BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Industria germană e pe cale să se redreseze, după o creştere surprinzătoare înregistrată la începutul anului

    Industria germană şi-a revenit surprinzător la începutul lui 2024, după ce producţia fabricilor a înregistrat în februarie cel mai rapid ritm de creştere din ultimul an, datorită creşterii puternice în construcţii şi în industria auto, raportează Financial Times.

    Creşterea lunară de 2,1% a producătorilor germani a depăşit cu mult creşterea de 0,3% prognozată de economişti în cadrul unui sondaj Reuters. A fost a doua lună de creştere solidă pentru industria germană, după o creştere revizuită în sus de 1,3% în ianuarie.

    Economiştii au declarat că recenta redresare a industriei germane a redus şansele ca cea mai mare economie a Europei să se restrângă din nou în primul trimestru. Cu toate acestea, sectorul nu a ieşit din impas, producţia industrială fiind încă în scădere cu 4,9% faţă de anul trecut şi cu aproape 8% faţă de vârful înregistrat înaintea pandemiei.

     

  • Cea mai gravă criză a costului de trai din ultima generaţie pare că ajunge la final

    Inflaţia din zona euro a scăzut la 2,4% în martie, mai puţin decât se preconiza, ceea ce a întărit aşteptările că Banca Centrală Europeană va reduce dobânzile până în vară.

    Încetinirea creşterii anuale a preţurilor de consum, de la 2,6% în luna precedentă, a reflectat creşteri mai mici ale preţurilor la alimente şi bunuri, care au compensat preţurile constante ale serviciilor. Economiştii intervievaţi de Bloomberg prognozaseră un nivel de 2,5% pentru luna martie.

    Atenuarea celei mai grave crize a costului vieţii din regiune din ultima generaţie va fi salutată de BCE, care se reuneşte săptămâna viitoare pentru a discuta cât de curând va relaxa politica monetară. 

    În acelaşi timp, şi inflaţia germană a scăzut mai mult decât se preconiza în martie, ceea ce a întărit speranţele că Banca Centrală Europeană va începe în curând să reducă ratele dobânzilor.

    Preţurile de consum în Germania au crescut cu 2,3% în perioada de un an până în martie, în scădere de la 2,7% în luna precedentă, ducând inflaţia în cea mai mare economie europeană la cel mai scăzut nivel din iunie 2021, potrivit datelor publicate marţi. Scăderea costurilor cu energia şi alimentele şi încetinirea inflaţiei bunurilor au compensat o accelerare a preţurilor serviciilor.

     

  • Bursă. Producătorul de îngrăşăminte Norofert raportează venituri de 42 mil. lei în 2023, în scădere cu 42% an/an. Compania trece pe pierdere

    Norofert (simbol bursier NRF), producător de îngrăşăminte organice, a înregistrat anul trecut venituri totale de 41,9 milioane de lei la nivel consolidat IFRS, în scădere cu 41,6% faţă de 2022. Investiţiile au atins 4,1 milioane de lei, minus 62%, în vreme ce marja EBITDA a ajuns la 1,1%, în coborâre cu 25%, conform raportului financiar publicat la Bursă.

    „2023 a început cu condiţii meteo normale care indicau recolte rezonabile, atât pentru cele de toamnă, cât şi pentru cele de primăvară. Scăderile de preţuri ale cerealelor, împreună cu seceta instaurată în aprilie au deteriorat de la o lună la alta previziunile pentru 2023. Războiul din Ucraina a fost principalul declanşator al crizei prin care trece agribusiness-ul românesc. Costurile de înfiinţare mari şi preţurile în scădere neîntreruptă ale cerealelor continuă să fie principala sursa de dezechilibru. Există speranţe că în 2024 o serie de taxe vamale şi limitări ale importurilor să echilibreze climatul preţurilor din România”, se arată în raport.

    Rezultatul net de anul trecut a constat într-o pierdere de 3,7 milioane de lei, după un profit de 10,5 milioane în anul precedent. Cheltuielile s-au redus cu 23,3% la 45,7 milioane de lei, în vreme ce compania a trecut pe pierdere operaţională de 653.496 de lei, de la un profit operaţional de 14,9 milioane de lei în 2022.

