Tag: sanatate

  • Ce investiţii fac reţelele de sănătate pe fondul pandemiei de COVID-19

    Reţeaua de sănătate Regina Maria a anunţat, printr-un comunicat, că a investit aproape 300.000 de lei în servicii oferite cadrelor medicale şi tuturor pacienţilor care depăşesc faza acută a bolii, proiect ce va continua în cadrul Clinicii Post COVID, precizând că acestea sunt oferite gratuit. Acestei investiţii i se adaugă o alta de circa 130.000 lei în servicii destinate unor pachete ce completează gama de servicii post COVID.

    Clinica Post COVID, lansată în mai 2020, este un proiect destinat monitorizării pacienţilor infectaţi şi vindecaţi de SARS-CoV-2. „De atunci, programul este gratuit pentru toate cadrele medicale şi poate fi accesat în continuare pentru analize şi investigaţii necesare. De asemenea, şi persoanele vulnerabile, care nu pot accesa servicii medicale private, pot discuta cu un medic generalist, care să le analizeze cazul în mod gratuit, printr-un pachet ce include şi o serie de analize de laborator pentru evaluarea stării generale de sănătate”, precizează reprezentanţii companiei în comunicat.

    Pentru a intra în programul de monitorizare post COVID, pacienţii care au medic curant în reţea şi o trimitere pentru investigaţiile şi analizele necesare, se pot programa direct în clinicile reţelei dedicate pentru recoltarea analizelor şi efectuarea investigaţiilor, în vreme ce pacienţii care nu au un medic curant se pot programa la un consult pentru monitorizare post COVID pe site-ul companiei.
     

  • Cum încearcă Vlad Voiculescu să pună capăt corupţiei din sănătate

    O ordonanţă de guvern aprobată la propunerea ministerului Sănătăţii vine cu noi atribuţii pentru consiliile de administraţie ale spitalelor, care vor aviza direct achiziţiile de peste 50.000 de lei (circa 10.000 euro), având dreptul să propună şi un audit extern asupra activităţilor desfăşurate în spital.

    O ordonanţă de guvern aprobată la propunerea ministerului Sănătăţii vine cu noi atribuţii pentru consiliile de administraţie ale spitalelor, care vor aviza direct achiziţiile de peste 50.000 de lei (circa 10.000 euro), având dreptul să propună şi un audit extern asupra activităţilor desfăşurate în spital.

    În contextul în care din consiliile de administraţie ale spitalelor fac parte , conform legii, între 5 şi 8 membri, ministerul Sănătăţii aşteaptă ca eventualele cazuri de corupţie de la nivelul managementului spitalelor să fie oprite.

    „Rapoartele DNA despre corupţia din sănătate arată că mita pretinsă de managerii de spitale pentru contractele încheiate cu unitatea spitalicească pe care o conduc poate reprezenta un procent fix din valoarea acestor contracte, cuprins între 5 şi 20%. Prin ordonanţa de urgenţă pe care am propus-o şi pe care Guvernul a adoptat-o în ultima şedinţă, aducem transparenţă în încheierea contractelor pentru a pune capăt unor astfel de practici ilegale care au căpuşat bugetul Sănătăţii în ultimii 30 de ani”, a declarat ministrul Vlad Voiculescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rafila: PSD a depus amendament pentru finanţarea construcţiei a 200 de centre medicale comunitare

    „Realitatea ne arată că toate problemele ridicate în moţiunea simplă pe Sănătate îşi demonstrează valabilitatea şi trebuie rezolvate rapid. Astăzi discutăm despre asistenţa medicală şi siguranţa pacienţilor. Aseară, a avut loc un incident îngrijorător la Institutul Marius Nasta, care a afectat pacienţii dintr-o unitate mobilă de terapie intensivă. În continuare asistăm la imobilismul Ministerului Sănătăţii de a monitoriza şi de a asigura siguranţa pacienţilor internaţi în secţiile de terapie intensivă şi de asistenţă medicală dedicate pacienţilor COVID, unde există riscuri majore datorate suprasolicitării echipamentelor. Sunt puţine şanse ca actualul buget, coroborat cu lipsa de acţiune a Ministerului Sănătăţii, să rezolve această situaţie”, spune Alexandru Rafila.

    Deputatul social-democrat precizează că proiectul de buget nu are în vedere asigurarea accesului la servicii medicale prin demararea construcţiei centrelor medicale de asistenţă comunitară.

    „Deşi ele au fost preluate în programul de guvernare al USR-PLUS! Tocmai de aceea, PSD a depus amendament pentru finanţarea construcţiei a 200 de centre medicale comunitare în mediul rural şi 50 de centre medicale de specialitate în oraşele mici. Sumele solicitate pentru modernizarea şi dotarea spitalelor au în vedere tocmai asigurarea urgentă a condiţiilor de asistenţă medicală şi de siguranţă a pacienţilor. Românii au nevoie de acces efectiv la servicii de sănătate, în condiţii decente şi sigure. Nu doar de vorbe goale şi declaraţii sforăitoare”, mai spune Rafila.

  • Ministrul Sănătăţii, discurs dur: Autorul dezastrului din Sănătate este PSD şi mafia pesedistă

    Şedinţa Camerei Deputaţilor în care se dezbate moţiunea simplă depusă de PSD împotriva ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a început, iar votul urmează să fie dat în şedinţa plenului de miercuri.

    LIVE – Dezbaterea asupra moţiunii împotriva lui Vlad Voiculescu. Moţiunea a fost citită de deputatul PSD Alexandru Rafila

    UPDATE 17.20 Răspunsul lui Vlad Voiculescu în plenul Camerei Deputaţilor în care PSD îi cere demisia

     Mă bucur să fiu astăzi în Parlament, să explic cetăţenilor ce am găsit la Ministerul Sănătăţii şi ce facem ca să însănătoşim un sistem cangrenat de sistemul mafiot. Autorul dezastrului din Sănătate este PSD şi mafia pesedistă
     Domnule profesor Rafila, eraţi aşteptat în comisia ştiinţifică pentru COVID, dar aţi lipsit. Vă aşteptăm data viitoare
     Mi se cere să îmi asum răspunderea pentru ce s-a întâmplat într-un spital condus aproape 30 de ani de colegul dvs, dle profesor Streinu Cercel, într-un oraş condus de 12 ani tot de PSD, Oprescu, Firea. Vorbesc de asumare trei foşti miniştri ai Sănătăţii anchetaţi de DNA. Vorbesc de asumare oameni care au condus ministerul timp de 18 ani, timp în care şi-au format reţele mafiote care au ajuns până în Parlament.

