cei care stau în spatele atacului.
Furtul surselor produselor populare (în industria de gaming, dezvoltarea de aplicaţii mobile etc.) oferă atacatorilor o oportunitate excelentă de a descoperi vulnerabilităţi şi de a le utiliza pentru propriile scopuri frauduloase. În plus, dacă infractorii cibernetici au acces la resursele victimei, ei pot modifica codul programului sursă şi să implementeze backdoor-uri în aceasta.
Dezvăluirile făcute de către Snowden au demonstrat că unul dintre scopurile spionajului cibernetic între state este de a oferi susţinere financiară companiilor „prietenoase”. Acest factor a doborât barierele etice care au restricţionat iniţial companiile să folosească metode neconvenţionale de a concura cu rivalii lor. În noua realitate a spaţiului cibernetic, companiile iau în considerare posibilitatea de a derula acest tip de activitate. Companiile vor contracta, în acest scop, mercenari cibernetici, grupuri organizate de hackeri competenţi care pot oferi servicii personalizate de spionaj cibernetic.
Scandalul cărnii de cal: în februarie 2013, în magazinele din Marea Britanie au fost descoperite cantităţi importante de lasagna din carne de cal, etichetate şi vândute ca fiind din carne de vită. Carnea utilizată pentru lasagna provenea de la un furnizor român. Subiectul a generat 3.212 apariţii în online-ul românesc, cu un vârf de coverage media în data de 11 februarie 2013. În acest context, au existat şi o serie de voci (companii şi persoane) implicate. Printre cele mai menţionate s-au numărat companiile Scandia Food Sibiu (firma producătoare a lotului de carne pentru lasagna – 952 apariţii), IKEA (în contextul chifteluţelor retrase temporar de pe piaţă – 904 apariţii) şi Producţie Ardealul (în contextul retragerii conservelor de carne de vită ,,Ardealul” – 198 apariţii), respectiv Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA – 926 apariţii) şi Federaţia Naţională ProAgro (122 apariţii).
Criza laptelui infestat cu aflatoxină: peste 13.000 de litri de lapte contaminat cu aflatoxină (o substanţă cancerigenă) au fost retraşi de pe piaţă în prima jumătate a anului.Criza laptelui a făcut subiectul a 3.500 de materiale online, generând cele mai multe apariţii în data de 18 martie 2013, când Danone România a anunţat că retrage preventiv de pe piaţă unele produse considerate suspecte. Compania a apărut în 441 de materiale referitoare la problema laptelui contaminat cu aflatoxină.
Subiectul Roşia Montană: a fost menţionat în 57.433 de articole online în a doua jumătate a anului 2013. Dintre acestea, 5.825 de materiale fac referire explicită la protestele generate de proiectul de exploatare minieră a zonei. Ziua în care s-a discutat cel mai mult despre Roşia Montană în online a fost 9 septembrie 2013, când mass-media anunţa respingerea proiectului de lege, potrivit declaraţiilor lui Victor Ponta.
Una dintre vocile cel mai puternic asociate în mass-media online cu subiectul Roşia Montană a fost cea a Prim-Ministrului Victor Ponta, care a avut 13.046 de apariţii în acest context. Compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), iniţiatoarea proiectului, a generat un coverage de 6.764 de articole.
Problema câinilor comunitari: a fost un alt subiect amplu discutat în mass-media online în anul 2013. Acesta a generat 3.698 de apariţii, în timp ce despre eutanasierea câinilor comunitari s-a discutat în 6.518 articole. Scandalul câinilor comunitari a atins apogeul în data de 25 septembrie, când Curtea Constituţională a discutat Legea referitoare la eutanasierea câinilor comunitari care nu sunt revendicaţi sau adoptaţi în termen de 14 zile. Monitorizarea a fost realizată de serviciul autohton de media intelligence MediaIQ pe un eşantion de 1.500 de surse cu acoperire naţională şi locală (cotidiane naţionale şi locale, periodice naţionale şi locale, site-uri de televiziuni & radiouri); peste 50.000 de bloguri şi comentariile scrise la fiecare articol; 10.000 de pagini de Facebook şi comentariile scrise la fiecare intrare; 40.000 de conturi de Twitter şi peste 50 de forumuri.
“Ne-am angajat să avansăm rapid în negocierile referitoare la un acord privind protecţia datelor care să fie semnificativ şi coerent”, a declarat presei la finalul acestei reuniuni, la Washington.
