BusinessMagazin

Tag: sanctiuni

  • Un senator rus doreşte includerea pe lista de sancţiuni a unor diplomaţi americani de rang înalt

    Igor Morozov, membru al Comisiei pentru Afaceri Externe a Consiliului Federaţiei, a declarat miercuri pentru agenţia de stat RIA-Novosti că această mişcare va fi în represalii pentru eliberarea de către Statele Unite a unei vize limitate purtătorului de cuvânt Valentina Matviienko, pentru o vizită la New York.

    Aceasta dorea să participe la evenimente organizate de Uniunea Interparlamentară la sediul Naţiunilor Unite săptămâna viitoare, şi a fost supusă sancţiunilor americane pentru implicarea în procesul de anexare a Crimeei de către Rusia anul trecut.

    După ce Statele Unite au impus restricţii de călătorie lui Matvienko, denunţate de Ministerul rus al Afacerilor Externe ca fiind “inacceptabile”, Rusia a anulat planurile ce implicau participarea unei delegaţii a parlamentarilor săi la evenimente.

    Morozov a spus ulterior: “Un răspuns normal şi adecvat va fi să exindem lista de sancţiuni pentru oficialii Departamentului de Stat american care au legătură cu decizia luată în cazul Valentinei Matvienko”.

  • Vaslui: Şapte susţinători ai tinerilor condamnaţi pentru viol, sancţionaţi de Jandarmerie

    Inspectoratul Judeţean de Jandarmi (IJJ) Vaslui a sancţionat şapte persoane din localitatea Văleni pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice, după ce au provocat un scandal vineri, în timpul procesului celor şapte tineri acuzaţi de viol, de la Judecătoria Vaslui.

    Astfel, doi tineri care au avut un schimb de replici cu susţinători ai victimei violului au fost amendaţi cu câte 200 de lei, vineri ei fiind ridicaţi de jandarmi şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene. De asemenea, un alt tânăr, care a îmbrâncit un cameraman la finalul procesului, a fost amendat cu 400 de lei.

    Totodată, alte patru persoane au fost sancţionate contravenţional cu avertisment.

    ”În urma incidentelor de vineri, s-au aplicat şapte sancţiuni contravenţionale pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. Nu s-a întocmit niciun dosar penal pe numele vreunei persoane prezentă în faţa Judecătoriei Vaslui”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX inspectorul-şef al IJJ Vaslui, Paul Smântână.

    Cei şapte tineri acuzaţi că au violat o fată de 18 ani au fost condamnaţi, luni, de Judecătoria Vaslui, la pedepse cuprinse între 5 ani şi opt luni şi 8 ani şi patru luni de închisoare, precum şi la plata unor daune morale de 50.000 de lei către tânără, decizia instanţei nefiind însă definitivă.

    Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui. El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare.

    Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare.

    Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare.

    Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie. Astfel, cei şapte au fost ridicaţi de la locuinţele lor, luni după-amiază, de către poliţişti şi duşi în arestul Poliţiei.

    Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori.

    Vineri, înainte de începerea procesului, în faţa sediului instanţei s-au adunat aproximativ 300 de persoane, susţinători ai acuzaţilor, dar şi ai victimei. În momentul în care cei şapte tineri au ajuns la sediul Judecătoriei Vaslui, cele două grupuri au început să se huiduie şi să-şi aducă jigniri, fiind nevoie de intervenţia jandarmilor. Câţiva dintre susţinătorii celor acuzaţi de viol au fost ridicaţi de forţele de ordine şi duşi la sediul Poliţiei Judeţene Vaslui.

    Cei şapte tineri, cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani, din localitatea vasluiană Văleni, au fost judecaţi sub control judiciar, fiind acuzaţi că au sechestrat şi violat, timp de mai multe ore, în noiembrie 2014, o fată de 18 ani, care ulterior a fost transportată la spital. Potrivit cercetărilor făcute de către anchetatori, adolescenta a fost abuzată sexual în două rânduri, în aceeaşi seară, de către cei şapte tineri.