    Moţiunea simplă, intitulată „Incompetenţa şi lipsa de asumare ucid! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea şi viaţa românilor”, a fost semnată de 109 deputaţi social-democraţi şi depusă în plenul Camerei săptămâna trecută.
    În moţiune, social-democraţii cer demisia lui Voiculescu pentru că, în perioada de timp care s-a scurs de la începerea mandatului său, au văzut “atât de multă incoerenţă, lipsă de profesionalism şi de asumare cât nu s-a văzut în ultimii 30 de ani”.
    “Victime omeneşti, spitale în flăcări, haos în vaccinare, degringoladă în sistemul de sănătate publică şi minciuni la testare i raportare! Şi multă indiferenţă, indolenţă, aroganţă şi sfidare din partea celui care ar trebui să aibă drept principală grijă sănătatea şi siguranţa cetăţenilor săi. Este deja prea mult! Acest ministru a de3venit un adevărat pericol pentru sănătatea românilor. Trebuie să votăm ca acest ministru să plece”, se arată în textul moţiunii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Sănătăţii nu ia în considerare deocamdată sancţiuni pentru vaccinarea peste rând

    Ministerul Sănătăţii a făcut precizări, luni, după ce, în spaţiul public s-au vehiculat informaţii referitoare la introducerea de amenzi de până la 20.000 de lei pentru medici în cazul în care vaccinează anti-COVID-19 persoane care nu sunt programate.

    „Ministerul Sănătăţii monitorizează campania de vaccinare anti COVID-19 şi face verificări, în baza reglementărilor în vigoare, acolo unde sunt semnalate abuzuri. Prioritatea Ministerului Sănătăţii este protejarea prin imunizare a persoanelor la risc: adulţii peste 65 de ani, cei care suferă de boli cronice, sunt încadraţi într-un grad de handicap, imobilizaţi, imunodeprimaţi sau fără adăpost”, transmis MS, într-un comunicat de presă.

    Potrivit documentului citat, MS nu ia în considerare introducerea unui nou regim de sancţiuni, dar recomandă ferm ca vaccinarea să respecte etapele aşa cum sunt stabilite de legislaţia în vigoare.

  • După ce a condus una dintre cele mai mari case de pariuri din România, acum îşi cumpără propria reţea de clinici medicale

    Şi-a început cariera dezvoltând primele supermarketuri din Vestul ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, a pariat timp de cinci ani pe domeniul pariurilor sportive, iar acum vrea să dezvolte un lanţ de clinici care să încurajeze prevenţia cancerului în România. De altfel, acesta va fi ultimul rol de CEO din viaţa lui Vlad Ardeleanu, fiindcă – încă un deceniu în care să construiască business, spune el, este suficient.

    Primul interviu Business MAGAZIN cu Vlad Ardeleanu se întâmpla undeva în 2017, în Varşovia, într-un eveniment la care participa şi fotbalistul Jerzy Dudek, fostă vedetă a campionatului englez (portar al echipei Liverpool) şi fost goalkeeper al echipei naţionale a Poloniei. Sportivul devenise imaginea brandului Superbet pe piaţa respectivă, de unde grupul românesc începuse expansiunea în Europa Centrală şi de Est. În decembrie, l-am găsit pe Ardeleanu într-o ipostază total diferită: relaţionând cu personalul medical dintr-o clinică aflată pe Calea Giuleşti din Capitală şi explicând particularităţile celor mai noi echipamente RMN-CT din cadrul acesteia.

    „Am cumpărat cele două clinici  Imamed din Bucureşti pentru a porni de la ceva, şi am creat un brand total nou. Urmează să punem cele două branduri unul lângă celălalt în unitatea din Bucureşti de unde am plecat”, descrie Vlad Ardeleanu „piatra de temelie” din noua etapă a vieţii sale.

    După ce a părăsit grupul Superbet, undeva la începutul anului trecut, el a cumpărat lanţul de clinici de imagistică şi radiologie Imamed – fondate de un tânăr medic-antreprenor care a ieşit din business după Medtech tranzacţie.

    Cele două clinici din Bucureşti reprezintă punctul de plecare pentru dezvoltarea unui ecosistem de soluţii de la A la Z domeniul med-tech, pe care le-a gândit împreună cu medicul Gheorghe Iana, un reputat radiolog român, devenit între timp şi acţionar al clinicilor. Şi-au propus ca prin intermediul acestui ecosistem  – format dintr-o infrastructură de clinici şi prin tehnologie de ultimă generaţie – să ofere pacienţilor lor şansa de a identifica toate tipurile de cancer în stadiul I, dar şi evoluţia diferitelor tratamente disponibile în cazul pacienţilor.

    A aderat la acest obiectiv fondul de private equity Morphosis Capital, care a anunţat preluarea pachetului majoritar la Medima Health în septembrie anul trecut. Medima Health a devenit astfel prima investiţie din sectorul medical în portofoliul Morphosis Capital şi prima companie în care fondul deţine o participaţie majoritară.

    În prezent, reţeaua include două clinici de excelenţă în imagistică medicală şi radiologie în Bucureşti, în care au investit recent 3 milioane de euro pentru dotarea cu echipamente medicale RMN/CT de ultimă generaţie şi software specializat, iar pentru prima jumătate a lui 2021, compania ţinteşte expansiunea în Alba Iulia, Călăraşi, Sibiu şi Târgu-Mureş, unde vor construi clinici noi.

    Cum a ajuns însă Vlad Ardeleanu de la pariuri sportive, la nişa imagisticii şi radiologiei? Fostul director general al Superbet descrie fiecare pas care l-a adus în acest punct.

    După tranzacţia cu Blackstone (fond american de investiţii, printre cele mai mari din lume, care administrează active de peste 500 de miliarde de dolari, care a intrat în acţionariatul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piaţa de pariuri sportive şi gaming din România în 2019, prin preluarea unui pachet minoritar de acţiuni, în urma unei investiţii de 175 de milioane de euro, potrivit ZF, n.red.), a devenit destul de clar pentru Superbet că obiectivele sunt de dezvoltare internaţională, spune Vlad Ardeleanu.