    Din bugetul de venituri şi cheltuieli care va fi supus votului acţionarilor pe29 aprilie reiese că Norofert ţinteşte afaceri de 51,7 milioane de lei în 2024, de la 36 de milioane în 2023, conform raportului IFRS, unde compania mai estimează un profit net de 2,5 milioane de lei anul acesta.

     

    Foto: BVC-ul consolidat pe 2024 (Sursa: BVB)

     

    „Compania îşi păstrează o abordare prudentă, ţinând cont de faptul că volatilitatea din piaţa agricolă europeană este încă ridicată. Situaţia actuală este generată de mulţi factori cu impact asupra sectorului şi economiei, printre care lipsa de lichiditate generală cauzată de situaţia financiara dificilă a fermierilor români, preţurile scăzute ale cerealelor cauzate de importurile din Ucraina şi Rusia, şi preţurile ridicate ale inputurilor în comparaţie cu preţurile cerealelor”, scriu reprezentanţii Norofert.

    Recent, grupul a anunţat începerea construcţiei unei linii de producţie de inputuri în oraşul Watertown, Dakota de Sud, una dintre cele mai importante zone agricole din Statele Unite ale Americii. Producţia se va concentra pe gama de sănătate a solului şi nutriţie foliară, similară cu cea din România, urmând a se utiliza bacterii produse în laboratorul din Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova.

    Anterior, Norofert a investit 6 milioane de lei într-un laborator de cercetare şi multiplicare de microorganisme pentru utilizarea în agricultură. Laboratorul este situat în incinta fabricii de îngrăşăminte din Filipeştii de Pădure. 

    „Una dintre cele mai importante investiţii de anul acesta este sistemul de irigaţii din Zimnicea şi am început deja construcţia lui. Ne vom duce undeva la 380 de hectare irigate pentru anul acesta, iar pentru anul viitor avem în plan încă aproximativ 350 de hectare”, a spus Vlad Popescu, preşedinte al consiliului de administraţie, Norofert.

    Acţiunile NRF se tranzacţionează în scădere cu 3% anul acesta şi 27% în ultimele 12 luni, pe rulaje de 3 milioane, respectiv 13 milioane de lei. Evaluată la 75 de milioane de lei pe piaţa AeRO, compania este deţinută de Vlad Popescu (31,1% din capitalul social), Ileana Popescu (14,8%) şi Marius Alexe (12,3%).

     

  • Centrul de dezvoltare din România al gigantului Amazon a raportat la Finanţe pentru 2023 pierderi nete de 52 mil. lei, de 6 ori mai mari, şi un număr mediu de angajaţi în scădere cu aproape 500 de persoane

    Amazon Development Center, centrul de dezvoltare al gigantului american Amazon din România, a raportat la Ministerul Finanţelor pierderi nete mai mari de 6 ori şi o scădere semnificativă a numărului mediu de angajaţi, chiar dacă afacerile au fost mai mari, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

    Conform datelor de la Finanţe cifra de afaceri a companiei Amazon Development Center (Romania) SRL a fost în 2023 de 702,5 mil. lei, în creştere cu 13% faţă de anul anterior, cu pierderi nete de 52,5 mil. lei – faţă de un minus de 8,22 mil. lei în 2022. Numărul mediu de angajaţi al companiei a fost de 3.770 în 2023, în scădere cu 464 faţă de anul 2022 când s-a situat la 4.234.
     

  • Nouă scădere a numărului de cazuri de Covid în România

    În intervalul 18-24 martie 2024 au fost înregistrate 390 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2. 129 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Până în prezent, pe teritoriul României, au fost înregistrate 3.529.078 cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0.04.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 33 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 în prezent este de 97. De asemenea, la ATI sunt internate 9 persoane.

    Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, 9 sunt minori, aceştia fiind internaţi în secţii.

    Până acum, 68.924 persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-CoV-2 au decedat.

    În ultima săptămână au fost raportate de către INSP 7 decese (3 bărbaţi şi 4 femei). Decesele au fost înregistrate după cum urmează: 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, unul la categoria de vârstă 70-79 de ani, 3 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi, iar 4 erau vaccinaţi.