    Reţinuţi iniţial de către poliţişti, cei şapte tineri au fost arestaţi preventiv de Judecătoria Vaslui la trei zile după viol. La începutul lunii aprilie, aceeaşi instanţă a decis eliberarea, pe rând, din arest a celor şapte vasluieni acuzaţi de viol, fiind plasaţi în arest la domiciliu. În 19 iunie, Judecătoria Vaslui a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar în cazul celor şapte. Prin acea decizie, instanţa i-a obligat pe aceştia să se prezinte la IPJ Vaslui în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    De asemenea, cei şapte tineri au primit interdicţia de a părăsi satul Văleni, de a merge în baruri, la adunări publice şi în locuri de agrement, de a participa la manifestări sportive, culturale sau alte adunări publice şi de a deţine, folosi sau purta arme. Aceştia sunt obligaţi, de asemenea, să nu ia legătura cu tânăra, cu părinţii acesteia şi cu martorii din dosar.

    În 23 iunie, în urma unei sesizări făcute de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID), CSM a sesizat Inspecţia Judiciară să facă verificări privind eliberarea din arest a celor şapte tineri.

    PIICJ a dispus, în 25 iunie, efectuarea unor verificări cu privire la modalitatea în care procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui şi Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au asigurat reprezentarea Ministerului Public în dosarul în care cei şapte tineri sunt judecaţi pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, cauză aflată pe rolul Judecătoriei Vaslui. Verificările au fost iniţiate în urma eliberării din arest a inculpaţilor.

    Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a trimis Inspecţiei Judiciare, în 27 iulie, raportul privind verificările în cazul fetei din judeţul Vaslui violate de şapte tineri, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor, dispusă de inspectorii judiciari.

    “Ca urmare a finalizării verificărilor efectuate, la data de 27 iulie 2015 a fost trimis la Inspecţia Judiciară documentul conţinând concluziile acestor verificări, pentru a fi avut în vedere la cercetarea disciplinară a magistraţilor dispusă de către inspectorii din cadrul Inspecţiei”, precizau reprezentanţii PICCJ.

  • Cum transformă acordul nuclear cu Iranul energia atomică în petrol

    Textul prevede o ridicare treptată şi condiţionată a sancţiunilor, în schimbul garanţiilor că Iranul nu va dezvolta armament nuclear. Potrivit acordului, programul va fi restrâns în următorul deceniu, în schimbul eliminării sancţiunilor internaţionale de ordinul sutelor de miliarde de dolari. Multe dintre restricţiile impuse economiei iraniene, cum ar fi cele din sectorul energiei şi cel financiar, ar putea fi ridicate până la sfârşitul acestui an.

    Rezoluţia prevede aplicarea deplină şi la timp a acordului convenit la Viena şi cere membrilor Naţiunilor Unite să faciliteze procesul. Consiliul de Securitate a însărcinat Agenţia internaţională pentru Energie Atomică să efectueze verificările necesare şi să monitorizeze angajamentele nucleare ale Iranului.

    Preşedintele american Barack Obama a declarat că votul consiliului de securitate a arătat un consens larg că acordul este cea mai bună cale care să asigure că Iranul nu fabrică bombe nucleare. El a spus că speră ca Congresul american să acorde atenţie acestui consens larg.

    Teheranul promovează eliminarea sancţiunilor şi politica externă“de rezistenţă.

    Reacţia imediată a presei proguvernamentale şi promilitare iraniene a fost să atace statul care respinge acordul, Israelul. Agenţia de presă Fars, legată de Corpul Gărzii Revoluţionare, a scris că „Israelul este singurul perdant al acordului nuclear“, în timp ce postul Press TV a relatat că premierul israelian Benjamin Netanyahu încă „fumegă“ din cauza acordului. Agenţia semioficială Irna a mers chiar mai departe, sugerând că timpul lui Netanyahu a trecut.