    „Practic, eu nu mai eram poziţia ideală pentru a face o expansiune internaţională – m-am ocupat de România, iar pentru ce îşi doreşte Blackstone, au creat o suprastructură de grup şi au adus oameni care au lucrat în Londra, Tel Aviv etc. – s-au axat pe o echipă internaţională tocmai pentru a grăbi expansiunea internaţională. Atunci, familia fondatoare, directorul operaţional din România împreună cu mine am decis să ne retragem. Augusta Dragić a preluat preşedinţia fundaţiei, Saša Dragić a devenit chairman, iar eu şi directorul operaţional am plecat. În prezent Superbet este mai bine cadrată pentru această etapă de dezvoltare internaţională pe care o au ei de făcut. Superbet se axează acum pe depunerea de dosare de licenţiere în Statele Unite, iar echipa internaţională vorbeşte pe limba lor. În România lucrurile sunt stabile, oarecum mandatul meu s-a terminat în mod natural.”

    Chiar dacă iniţial voia să îşi ia o perioadă de vacanţă între cele două mandate, în scurt timp lui Vlad Ardeleanu  i-a venit ideea dezvoltării noului business.


    „Mi-am dat seama că în viitor, scanarea corpului nostru va fi un retail, va fi ceva de proximitate, clinica ta de familie, împinsă în inima cartierului şi te vei duce să îţi faci analizele în astfel de locuri ca o rutină. Problema noastră este că noi tratăm boala, noi nu prevenim nimic.”


    „Eram în drum spre ieşirea din Bucureşti, iar în zona parcului Tineretului, am văzut pe un colţ de stradă scris «RMN Tineretului». Mi-am amintit  de un moment din trecut în care eram într-o vizită de supermarketuri şi am văzut stânga-dreapta pe faţada supermarketurilor reclamele la pariuri sportive. Am început să mă întreb atunci «Ce se întâmplă cu pariurile sportive în România???»”. Atunci realizase pentru prima dată că pariurile reprezintă un trend imens şi s-a gândit „if you can’t beat it, join it”.

    De asemenea, la fel ca în trecut, când începuse să dezvolte supermarketurile Artima în zona de Vest a ţării alături de antreprenorul Florentin Banu, şi-a dorit şi acum să construiască pe o idee de business care să aducă ceva oamenilor, la fel cum s-a întâmplat atunci când a început să dezvolte acele prime supermarketuri.

    „Mi-aduc aminte când am deschis primul supermarket din Reşiţa şi ne gândeam cât de mult bine facem oamenilor – în 2001, dacă voiai să cumperi comerţ modern în Reşiţa, te duceai la staţia de benzină. Doar de acolo puteai să cumperi o pungă de bomboane pentru copii.”

    Iar când i-a adus pe cei de la o bancă să îi finanţeze, ei au exclamat: „Cum să facem noi alimentare la Reşiţa?”. „Era destul de prestigios businessul Artima – făceam ceva pentru dezvoltarea economică a României, eram primii români care făceau acest lucru – eu şi Florentin Banu.”

    Acum însă, elementul declanşator al „rotiţelor” care s-au învârtit până la noul business a fost acea clinică de imagistică de la colţul străzii:
    „Mi-am dat seama că în viitor, scanarea corpului nostru va fi un retail, va fi ceva de proximitate, clinica ta de familie, împinsă în inima cartierului şi te vei duce să îţi faci analizele în astfel de locuri ca o rutină. Problema noastră este că noi tratăm boala, noi nu prevenim nimic”.

    El aminteşte că din 8.000 de euro, valoarea PIB/capita în România, noi punem 500 de euro deoparte pentru sănătate. „Ţara noastră este ultima la investiţiile şi cheltuielile per capita în sănătate din Europa, pe ultimul loc la maşinile de RMN, pe ultimul loc la CT, pe ultimul loc la PET-CT, singurul lucru la care nu este pe ultimul loc în acest domeniu este la numărul paturilor de spital. Acesta se află undeva la media europeană – numărul paturilor de îngrijire de zi, este un loc destul de bun pentru România, dar cu excepţia acestui indicator, stăm prost.”

    Vlad Ardeleanu crede că lucrurile se vor schimba – poate nu în viitorul apropiat, nu în următorii cinci ani, dar mai târziu, lucrurile vor fi diferite: „Sper ca în a doua decadă de acum încolo lucrurile să fie schimbate înspre zona de prevenţie. Aceasta este mai degrabă ideea prin care noi vrem să facem mult bine. Sunt mulţi care tratează, dar economiile pentru societate, pentru sistemul medical şi calitatea vieţii pe care poţi să o construieşti se fac prin prevenţie. Lupta împotriva cancerului începe înainte să fii bolnav, nu începe niciodată în momentul în care eşti bolnav. Oamenii care descoperă în general că au o tumoră fac această descoperire sub forma unui şoc – toţi sunt supraşocaţi de asta”.

    Punând cap la cap toate aceste lucruri, a ajuns la concluzia că oamenii vor fi din ce în ce mai atenţi la sănătatea lor şi nu vor mai aştepta să treacă prin aceste şocuri – să te duci la spital şi oricând  să poţi constata  că ai o tumoră în corp şi că viaţa ţi s-a dat în mod radical peste cap – vor exista soluţii pentru a preveni un astfel de şoc. Prin Medima Health şi-a propus să facă paşi în această direcţie.


    „Nu va mai fi un alt proiect după Medima Health în care eu să fiu CEO-ul – aceasta este o predicţie – probabil voi face altceva din viaţa mea după asta.”


    „Eram la o întâlnire de seară şi am aflat că dacă vreau să construiesc ceva în acest sens există o singură persoană cu care trebuie să vorbesc – Gheorghe Iana, figura centrală a radiologiei din România.”

    A reuşit să se întâlnească cu el, iar medicul i-a spus că s-a săturat să facă clinici de RMN-CT (construise astfel de clinici deja), dar i-a propus un proiect mai complex, inovator, care are posibilitatea de a scala şi de a rămâne un reper în sistemul medical din România.

    A venit astfel ideea de a se orienta pe conceptul PET-CT. „Prevenţia este ceva care se va dezvolta în ani, pâna una alta, hai să facem ceva pe zona de oncologie – noi şi pe oamenii care sunt deja bolnavi nu reuşim să îi diagnosticăm cum trebuie şi suntem pe ultimul loc în Europa fiindcă nu avem acest pas esenţial în diagnosticul oncologic care se numeşte PET-CT”, i-a spus medicul.