  • Începe restructurarea: UBS va închide câteva mii de conturi Credit Suisse de dimensiuni mai mici în Asia în încercarea de a spori profiturile băncii în 2024

    UBS Group AG intenţionează să închidă câteva mii de conturi Credit Suisse de valoare mai mică, la filiala sa de gestionare a averii din Asia Pacific, pentru a pune capăt relaţiilor cu randamente slabe, potrivit unor persoane familiare cu problema, raportează Bloomberg.

    Creditorul revizuieşte conturile cu un sold de aproximativ 2 milioane de dolari sau mai puţin, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să ofere declaraţii sub rezerva anonimatului. Majoritatea conturilor se află în centrele de afaceri din Singapore şi Hong Kong.

    Mişcarea subliniază un efort mai amplu al UBS de a elimina părţile din Credit Suisse pe care nu le consideră suficient de profitabile după ce şi-a achiziţionat rivalul într-o preluare de stat de trei miliarde de franci elveţieni (15,95 miliarde RM) anunţată în urmă cu un an.

    În ultimii ani, cei mai mari administratori de avere din lume au plasat Asia în centrul planurilor lor de creştere. Cu toate acestea, o scădere a economiei Chinei a făcut ca mulţi clienţi să tranzacţioneze la niveluri mult mai scăzute. UBS supraveghează active de aproximativ 3,9 trilioane USD (18,27 trilioane RM) la divizia sa de avere, dintre care 17% se află în Asia-Pacific.

    Deşi banca intenţionează să-şi menţină clienţii în număr cât mai extins, conturile cu valoare mai mică nu generează randamente suficient de mari, conform surselor citate. Clienţii cu solduri mai mari tind să facă tranzacţii mai mari, generând comisioane mai mari.

    Cu puţin peste patru ani în urmă, Credit Suisse şi-a creat o entitate în Europa în încercarea de a servi mai bine milionarii care aveau nevoie de consiliere pentru investiţii, dar nu de serviciile personalizate cerute de clienţii săi miliardari de top.

    De la încheierea preluării Credit Suisse în iunie, UBS şi-a conturat o serie de obiective majore pentru integrarea fostului său rival, inclusiv un plan de economii de costuri de aproximativ 13 miliarde de dolari. Atât Ermotti, care a revenit la conducerea UBS anul trecut, cât şi preşedintele Colm Kelleher au avertizat că 2024 va fi un an mai dificil în ceea ce priveşte menţinerea costurilor la un nivel scăzut.

  • Acţiunile europene scad, afectate de o prabuşire de 30 de miliarde de dolari a sectorului produselor de lux

    Acţiunile europene au scăzut, afectate de o prăbuşire a acţiunilor din sectorul luxului, care a redus valoarea de piaţă a acestora cu peste 30 de miliarde de dolari, după ce Kering SA a avertizat că vânzările Gucci au scăzut în ultimul timp, raportează Bloomberg.

    Indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,3% la ora 8:39 la Londra. Sectorul produselor şi serviciilor de consum, care include majoritatea acţiunilor de lux, a înregistrat cea mai mare scădere din ultimele două luni. Acţiunile din sectorul energetic au rămas, de asemenea, în urmă, în timp ce utilităţile au înregistrat performanţe superioare. Investitorii aşteaptă o şedinţă crucială a Rezervei Federale, care va avea loc mai miercuri.

    Kering SA s-a prăbuşit cu până la 15% după ce a avertizat că vânzările Gucci au scăzut cu aproximativ 20% în primul trimestru din cauza unui declin mai accentuat decât se aştepta în regiunea Asia-Pacific. LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton SE, Hermes International SCA şi Richemont au înregistrat, la rândul lor, scăderi. 

    Sectorul luxului „începe să dezvolte fracturi, evidente în special în cazul Kering. Factorul care stă la baza acestor evoluţii este starea incertă a consumatorului chinez”, a declarat Florian Ielpo, şeful departamentului de cercetare macro la Lombard Odier Asset Management.