    Jim Walsh, expert în securitate internaţională la Massachusetts Institute of Technology, consideră că este o tactică eficientă. „Iranul are multă antipatie faţă de Israel, iar referirea la inamic, afirmând că urăşte acordul, poate fi foarte convingătoare pentru publicul iranian“, a explicat Walsh, opinia sa fiind împărtăşită şi de Farideh Farhi, analist la University of Hawaii. „În unele privinţe, reacţia panicată a premierului Netanyahu este tot ce au nevoie iranienii pentru a promova acordul“, a spus Farhi, potrivit căruia argumentul este eficient în special în faţa iranienilor de orientare dură.

    Principalul argument al autorităţilor iraniene a fost exprimat în mod clar de cel care are ultimul cuvânt în problemele nucleare, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. El a afirmat în faţa susţinătorilor exact ce vor să audă cei de orientare dură şi anume că cu sau fără acord, politicile externe de rezistenţă vor continua, indiferent de ce spun puterile mondiale. „Vom continua să ne susţinem prietenii. Naţiunile nevinovate ale Palestinei, Yemenului, guvernele Siriei şi Irakului, poporul inocent al Bahreinului, rezistenţa din Liban vor avea întotdeauna sprijinul nostru“, a spus Khamenei.

    Occidentul porneşte de la ideea că liderul Khamenei poate controla opozanţii din Iran, dar îngrijorarea creşte la Teheran. Presa de stat a citat un general al Gărzii Revoluţionare care a spus că există probleme serioase legate de acord, în timp ce un activist conservator a exprimat temerea că programul nuclear iranian este restricţionat în schimbul unei promisiuni ambigue de ridicare a sancţiunilor.

    Washingtonul pune mare accent pe concesii.

    Autorităţile americane pun mare accent pe concesiile făcute de Iran în privinţa programului nuclear, pe dezinstalarea a mii de centrifuge, renunţarea la 95% din combustibilul nuclear, explicând în schimb necesitatea ridicării sancţiunilor, ca singurul mijloc realist de încheiere a acordului.

    În timp ce Congresul intră într-o perioadă de şase săptămâni de analiză a acordului, secretarul de stat John Kerry a spus că alternativa este mult mai proastă. „Dacă Congresul nu ar aproba acordul, nu ar mai fi inspecţii, nu ar mai fi sancţiuni, nu am mai avea posibilitatea de a negocia“, a avertizat Kerry la CNN.

    Walsh, analistul de la MIT, a spus că va fi interesant de urmărit cum vor evolua dezbaterile din Capitol Hill în următoarele săptămâni, un număr de parlamentari fiind deja ocupaţi cu pregătirea campaniei electorale de anul viitor.

    „Există presiuni uriaşe. Există spoturi TV, în campaniile senatoriale democrate, care denunţă acordul şi presează democraţii să îl respingă“, a spus Walsh. El consideră însă că presiunile s-ar putea schimba odată cu apropierea votului. „Când vine momentul votului, Congresul se va întreba: Doresc să îmi asum responsabilitatea de a omorî un acord internaţional pe care restul lumii îl susţine?“, a arătat analistul.

    Acţiunile militare rămân posibile.

    Împotriva Iranului vor putea fi folosite acţiuni militare pentru a împiedica dezvoltarea bombelor nucleare, în pofida acordului, a declarat secretarul american al apărării, Ashton Carter, aflat în drum spre Israel, prima etapă a unui turneu în Orientul Mijlociu. El a încercat astfel să tempereze îngrijorarea unui aliat major care este unul dintre cei mai vocali critici ai acordului nuclear cu Iranul. Carter a recunoscut că nu va reuşi să facă pe cineva să se răzgândească în Israel, dar a dorit să sublinieze că disponibilitatea Statelor Unite de a proteja Israelul nu a scăzut. „Unul dintre motivele pentru care acest acord este bun este că nu împiedică în niciun fel opţiunea militară“, a spus Carter.
    Premierul israelian Benjamin Netanyahu a calificat acordul drept „o greşeală istorică“, care deschide calea ca Iranul să fabrice arme nucleare. Netanyahu a respins într-un interviu sugestiile că Statele Unite ar putea suplimenta ajutorul militar acordat Israelului în urma acordului, afirmând că acest fapt ar arăta că autorităţile israeliene sunt recompensate pentru că acceptă acordul.