    Ce este această tehnologie? Vlad Ardeleanu explică, pentru cei mai puţin familiarizaţi cu domeniul, cum, teoretic orice pacient oncologic care face chimio sau radioterapie trebuie să facă PET-CT. „Doar această tehnologie oferă precizia necesară în citirea a cât de mult se modifică leziunea şi dacă există şi altundeva în organism. Atunci, această analiză practic explică dacă un tratament de chimioterapie este performant sau nu – dacă trebuie schimbat tratamentul sau nu”, explică CEO-ul Medima Health.

    Pe de altă parte, lucrurile nu sunt atât de clare când vine vorba despre PET-CT în România: „Trebuie să ai certitudinea că substanţa aceea care ţi se injectează în corp este de calitate, nici sistemul medical nu a încurajat dezvoltarea acestei analize – nu a existat niciun interes foarte mare din partea furnizorilor în zona asta şi astfel am identificat nişa aceasta, iar profesorul Iana a sugerat să facem ceva în această direcţie: facem un lanţ de clinici de RMN-CT pe zona asta şi peste punem acest strat de PET-CT”.

    De aici au pornit la drum împreună, iar în momentul în care au înţeles direcţia acestuia, au înţeles şi că au nevoie de un fond de investiţii pentru că echipamentele care includ tehnologii atât de performante presupun costuri de milioane de euro, iar randamentele se calculează pe 5-10, chiar 15 ani. „Am găsit deschidere la mulţi, dar am rezonat cel mai bine cu echipa de la Morphosis Capital, ei şi-au asumat concentrarea aceasta pe sănătate şi am făcut deal-ul într-un timp destul de scurt, în contextul în care 2020 a fost şi un an pandemic – am început în aprilie şi am terminat în august; am cumpărat aceste două clinici de la Imamed şi am demarat  şantierele în Călăraşi, Alba, Sibiu.”

    Suma atrasă de la Morphosis Capital este confidenţială, însă fondul face de obicei investiţii cuprinse între 5 şi 10 milioane de euro, iar valoarea direcţionată înspre Medima este cuprinsă şi aceasta în acest interval. „Am venit şi noi cu contribuţia noastră, la care se adaugă finanţările bancare. Ideea este destul de generoasă din perspectiva oportunităţii de piaţă pentru toţi stakeholderii noştri, încercăm să facem şi un leasing financiar cu o mare companie de leasing din afara ţării, care să susţină partea de echipamente, aşadar din punct de vedere financiar există susţinere bună a proiectului.”

    Achiziţia celor două clinici Imamed din Bucureşti reprezintă infrastructura pe care au construit partea de head office, însă restul clinicilor vor fi construite de la zero.

     „Restul clinicilor vor fi construite în regim Greenfield fiindcă noi lucrăm doar cu echipamente noi; pe zona de clinici existente suntem deschişi la partea de M&A, dar acestea reprezintă o oportunitate, nu o strategie de business, în speţă fiindcă vrem întotdeauna să mergem  pe echipamente noi şi să ni le alegem noi.”

    Nu doar echipamentele sunt esenţiale însă în acest domeniu, ci şi software-ul cu ajutorul cărora funcţionează acestea. Echipamentele de PET-CT şi RMN sunt atât de bune pe cât sofware-ul care rulează pe ele este de bun, explică Vlad Ardeleanu. „Acest software face zoom, ţinteşte imaginile, le recompune, le aşază, există diverse soluţii, iar investiţiile în software sunt la fel de importante ca şi investiţiile în hardware”.

    Unul dintre motivele pentru care românii nu sunt suficient de mult orientaţi pe prevenţie atunci când vine vorba despre sănătate ţine şi de costurile analizelor de acest tip. Or, Vlad Ardeleanu spune că prin Medima Health ţinteşte şi democratizarea serviciilor medicale de acest tip, la fel cum s-a întâmplat în trecut cu supermarketurile, dar şi mai târziu, pe piaţa pariurilor sportive. „Am democratizat accesul populaţiei la un serviciu modern de vânzare a mâncării. La Superbet a fost tot un business de discount – succesul la Superbet a fost adus de faptul că a avut cele mai bune cote, cel mai bun produs, the best value for money you can get – acelaşi lucru mi-l doresc şi la Medima. Scopul meu este de a democratiza accesul la tratament de valoare pentru pacienţii din România, de a lărgi spectrul pentru ca mai mulţi oameni să îşi permită să îşi ducă tratamentele mai departe, dar mergând şi mai departe de asta, să deschidem uşa larg în zona de prevenţie oncologică – să creăm o piaţă din asta. Nu avem în acest moment o piaţă pentru că nu există soluţia medicală pusă bine la punct şi într-adevăr vorbim despre o soluţie scumpă.”

    Spre exemplu, cea mai avansată soluţie de prevenţie, potrivit studiilor pe care ei le-au făcut, există în America şi costă aproximativ 1.000 de dolari pe an – necesarul pentru o scanare a corpului care să cuprindă 15-20 de organe.


    „Am democratizat accesul populaţiei la un serviciu modern de vânzare a mâncării. La Superbet a fost tot un business de discount – succesul la Superbet a fost adus de faptul că a avut cele mai bune cote, cel mai bun produs, the best value for money you can get – acelaşi lucru mi-l doresc şi la Medima. Scopul meu este de a democratiza accesul la tratament de valoare pentru pacienţii din România.”


    „Noi vom încerca să aducem soluţia aceasta în România undeva la 500 de euro, pe bază de abonament. Acesta va fi obiectivul pentru care noi luptăm, care să spunem că este un alt capitol de dezvoltare. Apoi avem capitolul de PET-CT – axat pe diagnostic, dar nu şi pe prevenţie. Prevenţia se face în RMN-uri de trei Tesla, care sunt nişte RMN-uri mult mai rapide şi duble ca putere faţă de RMN-ul pe care îl avem aici (în cadrul clinicilor din Bucureşti n.red) şi care reuşeşte să scaneze într-o perioadă destul de rapidă – în jur de o oră – între 15 şi 20 de organe.”