    Acţiunile europene au susţinut o revenire puternică în ultimele două luni, datorită creşterii globale rezistente şi a perspectivei de reducere a ratelor de către băncile centrale. De asemenea, acestea au depăşit performanţa S&P 500 în ultimele opt săptămâni. Având în vedere că poziţionarea pieţelor bursiere se află la astfel de extreme de creştere, există îngrijorarea că orice surpriză de tip „hawkish” din partea Rezervei Federale ar putea declanşa un val de retragere a profiturilor.

  • Deşi nu este nicio criză şi România creşte economic, exporturile şi importurile de bunuri ale României scad

    ♦ Importurile scad însă mai mult decât exporturile, ceea ce face ca deficitul comercial la bunuri al României să continue ajustarea din 2023 ♦ De această dată, însă, spre deosebire de 2023, când scădeau doar importurile, iar exporturile continuau creşterea, în prima lună din 2024 a scăzut atât valoarea bunurilor care au intrat în ţară, cât şi a celor care au fost exportate.

    Deficitul comercial al Româ­niei a continuat să scadă în ianuarie 2024, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Continuă astfel tendinţa din 2023 însă de această dată, exporturile României scad şi ele, chiar dacă mai încet decât importurile. Importurile scad pentru că cererea este mai mică faţă de anii trecuţi. La fel, exporturile scad pentru că şi cerea în ţările în care România exportă este mai mică.

    În ianuarie 2024, exporturile României au fost de 7 mld. euro, o scădere de 1,5% faţă de aceeaşi lună din 2023, iar importurile au fost de 9 mld. euro, o scădere de 4,8% faţă de prima lună din 2023.

    În consecinţă, deficitul comercial a scăzut şi a fost de 2 mld. euro în prima lună din an. Cu toate acestea, alte date din economie arată o evoluţie bună: consumul a rămas pe plus în 2023, dar cu un plus de sub 3%, investiţiile au mers bine, mai ales cele publice, din fonduri europene, iar economia, aşa cum arată datele naţionale, a crescut cu 2,1% în 2023. O creştere la jumătate faţă de 2022, dar totuşi o creştere. Cu toate că economia României creşte, alte economii, cum ar fi zona euro, stagnează sau cresc foarte puţin. Dar, aşa cum arată datele Eurostat, atât Germania, cât şi toată zona euro, unde merg trei sferturi din exporturile ţării, nu au intrat în recesiune în 2023, iar în 2024 ar urma să accelereze puţin creşterea economică. Aceasta este şi prognoza pentru România: să accelereze la un plus economic de 3%, după avansul de 2% din 2023.

    În condiţii de expansiune economică, cu o structură a economiei ca a României, deficitul comercial creşte, pentru că vânzările interne cresc pe măsură ce cresc veniturile şi businessul. Cresc şi exporturile, dar nu cu acelaşi ritm cu care cresc importurile, aşa că, aşa cum a arătat experienţa ultimilor ani, deficitul comercial, adică diferenţa dintre valoarea exporturilor şi valoarea importurilor, creşte. Cu toate acestea, deficitul iată că a scăzut în 2023 şi în ianuarie 2024 s-a continuat tendinţa.

    În mod normal, sunt veşti bune că deficitul comercial la bunuri al României, care pune cea mai mare presiune pe leu, scade. Cu toate acestea, este importantă modalitatea în care scade: pentru că, în acest moment, este un mix de ajustări de preţuri pe pieţele internaţionale, dar şi o contracţie a consumului intern.

    În acest moment nu sunt presiuni pe cursul valutar. Guvernul Marcel Ciolacu s-a împrumutat pe pieţele internaţionale în euro şi a intrat valută în ţară. De asemenea, fluxul de fonduri europene a fost unul record în 2023, (în jur de 12 mld. euro) iar investiţiile străine directe, chiar dacă în scădere, au continuat să vină. Astfel, mai degrabă Banca Naţională a României a fost preocupată să nu se aprecieze leul, mai degrabă decât să nu se deprecieze în faţa euro.

    Cea mai bună variantă pentru echilibrarea deficitului comercial la bunuri, care înseamnă, de fapt, că în ţară se consumă bunuri de o valoare mai mare decât se produce, este creşterea valorii producţiei. O strategie clară în acest sens la nivel guvernamental nu există, astfel că o posibilă corecţie a deficitului bugetar este lăsată fie pe seama deprecierii cursului de schimb, fie pe seama contracţiei consumului local.