  • SUA impun noi sancţiuni Rusiei şi unor foşti oficiali ucraineni

    Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului american al trezoreriei a impus măsuri împotriva a opt entităţi şi persoane, despre care a afirmat că îl susţin pe Ghenadi Timcenko, un important comerciant de gaze naturale, sancţionat anterior.

    Măsurile vizează şi două entităţi despre care a afirmat că îi oferă susţinere lui Boris Rotenberg, un om de afaceri rus şi un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin.

    Aceste măsuri au scopul să oblige Rusia să-şi respecte angajamentele cu privire la menţinerea păcii, pe care Moscova şi le-a asumat semnând anul acesta documente la Minsk, şi încetarea conflictului din estul Ucrainei, unde separatişti proruşi luptă împotriva forţelor guvernamentale ucrainene.

    “Acţiunea de astăzi (joi) ne subliniază hotărârea de a menţine presiunea asupra Rusiei, din cauză că a încălcat dreptul internaţional şi alimentează conflictului din estul Ucrainei”, a declarat directorul OFAC John Smith, citat într-un comunicat.

    Statele Unite au sancţionat joi şi patru foşti oficiali ucraineni şi apropiaţi ai acestora, asociaţi ai fostului preşedinte ucrainean Viktor inaukovici, care a fugit în Rusia anul trecut după ce a fost îndepărtat de la putere, în urma mai multor luni de proteste de stradă.

    Patru operatori portuari din Crimeea şi un operator de feribot au fost sancţionaţi pentru că au operat în regiunea ucraineană Crimeea, anexată în 2014 de către Rusia.

    Washingtonul a identificat totodată mai multe entităţi despre care afirmă că operau ca filiale ale băncii ruseşti de stat pentru dezvoltare VEB şi gigantului petrolier rusesc Rosneft, sancţionate anul trecut.

     

  • Vladimir Putin a semnat un decret de prelungire cu un an a sancţiunilor vizând importuri din UE

    Rusia a interzis pe 6 august 2014 importurile de fructe, legume, carne, păsări, peşte şi produse lactate din state occidentale care au impus sancţiuni Moscovei pe fondul crizei din Ucraina.

    Potrivit noului decret, Rusia va continua să interzică numeroase categorii de alimente din Occident timp de încă un an.

    Luni, premierul rus Dmitri Medvedev anunţa că a dispus ca Guvernul să pregătească un decret în acest sens.

    El a făcut acest anunţ după ce UE şi-a prelungit vineri şi luni sancţiunile pe care le-a impus anul trecut Crimeei şi Moscovei.

    UE a prelungit vineri sancţiunile impuse unor companii cu sediul în Crimeea, anexată de Rusia anul trecut. Acestea au fost prelungite până în iunie 2016.

    De asemenea, UE a extins luni sancţiunile economice impuse Rusiei. Acestea au fost extinse până la 31 ianuarie 2016.

  • UE extinde cu şase luni sancţiunile economice împotriva Rusiei

    Această măsură intervine în urma unui acord de principiu la consiliul european din martie, când liderii UE au legat durata acestor sancţiuni de implementarea completă a acordurilor de la Minsk.

    Sancţiunile, care ar fi urmat să expire la sfârşitul lui iulie, au fost extinse până la 31 ianuarie.

    Sâmbătă, şeful administraţiei prezidenţiale, Serghei Ivanov, a denunţat aceste sancţiuni, estimând că ele au adus Uniunii Europene pierderi de 100 de miliarde de euro şi “200.000 de locuri de muncă”.

    Acest măsuri restrictive au fost impuse în iulie 2014 şi consolidate în septembrie. Ele vizează unele schimburi cu Rusia în domeniile financiar, energetic şi al apărării, precum şi bunurile cu dublă utilizare.

    Acordul de încetare a focului de la Minsk, semnat în februarie, prevede măsuri progresive până la sfârşitul anului pentru a pune capăt conflictului dintre separatiştii proruşi şi Kiev, care s-a soldat cu peste 6.400 de morţi.