    Soluţia de prevenţie cea mai performantă nu există în prezent nu doar în România, ci nici la nivelul Europei. „Această soluţie există în prezent doar în America, a fost aprobată recent de către FDA şi implică funcţionarea unor algoritmi de reţele neuronale care sunt de fapt un asistent fără de care medicul radiolog nu reuşeşte să acopere o scanare completă a unui corp. Medicul nu poata analiza sute de imagini, este nevoie de un algoritm de inteligenţă artificială care să reducă câmpul tău vizual şi să le indice dintre sutele de imagini, pe cele câteva la care medicul să se uite. Este ca ca un fel de asistent inteligent care vine şi ajută medicul radiolog să înlăture cele 80% din imagini care sunt normale, de cele 20% unde este nevoie de atenţia lui.”

    Vlad Ardeleanu mai spune că a realizat că radiologia şi mai ales radiologia de înaltă performanţă este ramura medicinei care se poziţionează la intersecţia între medicină şi tehnologie, fiind cea mai apropiată ramură medicală de tehnologie. „Practic, noi culegem date din corpul pacientului, iar cele mai multe date din corpul pacientului sunt legate de imagistică – imaginile sunt de fapt date, iar algoritmii de inteligenţă artificială au nevoie de multe date. Practic, furnizăm datele pe care stau algoritmii de inteligenţă artificială.”

    Astfel, tehnologia reprezintă un alt pilon de dezvoltare pentru Medima Health. „Vrem să creăm o infrastructură software peste care să putem să aducem toţi aceşti algoritmi care sunt dezvoltaţi acum în diverse părţi ale lumii şi să îi concentrăm pe infrastructura pe care noi o vom dezvolta în ţară, de maşini foarte performante care vor face scanări în diverse locuri şi se vor interpreta într-o bază centrală de date dotată cu cele mai noi modele de algoritmi de inteligenţă artificială. Scopul din final este de a avea toţi algoritmii necesari pentru a putea face un full body scan de adevărată putere astfel încât să aibă sens ca cineva să vină la tine, să plătească un abonament de 500 de euro pe an, să aibă 20 de organe scanate în fiecare an şi apoi să existe un raport referitor la modul în care evoluează organismul de la an la an pentru a identifica dacă tumorile care există în corp sunt maligne sau benigne. Misiunea Medima Health este de a identifica orice cancer în pacienţii noştri în stadiul I – în care ai o tumoră, care este sub un centimetru – în acel moment 90% din acele cancere sunt tratabile, fără să ţi se modifice calitatea vieţii.”

    Directorul general al Medima Health consideră astfel că datorită tehnologiei care există astăzi în lume şi cu înţelegerea pe care el o are în prezent, ştie că poate să ofere în curând un răspuns mai amplu la întrebarea – „Ce pot să fac ca să mă asigur că nu am cancer?”, pe care o adresează şi el de altfel medicului său de familie. „La  Medima Health, probabil că îmi va mai lua un an – un an şi jumătate ca să am acest serviciu pus la punct, într-o reţea bine consolidată la nivelul ţării. Asta înseamnă că pe lângă partea noastră de diagnostic care este esenţială pentru oamenii care se confruntă deja cu această boală şi care reprezintă practic fundamentul actual al sistemului nostru de sănătate, voi reuşi să deschid un capitol nou şi anume – capitolul de prevenţie oncologică bazat pe maşini noi, pe inteligenţă artificială aprobată de Agenţia Naţională a Medicamentului. Ceea ce îmi dă mie mari speranţe este că pe lângă tehnologia actuală, nici nu putem noi să ne gândim la dezvoltările care vor apărea peste cinci ani. Ritmul de îmbunătăţire a acestor algoritmi, al reţelelor neuronale vor învăţa singure, este exponenţial. Vom apăsa pe un buton, vom face update acestor reţele neuronale, iar impactul va fi imediat – în următorii 3-7 ani vom vorbi despre lucruri pe care nu ni le putem imagina astăzi. Ceea ce este esenţial este ca noi să avem datele – adică cineva sau ceva să se asigure că citeşte ce avem noi în organism şi nu lasă să se dezvolte ceva ce nu este în regulă în interiorul organismului.”

    Când vor reuşi însă să realizeze aceste obiective?

    „Eu estimez că serviciile de prevenţie full body scan le vom începe peste doi ani. Vrem să avem totul într-un singur loc, să ştii că mergi o dată pe an la un control complex, într-o singură zi.”

    Ţinând cont de specificul industriei şi de necesarul de timp pentru a construi – şi la propriu, şi la figurat, în acest domeniu, Vlad Ardeleanu crede că „Voi sta cel puţin cinci ani în acest domeniu – ce se făcea în domeniul supermarketurilor în cinci ani, aici se va face în opt ani – aşadar cam acesta este orizontul de timp pe care l-am pus deoparte, între cinci şi opt ani pentru rezultate palpabile în zona aceasta”.

    Ce urmează după Medima Health?

    „Nu va mai fi un alt proiect după Medima Health în care eu să fiu CEO-ul – aceasta este o predicţie – probabil voi face altceva din viaţa mea după asta. Un proiect de viitor la care mă gândesc destul de serios este să fac un Podcast – un videopodcast. Plec de la ideea că în viaţa mea, de la 25 de ani, până acum, la 45, am muncit la viteză maximă pentru a construi business. Asta mi-a plăcut şi îmi face plăcere să fac şi acum. Dar mai fac asta 8-10 ani de zile maximum, este suficient timp din viaţa mea dedicat pentru a construi business – apoi îmi doresc să fac complet altceva.” De-a lungul timpului, Vlad Ardeleanu a realizat că ceea ce îi face placere să facă este să stea de vorbă cu oameni inteligenţi, de unde ideea dezvoltării unui proiect în acest sens. „Îmi doresc să am conversaţii pe teme care nu sunt triviale – nu sunt teme de cancan – ci teme care au un substrat mai profund, mai ştiinţific, inovator, chiar filosofic – Ce este conştiinţa omului? Cum funcţionează mintea omului? Este un proiect pe care ştiu că îl voi face.”

    Povesteşte şi că s-a întâlnit recent cu un prieten de la facultate cu care nu se întâlnise de 15 ani, care i-a spus – uite, eu ţin minte ce ţi-ai propus şi ai bifat tot, astfel că crede că este ceva în subconştientul său care îşi programează anumite etape din viaţă. Poate datorită şahului pe care l-a practicat atât de mult timp.