Comisarul european însărcinat cu afacerile judiciare a vorbit despre un “semnal foarte puternic de restaurare a încrederii” între cele două continente, care s-a “evaporat” în decursul ultimelor luni de dezvăluiri despre interceptarea comunicaţiilor cetăţenilor europeni de către Agenţia americană pentru Securitate Naţională (NSA).
Reding a precizat că a fost pentru “prima dată” când secretarul american al Justiţiei Eric Holder a admis că există “probleme” în Europa cu privire la acest caz ce afectează relaţiile dintre Washington şi o serie de aliaţi europeni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Anul care s-a scurs a fost dificil”, a comentat sobru, miercuri, seara, preşedintele în apropiere de Boston (Massachusetts, nord-est), vorbind în faţa donatorilor democraţi despre “enorma sa frustrare” în faţa “obstrucţiei” adversarilor săi republicani, aflaţi în poziţie de forţă în Congres. Confruntarea lor a culminat la începutul lui octombrie cu o paralizie a statului federal timp de două săptămâni.
Cu câteva zile înainte de aniversarea realegerii sale la preşedinţia Statelor Unite în faţa republicanului Mitt Romney, liderul democrat încă nu a înregistrat niciun succes legislativ, pe tema imigraţiei, reglementării armelor, priorităţii bugetare sau a luptei împotriva schimbărilor climatice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Examinarea este în desfăşurare şi noi nu putem încă să spunem că sunt inofensive”, a declarat miercuri Frédéric Vincent, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Executivului de la Bruxelles.
“Dar se recomandă tuturor membrilor Comisiei să nu folosească materiale externe în timpul misiunilor în străinătate”, a amintit el.
Micul pachet cadou oferit de preşedintele rus Vladimir Putin fiecăruia dintre liderii G20 includea un stick USB şi un încărcător de telefon mobil.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Orice referiri de natură să ne implice în vreun fel în acest dosar Hidroelectrica aflat la DNA sunt nefondate, doar pure speculaţii. Atragem atenţia doritorilor să ne implice în vreun scandal că suntem pregătiţi să ne apăram drepturile legal, astfel încât activitatea şi imaginea companiei noastre să nu aibă de suferit”, a declarat, într-un comunicat, directorul de furnizare al EFT, Aurelia Mocanu.
Mocanu face referire la declaraţiile lui Remus Vulpescu, membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica şi director de cabinet al ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, care apare în stenogramele făcute publice de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) catalogând reprezentanţii companiei EFT drept “nişte mafioţi din Serbia”.
În stenogramele DNA Vulpescu a fost înregistrat spunând “că erau ăia cu EFT care trimiteau numai din SERBIA nişte mafioţi să… îi ştie toată lumea pe ăia”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ceea ce ar putea face însă România o ţară neguvernabilă nu e însă scandalul din jurul proiectului minier, ci instabilitatea stranie a unei coaliţii care altminteri are o majoritate foarte stabilă în Parlament, în administraţia publică centrală şi locală şi în intenţiile de vot. Ţinute în frâu cât de cât pe parcursul primului an de guvernare, tensiunile dintre PSD şi PNL motivate exclusiv de dorinţa fiecărui partener de a acapara mai multă putere au ajuns treptat la cote demne de cele din Alianţa DA sau din vremea primului guvern Boc, ambele soldate cu jalnice crize de guvern.
După ce Crin Antonescu a reclamat că PSD nu l-a consultat la întocmirea proiectului de lege pentru Roşia Montană, aceiaşi liberali s-au gândit să se răzbune, întocmind fără consultarea PSD un proiect de lege care i-ar avantaja dacă ar candida separat la următoarele alegeri: primarii ar urma să fie aleşi din nou în două tururi de scrutin, şefii de CJ să fie aleşi nu de electorat, ci de către consilierii judeţeni, iar alegerile pentru primari şi consilieri să fie valabile indiferent de prezenţa la vot. Vicepremierul Liviu Dragnea a reacţionat cu furie, afirmând că “această ţară nu mai poate fi guvernată în acest mod”, amplificând astfel conflictul.
Un prim rezultat e că scandalul Roşia Montană este astfel acoperit rapid de un altul care nu are legătură cu el; mai departe însă, indiferent cum se va rezolva noua ceartă între PSD şi PNL, impresia de guvernare cu năbădăi, imprevizibilă şi instabilă, va rămâne, dând apă la moară atât protestelor care vor să dea jos guvernul, cât şi amicilor din străinătate gata oricând să susţină că România nu e guvernabilă.