    Dacă acordul este respectat în linii mari, el nu a împiedicat luptele sporadice soldate cu victime şi o nouă intensificare a violenţelor la începutul lui iulie.

  • MAE rus: Prelungirea sancţiunilor UE, o tentativă de a-i pedepsi pe locuitorii din Crimeea

    “Aceste restrictii nu sunt altceva decât o încercare a UE de a-i pedepsi pe locuitorii peninsulei pentru referendumul în care au ales în mod liber în favoarea reunificării cu Rusia. Conform prevederilor dreptului internaţional, considerăm absolut inacceptabil orice tip de discriminare a locuitorilor din Crimeea şi Sevastopol”, se arată într-un comunicat al diplomaţiei ruse.

    De asemenea, Ministerul rus de Externe insistă că Peninsula Crimeea este parte integrantă a Federaţiei Ruse.

    “A venit timpul să fie acceptat faptul că metodele de şantaj economic şi politic nu mai pot schimba ceva. ​​Sancţiunile strategice impuse Rusiei nu au niciun viitor. E greşit să se aştepte că acestea ne vor forţa să ne sacrificăm interesele naţionale şi poziţia în probleme-cheie”, se mai arată în comunicatul diplomaţiei ruse.

    Sancţiunile UE împotriva Crimeei vizează importul de produse din această peninsulă, precum şi o interdicţie pentru companiile înregistrate în state membre UE de a investi sau desfăşura activităţi economice în fosta regiune ucraineană, anexată în martie 2014 de Rusia.

    Reprezentanţii statelor Uniunii Europene au ajuns la un acord de principiu pentru prelungirea cu şase luni a sancţiunilor economice şi diplomatice impuse Rusiei pe fondul crizei din Ucraina.

    Sancţiunile, care expiră pe 31 iulie, au fost prelungite până pe 31 ianuarie 2016, conţinutul urmând să rămână acelaşi.

    Decizia are nevoie de ratificarea de către miniştrii de Externe ai statelor membre UE, care se vor întâlni luni, dar procedura va fi o formalitate.

    Impuse iniţial în iulie 2014, sancţiunile au fost o reacţie a Uniunii Europene faţă de presupusa susţinere pe care Rusia o acordă insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei şi faţă de anexarea regiunii ucrainene Crimeea.

  • Mihai Tudose: Proiectul legii turismului prevede sancţiuni pentru proprietarii de hoteluri în paragină

    Ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, a declarat, sâmbătă seară, la o întâlnire cu investitorii din turismul de pe litoral, desfăşurată la Năvodari, că toate modificările de legislaţie trebuie să răspundă cerinţelor investitorilor în turism.

    “Acest eveniment este o încununare a unor eforturi, în ultimele luni, de colaborare între agenţi de turism şi partea guvernamentală. Este o adaptare a eforturilor guvernamentale şi a tot ceea ce înseamnă schimbarea legislaţiei în turism şi nu numai, şi în domeniul fiscal, modificări care să răspundă cu adevărat doleanţelor operatorilor din turism şi evident şi intereselor statului”, a declarat Mihai Tudose.

    El a menţionat că noua lege a turismului prevede sancţiuni pentru cei care lasă unităţile hoteliere în paragină.

    “Acel abuz de drept de proprietate, cu clădiri lăsate vraişte, cu obiecte care au fost la un moment dat în circuitul turistic, apoi abandonate, cu privatizări eşuate, de exemplu la Neptun-Olimp Hotelul Panoramic, luat, privatizat şi lăsat în paragină, lucrurile nu pot rămâne aşa la nesfârşit, strică tot ce este împrejur. Propunem la aceste obiective care au fost supuse unui proces de privatizare clauzele post-privatizare activate, revăzute toate contractele şi reluat procesul de privatizare, dreptul şi obligativitatea autorităţilor locale de a sancţiona pe cei care strică imaginea zonelor turistice prin lăsarea în paragină a proprietăţilor, iar, dacă autorităţile locale nu se implică, sancţionarea lor de către agenţiile statului”, a menţionat Mihai Tudose.