    „Mi-am dat seama că în frugalitatea mediului de afaceri eu sunt tot timpul pe fugă, tot timpul cu cifre, tot timpul să negociez ceva, este un modus vivendi care îţi aduce satisfacţii. O companie şi mare, şi mică, se conduce cam la fel – registrul este cam acelaşi, dar detaliile diferă. Poate aş face şi alte lucruri în viaţa aceasta, nu doar lucrurile care ţin de executiv într-un business. Or întâlnirile, conversaţiile cu oameni inteligenţi în tihnă sunt parte din lucrurile pe care mi-ar plăcea să le fac. Eu sufăr că din cauza faptului că nu am timp nu reuşesc să construiesc relaţii cu oameni care au informaţii şi din alte domenii. Nu am timpul fizic să îmi construiesc astfel de relaţii, de conversaţii, atunci asta sunt sigur că voi face la un moment dat fără să am un obiectiv de a scoate la un moment dat profit, un randament sau orice altă formă materială dintr-un astfel de proiect. Este un proiect care să mă facă şi pe mine mai puţin ignorant faţă de realitatea care mă înconjoară, dar care să şi dea ceva societăţii, lucruri valoroase oamenilor care sunt interesaţi de ele.”

     

    Carte de vizită

    Originar din Timişoara, Vlad Ardeleanu a urmat liceul „Grigore Moisil“ şi a absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii de Vest, în 1998. Imediat după absolvire, s-a angajat la Ministerul de Finanţe, ca Inspector Fiscal.

    A renunţat însă la munca în minister după ce a aflat de intenţia lui Florentin Banu (care anterior vânduse către Nestlé brandul de napolitane Joe) de a construi un lanţ de supermarketuri. A făcut echipă cu acesta şi au dezvoltat împreună lanţul de supermarketuri Artima. Afacerea a început în 2000, a crescut rapid, iar în 2005 a fost cumpărată de fondul de investiţii Enterprise Investors şi, doi ani mai târziu, a fost vândută către Carrefour.

    Ulterior, Vlad Ardeleanu a decis să schimbe domeniul în care activa, din dorinţa de a-şi dezvolta o carieră internaţională, şi a preluat rolul de director general al firmei Ozone Laboratories din Polonia, parte a grupului A&D Pharma.

    S-a întors apoi la Carrefour, mai întâi ca director general al diviziei Carrefour Property (2009-2011), iar apoi ca director comercial şi de retail, funcţie pe care a ocupat-o până în septembrie 2015, când a intrat în domeniul jocurilor de noroc. A deţinut iniţial rolul de General Manager al BetArena, parte a grupului Superbet Holding România, de unde a evoluat în rolul de general manager al Superbet Holding România, cea mai mare companie de pariuri sportive de pe piaţa locală.

  • Premierul Florin Cîţu către angajaţii din Sănătate: Aşa nu mai merge. Faceţi-vă treaba sau plecaţi cu toţii acasă!

    Premierul Florin Cîţu a ieşit cu declaraţii dure la 8 ore după incendiul de la Matei Balş. El le-a transmis angajaţilor din sistemul de Sănătate să îşi facă treaba sau să plece acasă.

    „S-a întâmpat anul trecut şi se pare că nu am învăţat nimic. S-a întâmplat astăzi din nou. Aşa nu mai merge. Angajaţilor din administraţie, din ministerul Sănătăţii, din corpul de control, le spun ieşiţi din birou şi faceţi-vă treaba altfel plecaţi cu toţii acasă. Este momentul ca în România fiecare angajat să îşi facă treaba pentru care este plătit. Este pretenţia pe care o am de la angajaţii din sectorul public”, a declarat premierul Florin CÎţu. 

    Florin Cîţu, fost ministru de Finanţe, a subliniat că modul în care au fost cheltuiţi banii în sistemul de sănătate a fost complet nesustenabil în 2020. 

    „Metehnele sistemului de sănătate din România şi-au făcut simţită prezenţa şi astăzi, am văzut şi acestă tragedie. Deşi au fost alocate resurse importante doar anul trecut pentru Sănătate, 65 miliarde din lei, doar o parte mică din aceşti bani s-au dus în investiţii. Este momentul pentru toată lumea să înţelegem că nu putem merge aşa mai departe. Nu putem cheltui 95% din resruse doar pe salarii şi sporuri, e nevoie de investiţii şi resurse pentru a evita astfel de tragedii”. 

    El a menţionat că pe lângă ancheta aflată în curs a fost constituită o echipă de control care va prezenta un raport în funcţie de care se va proceda în perioada următoare. 

  • Ministerul Sănătăţii trece la sancţiuni. Reprezentantul unui centru de vaccinare din Rădăuţi, Suceava, sancţionat pentru că au fost vaccinate 563 de persoane eligibile etapei a treia

    ​Ministerul Sănătăţii a anunţat sancţiuni la un centru de vaccinare din cadrul spitalului Rădăuţi, Suceava, acolo unde nu s-au respectat normele din strategia naţională de vaccinare, iar 563 de persoane din categoria a treia de vaccinare, care încă nu a început, au fost vaccinate în perioada 15-23 ianuarie.

    Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat de ieri controale în rândul mai multor centre din subordinea ministerului Sănătăţii, precizând că peste 1.300 de persoane au „sărit rândul” la vaccinare.

    „La momentul controlului, inspectorii DSP Suceava au constatat că persoanele venite pentru imunizare în centrul de vaccinare nu erau verificate în aplicaţia Rovaccinare pe baza CNP-ului si nici în listele de pacienţi programati pentru ziua în curs. Listele cu pacienţi pentru ziua în curs erau trimise pe whatsapp de către medicul coordonator din DSP către  directorul medical al spitalului şi redirecţionate mai apoi de acesta personalului care asigură paza centrului pentru a permite accesul în unitate a pacienţilor programaţi. În centrul de vaccinare pacienţii au fost primiţi în baza programărilor printate sau mesajelor sms, iar în cazul pacienţilor programaţi de medicul de familie, pe baza declaraţiei acestora”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

    Medicul coordonator al centrului a fost amendat cu 5.000 de lei, iar inspectorii sanitari au recomandat instruirea personalului centrului pentru a utiliza mijloacele informatice.

    Inspectorii sanitari au verificat listele de pacienţi programaţi si au constatat că sunt pacienţi în dreptul cărora nu sunt completate toate câmpurile din platforma de programare (nu sunt trecute datele de identificare a celui care a programat si nici nu există câmp în care să fie  trecută categoria populaţională din care face parte, îngreunând astfel verificarea modului de programare), a mai transmis Ministerul Sănătăţii.