     

  • Urmează scăderile pe crypto? BTC a picat imediat după ce a depăşit maximul istoric. Ed Tolson, Kbit: Piaţa este poziţionată pentru o corecţie abruptă, probabil de 10-20%

    Bitcoin (BTC) a scăzut imediat marţi după ce a atins pentru scurt timp un nou maxim istoric, pentru prima dată în mai bine de doi ani, potrivit CNBC.

    Preţul criptomonedei a depăşit nivelul de 69.200 de dolari marţi, conform Coin Metrics, pentru ca ulterior să scadă pe parcursul zilei de marţi cu aproximativ 8%.

    Acest efect de scădere imediată a venit în parte din cauza investitorilor care au vrut să-şi lichideze poziţiile şi să încaseze profituri la acest moment.

    Coin Telegraph notează că un investitor de mari dimensiuni care era inactiv în piaţă din 2010 s-a trezit acum pentru a vinde 1.000 BTC la 69.000 de dolari per monedă, încasând profituri de 68 de milioane de dolari.

    Miercuri dimineaţă, BTC a mai crescut faţă de finalul zilei de marţi şi se situa la un nivel de 67.200 de dolari, în creştere cu sub 1% în ultimele 24 de ore.

    BTC are o creştere importantă de la începutul anului, iar investitorii se tem că ar putea veni corecţii în perioada următoare.

    „Piaţa este poziţionată pentru o corecţie abruptă, care ar putea fi cuprinsă între 10 şi 20%. Orice mutare semnificativă în jos va duce la lichidări în cascadă pe pieţele de swap. (…) În următoarele câteva trimestre ne aşteptăm ca Bitcoin să performeze bine, dar vom vedea corecţii bruşte pe parcurs”, a declarat Ed Tolson, CEO şi fondator al Kbit, fond de investiţii de tip hedge fund dedicat pieţei crypto, citat de CNBC.

    Anterior, BTC a atins un maxim istoric de 68.982 de dolari în data de 10 noiembrie 2021, cu un an înainte de prăbuşirea gigantului FTX, atunci unul dintre cele mai mari platforme de exchange de pe piaţa crypto.

    Avântul din ultimele luni al BTC ar fi susţinut în parte de aprobarea primelor ETF-uri (Exchange Traded Funds), bazate pe Bitcoin, pentru a fi listate pe piaţa americană.

    Totodată, evoluţia BTC vine în anticiparea momentului cunoscut drept halving, care se întâmplă odată la aproximativ patru ani şi care se referă la modul în care agloritmul BTC este programat să înjumătăţească recompensa pentru mineri, adică să înjumătăţească ritmul în care este deblocată oferta în piaţă.

    Încă nu este clar care sunt fundamentele formării preţului activelor digitale din piaţa crypto dincolo de cel dat de tranzacţionare. 

  • Piaţa chiriilor din Londra îşi revine la normal: După un an de oferte reduse şi de creşteri record ale chiriilor, majorările preţurilor au început să scadă treptat

    Piaţa londoneză a chiriilor a început să se „normalizeze” după un an de ofertă redusă şi de creşteri recente record ale chiriilor, potrivit Foxtons, cu mai puţini potenţiali chiriaşi care urmăresc fiecare anunţ, raportează Financial Times.

    Agentul imobiliar axat pe Londra a declarat că a văzut mai multe proprietăţi ieşite pe piaţă, cu mai puţini solicitanţi pentru fiecare anunţ, şi se aşteaptă ca majorările de chirii să încetinească în acest an – chiriile crescând mai lent faţă de actualele maxime istorice.

    Veniturile din închirieri, care au crescut cu 16% anul trecut, au ajutat Foxtons să compenseze o scădere de 14% a veniturilor din vânzarea de locuinţe. Compania şi-a majorat veniturile totale cu 5%, la 147 milioane de lire sterline, profitul operaţional fiind ajustat cu 2%, la 14 milioane de lire sterline.