    El a spus că proiectul legii turismului va apărea, luni, pe site-ul ministerului şi va intra în dezbatere publică, ministrul dorind ca acesta să fie adoptat cât mai repede.

  • Joe Biden a confirmat că SUA şi partenerii săi din G7 sunt pregătiţi să impună noi sancţiuni Rusiei

    “Vicepreşedintele (american) a subliniat angajamentul Statelor Unite şi partenerilor săi din G7 de a continua presiunile asupra Rusiei, pentru ca această (ţară) să contribuie pe deplin la implementarea Acordului de la Minsk, predând controlul la graniţă către partea ucraineană şi retragându-şi trupele şi armamentul de pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat Casa Abă într-un comunicat difuzat la încheierea unei întrevederi între Joe Biden şi premierul ucrainean Arseni Iaţeniuk.

    “De asemenea, vicepreşedintele a menţionat că Statele Unite şi aliaţii săi din G7 sunt pregătiţi să adopte noi sancţiuni pentru a răspunde, în caz de necesitate, acţiunilor Rusiei” în estul Ucrainei, afectat de cofruntări armate între separatiştii proruşi şi trupele ucrainene.

    Statele Unite şi aliaţii săi din Occident acuză Rusia de susţinerea rebelilor din estul Ucrainei şi subminarea Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie. Moscova respinge aceste acuzaţii şi susţine că pledează pentru implementarea acestui acord care, potrivit ei, nu ar fi respectat de autorităţile de la Kiev.

    Rusia a fost exclusă din grupul ţărilor puternic industrializate în 2014, după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus sancţiuni economice şi diplomatice Rusiei din cauza implicării în conflictul separatist din estul Ucrainei.

    Rebeliunea din regiunile estice ucrainene Doneţk şi Lugansk a izbucnit după ce fostul preşedinte prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unor proteste sângeroase, la Kiev.

    Peste 6.400 de persoane au fost ucise în Ucraina de la începutul conflictului armat, în aprilie 2014, potrivit ONU.

  • FC Dinamo, sancţionat cu 56.952 de lei penalitate sportivă pentru incidentele din meciul cu Steaua

    “În baza art. 82, raportat la art. 83.2.b din RD, cu aplicarea Hotărârii nr18/26.08.2014 a Comitetului de Urgenta al FRF, se sancţionează clubul FC Dinamo 1948 cu o penalitate de 56.952 lei”, se menţionează în soluţia Comisiei de Disciplină a FRF, publicată, miercuri, pe site-ul oficial al LPF.

    Formaţia Steaua a învins, la 3 mai, pe Arena Naţională, cu scorul de 3-1, echipa Dinamo, în derbiul etapei a XXX-a a Ligii I. Partida a început cu aproximativ cinci minute întârziere, din cauza torţelor, petardelor şi fumigenelor aruncate în suprafaţa de joc de fanii dinamovişti de la PCH.

    În minutul 17, suporterii dinamovişti de la Peluza Cătălin Hâldan au aruncat bucăţi de scaune şi torţe către Stanciu, care executa un corner.

    Startul reprizei secunde a fost de asemenea întârziat aproape un minut, după ce fanii dinamovişti au aruncat o torţă în zona porţii apărate de portarul formaţiei Steaua, Giedrius Arlauskis. După câteva secunde de joc, meciul a fost întrerupt din cauza zecilor de torţe aruncate de fanii dinamovişti în zona porţii lui Arlauskis şi după ce un obiect l-a lovit pe portarul Stelei. În acel moment, centralul Cristian Balaj a trimis cele două echipe la vestiare, iar oficialul dinamovist Ionel Dănciulescu şi căpitanul Marius Niculae au mers să discute cu suporterii. Jocul s-a reluat după aproximativ 18 minute.

    După ce Stanciu a înscris golul al doilea, fanii dinamovişti au aruncat din nou cu torţe pe gazon, acestea fiind scoase în afara terenului atât de jucătorii dinamovişti cât şi de arbitri.