    În Rădăuţi nu sunt alte centre comunitare deschise, iar centrul în care autorităţile au găsit problemele a fost iniţial stabilit pentru prima etapă de vaccinare. Ulterior, activitatea a fost prelungită pentru persoanele eligibile pentru etapa a doua.

    „S-a mai constatat că, centrul de vaccinare nu a fost reoptimizat pentru a II-a etapă de vaccinare şi pentru un număr mai mare de solicitări de vaccinare. Nu se asigură personalul pentru fiecare punct din structura centrului, fiind adus personal din spital, prin rotaţie”, mai arată comunicatul ministerului Sănătăţii.

     

  • Semne bune anul (asigurătorilor) are

    Un nivel ridicat de incertitudine din cauza faptului că pandemia încă nu s-a încheiat face ca previziunile pe termen lung să nu fie relevante în acest moment, chiar şi în industria asigurărilor. François Coste, CEO al Groupama Asigurări, este însă optimist în ceea ce priveşte anul 2021.

    Odată cu criza generată de pandemia de COVID-19, oamenii au început să conştientizeze mai bine riscurile din jurul lor, acordând o importanţă mai mare sănătăţii lor şi a celor dragi, susţine François Coste, CEO al Groupama Asigurări, sucursala locală a grupului francez cu acelaşi nume.

    „Astfel, atât la nivel global, cât şi în România, trendul este unul pozitiv pentru segmentul asigurărilor de sănătate într-o piaţă locală de asigurări dominată de asigurările generale, acestea având o pondere de 81% din totalul primelor brute subscrise de societăţile de asigurare.”

    El a mai spus că potenţialul de creştere pentru această linie este influenţat şi de evoluţia crizei sanitare, iar previziunile sunt greu de făcut în aceste condiţii.

    „Totodată, în urma unui studiu realizat de compania de cercetare şi consultanţă IRSOP pentru Groupama, am observat că, dacă în anii anteriori lipsa încrederii în asigurători era un criteriu care influenţa în mod negativ decizia de cumpărare, anul trecut a existat o scădere notabilă în rândul celor sceptici, de la 22% în 2018, la 14% în 2020.”

    Acelaşi studiu a relevat şi un potenţial de creştere pe liniile de asigurări facultative, în special în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, care sunt mai preocupaţi de încheierea unei asigurări de locuinţă decât în anii anteriori.

    „O schimbare a direcţiei pentru piaţa de asigurări din România poate veni însă nu doar dintr-o anumită linie de business, ci şi dintr-un segment de clienţi, cum e cazul celor cu venituri mai mici, al căror interes pentru asigurări este de asemenea în creştere. În ce măsură va avea acest segment şi un potenţial disruptiv în piaţă, rămâne de văzut”, a mai adăugat François Coste.

    Un alt potenţial de creştere, pe care îl vede CEO-ul Groupama Asigurări, este pe segmentul agriculturii, în special având în vedere că este atuul strategic pentru securitatea alimentară a României.

    „Pe măsură ce schimbările climatice duc la fenomene meteo extreme an de an, afectând în mare măsură recoltele fermierilor, asigurările au început să joace un rol important pentru fermieri. De aceea, acordăm o atenţie deosebită acestui segment, venind în întâmpinarea agricultorilor cu servicii dedicate pentru nevoile lor.”

    François Coste consideră că pandemia de coronavirus a dus la comportamente prudente, concentrate în principal pe siguranţa personală.

    „Este foarte probabil ca şi după ce va trece pandemia, clienţii să continue să aibă un comportament prudent şi orientat către prevenţie, prioritizând şi conştientizând riscurile din jurul lor şi acţionând în consecinţă pentru a le reduce. Totodată, observăm şi o intensificare a operaţiunilor online, un lucru firesc având în vedere contextul generat de criza sanitară, dar şi o preferinţă pentru servicii simple, uşor accesibile, de la distanţă”, a mai adăugat el.

    În linie cu aşteptările şi tendinţele globale, François Coste speră ca piaţa asigurărilor să aibă o revenire în V şi, odată ce criza sanitară va lua sfârşit şi şocurile generate de aceasta vor fi îndepărtate, piaţa să revină la tendinţele şi performanţele pre-coronavirus.

    Acest lucru este de aşteptat prin prisma faptului că şocul în industria asigurărilor nu a fost atât de mare precum în alte industrii, iar fluctuaţiile înregistrate în piaţa locală în anul 2020 nu au fost extrem de mari.

    „Cu toate acestea, încă avem în faţă un nivel ridicat de incertitudine, pandemia încă nu s-a încheiat şi astfel previziunile pe termen lung nu pot fi relevante în acest moment. Ne menţinem optimişti însă, că lucrurile se vor îmbunătăţi începând cu 2021.”

    În ceea ce priveşte anul trecut, François Coste susţine că 2020 a fost fără îndoială, un an dificil, din foarte multe perspective.

    „Am reuşit însă să înregistrăm o evoluţie bună pe linii facultative, în special în ceea ce priveşte segmentele property, sănătate, accidente şi viaţă. Este o evoluţie firească, corelată cu schimbările aduse de criza sanitară, care ne-au făcut pe fiecare dintre noi mai atenţi la sănătatea noastră şi a celor dragi, la siguranţa locului pe care îl numim acasă. La toate acestea se adaugă şi decizia luată în premieră de Groupama, contrar practicilor standard, aceea de a acoperi riscurile generate de Covid-19.”

    Pe de altă parte, au fost şi linii de business a căror evoluţie nu a fost la fel de bună ca în cazul celor facultative, segmentul auto, care include RCA şi Casco, fiind una dintre ele.

    „La fel şi în cazul asigurărilor de călătorie există o scădere, de altfel firească, această industrie fiind puternic afectată de pandemia de coronavirus. În ceea ce priveşte primele brute subscrise la finalul primelor nouă luni din 2020, acestea însumează 791,6 milioane de lei, în scadere cu 3.9% faţă de anul trecut, dar în creştere cu 4,1% dacă excludem linia RCA”, a mai spus CEO-ul Groupama.

    Printre segmentele care s-au evidenţiat în portofoliul Groupama, se regăseşte segmentul de viaţă, unde compania a înregistrat o creştere de 34% a primelor brute subscrise, dar şi segmentul de sănătate şi accidente, unde creşterea a fost de 22%.

    „În ceea ce priveşte segmentul asigurărilor pentru fermieri, în special asigurările de culturi, primele brute subscrise au crescut cu 18,5 procente faţă de anul anterior, în contextul în care în 2019 a fost introdusă şi subvenţia pentru asigurările de culturi, ceea ce a făcut produsul mai accesibil pentru fermieri. Marja noastră pe acest segment a fost însă puternic afectată de seceta extremă din acest an, pagubele produse de fenomenele climatice fiind, de altfel, din ce în ce mai mari de la an la an. În 2020, Groupama a plătit daune agricole în valoare de 90 milioane de lei, majoritatea cauzate de secetă, furtuni şi grindină”, a mai explicat François Coste.

    El a mai spus în continuare că portofoliul companiei include şi zone unde nu s-au observat creşteri sau scăderi semnificative, cum ar fi în cazul asigurărilor de călătorie.

    „În contextul restricţiilor aduse de pandemia de coronavirus, am reuşit totuşi să obţinem stabilitatea acestei linii, printr-un răspuns rapid la schimbările din piaţă şi la nevoile clienţilor, respectiv lansarea în luna septembrie a anului trecut a asigurării de călătorie în România.”

    Piaţa locală a asigurărilor rămâne dominată în proporţie de 81% de asigurările generale, însă anul acesta s-a observat o tendinţă ascendentă a asigurărilor de viaţă, mai ales pe fondul pandemiei şi pe fondul unei creşteri a nivelului de conştientizare a riscurilor.

    „Este posibil ca aceste schimbări să aducă piaţa de asigurări din România mai aproape de specificul pieţelor vestice, acolo unde asigurările de viaţă sau cele de sănătate deţin o pondere mult mai mare. Însă pentru ca acest trend să se şi materializeze într-o schimbare de mentalitate, de comportament, devenind o certitudine şi nu doar o tendinţă, avem în continuare nevoie de produse corect adaptate la cerinţele pieţei, de eforturi susţinute de creştere a conştientizării riscurilor şi a încrederii în industria de asigurări”, a explicat CEO-ul.

    Restricţiile de circulaţie venite odată cu pandemia de coronavirus au avut un impact negativ asupra vânzărilor Casco şi RCA, iar vânzarea de autovehicule noi a scăzut. Astfel, am putea asista la noi scăderi pe aceste segmente, susţine François Coste.

    „Pe de altă parte, pandemia a avut şi un impact pozitiv temporar, pe perioada lockdownului, de scădere a numărului de evenimente, impact care nu aduce însă o redresare sustenabilă a rezultatelor liniei RCA în special. Asigurările auto vor rămâne în viitor o parte importantă a pieţei, însă diversificarea este vitală pentru a avea o piaţă echilibrată şi sănătoasă.”

    Impactul real pe care pandemia de COVID-19  l-a avut asupra pieţei asigurărilor este dificil de evaluat, întrucât nu am depăşit această criză şi gradul de incertitudine se menţine ridicat, a mai adăugat CEO-ul. „Uitându-ne la datele de până acum, se poate observa că impactul asupra pieţei asigurărilor a fost mai mic în comparaţie cu alte industrii, iar piaţa locală de asigurări pare că a arătat o rezistenţă mai mare în faţa şocurilor iniţiale venite pe fondul apariţiei crizei sanitare.”

    O confirmare a rezistenţei este consolidarea de la finalul primelor nouă luni din 2020, unde piaţa asigurărilor a înregistrat o creştere cu 4,8% a primelor brute subscrise faţă de perioada similară a anului 2019, ajungând la un volum de 8,5 mld. lei.

    „Pentru industria de asigurări, anul care s-a încheiat a fost şi o lecţie despre nevoia de digitalizare, ceea ce a deschis drumul către noi posibilităţi de transformare a sectorului financiar. Am fost puşi în faţa unor noi vulnerabilităţi, ceea ce, la fel, a făcut loc în portofoliile companiilor de asigurări pentru noi produse şi servicii”, susţine François Coste.

    CEO-ul Groupama a explicat în continuare că speră ca în 2021 această direcţie constructivă să se păstreze, având o abordare prudentă, cel puţin până ce mediul economic va atinge un nivel minim de stabilitate.

  • Turismul în era COVID-19: Companiile tech se întrec să creeze o serie de „paşapoarte de vaccinare” prin care am putea intra pe teritoriul altor ţări în 2021

    De vreme ce vaccinurile anti-coronavirus continuă să fie distribuie în Europa şi Statele Unite, oamenii vor începe să călătorească şi să recupereze timpul pierdut de-a lungul ultimului an, însă posibilitatea unui paşaport de vaccinare va creşte constant în aceste condiţii, transmite CNN.

    În consecinţă, mai multe companii tech au început să dezvolte sisteme şi aplicaţii mobile care să afişeze detaliile testelor şi vaccinurilor pentru COVID-19, creându-se astfel un set de acreditări digitale de care am avea nevoie pentru a intra în stadioane, teatre sau pentru a avea acces pe teritoriul altor ţări.

    The Common Trust Network, o iniţiată a ONG-ului genevez The Commons Project şi Forumului Economic Mondial, a semnat în acest sens un parteneriat cu operatorii aerieni JetBlue, Lufthansa, Swiss Airlines, United Airlines şi Virgin Atlantic, dar şi cu alte câteva sute de sisteme de monitorizare a sănătăţii din Statele Unite.

    Totodată, aplicaţia CommonPass, asemănătoare proiectului Common Trust, poate genera un certificat de sănătate prin intermediul unui cod QR care poate fi arătat autorităţilor fără a dezvălui alte detalii importante. Pentru călătorii, aplicaţia listează o serie de condiţii de trecere la punctele de plecare şi sosire.

    De asemenea, International Business Machines (IBM) a început să proiecteze o aplicaţie numită Digital Health Pass, care le permite companiilor să filtreze oamenii vaccinaţi de cei nevaccinaţi. Informaţiile ar fi ulterior stocate într-un portofel smart.

    „Încrederea şi transparenţa rămân obligatorii în ceea ce priveşte dezvoltarea unui paşaport digital de sănătate şi oricărei alte soluţii care gestionează informaţii considerate sensibile. Confidenţialitatea rămâne o prioritate importantă pentru stocarea şi analizarea datelor în aceste vremuri complicate”, spune IBM.

    Până acum au fost raportate la nivel mondial 81.287.766 de infecţii cu virusul SARS-CoV-2 şi 1.775.149 de decese, potrivit Woldometers.