BusinessMagazin

Tag: romani

  • La mulţi ani cu România! Un spaniol, un american, un belgian, un turc, un german – toţi îndrăgostiţi de ţara noastră. Sunt şefi de companii care ar putea să locuiască aproape oriunde în lume, dar aleg conştient să se stabilească în România. Putem învăţa de la ei cum să ne bucurăm iar de viaţa de aici?

    Business MAGAZIN a lansat anul acesta interviurile „Expat în România”, în care ne-am propus să vedem ce i-a determinat pe executivi străini cu ani buni de experienţă ca, după ce şi-au construit cariere de succes la nivel internaţional, să rămână în România. Răspunsurile lor au fost uneori surprinzătoare, alteori evidente, dar în orice caz, ne-au făcut să ne gândim puţin mai mult la felul în care ne privim ţara.

    Iată poveştile primilor expaţi despre care am scris – continuăm şi de acum încolo! La mulţi ani, România!

    Pentru Javier Garcia del Valle, CEO şi, de un an, şi proprietar al agenţiei de turism Happy Tour, România a devenit, în 2008, al doilea loc căruia îi spune „acasă”. Deşi îi lipsesc tapasurile spaniole savurate alături de prietenii din ţara natală pe malul mării, nici experienţele din România nu se lasă mai prejos, oferindu-i doze memorabile de adrenalină când străbate Transfăgărăşanul şi Transalpina pe motocicletă. Cât de provocatoare a fost plecarea în „cealaltă parte a continentului” şi cum se vede, prin ochii săi, evoluţia pieţei locale în ultimul deceniu şi jumătate?

    ·      „Îmi plac foarte mult românii, sunt nişte oameni ospitalieri, vorbesc engleza, sunt similari nouă, spaniolilor, sunt deschişi şi nu te fac să te simţi ca un străin. Din punct de vedere profesional, sunt muncitori, excelează în anumite domenii şi sunt profesionişti.” 

    ·      Aici, mâncarea sa preferată este ciolanul de porc şi zacusca, iar ca destinaţie de vacanţă îi place foarte mult Transilvania şi Delta Dunării şi, când prinde ocazia, străbate ţara pe două roţi. „Am motocicletă şi ador să merg pe Transfăgărăşan sau Transalpina.” Despre personalităţile româneşti pe care le admiră cel mai mult, spune că îi este foarte greu să nominalizeze doar o singură persoană. „Sunt sportivi care excelează şi sunt de admirat, precum Nadia Comăneci, Năstase, Halep, Virgil Stănescu, Hagi, mari compozitori precum Enescu, scriitori mari, Eminescu, Cioran şi alte personalităţi precum Henri Coandă, aproape de domeniul meu de activitate, şi mulţi alţii. În zona de business, i-am urmărit şi îi admir pe fraţii Pavăl.”

    Întâlnirea lui Bryan Jardine cu România, în 1996, nu a fost cea mai reuşită: l-a primit un aeroport sufocant, similar celor pe care le văzuse în America Centrală, iar apartamentul său din acea perioadă, cu vedere spre Casa Poporului, îl trimitea cu gândul la gloria apusă a micului Paris. A vrut să cunoască însă mai bine ţara şi bine a făcut, fiindcă România l-a recompensat cu o viaţă (cât 10) pe care ar lua-o oricând de la capăt aici.

    ·      „Să impui comunismul unei culturi precum a românilor, după război, după părerea mea, în ultimă instanţă, a fost lipsit de legitimitate şi nu avea şanse de reuşită din start. Românii nu vor să asculte neapărat de o autoritate centrală – uitaţi-vă la felul în care conduc prin Bucureşti. Au o abordare de genul „Live and let live”, de aceea sunt atraşi de americani, care cred că împărtăşesc în mod natural acest tip de atitudine. Când vii cu o atitudine sau o identitate impuse, nu cred că poate fi îmbrăţişată cu uşurinţă – cu excepţii, desigur.“

    ·      „O cafea în Bucureşti este mult mai ieftină decât în München – în Iaşi, Cluj, este şi mai ieftină. Vinurile româneşti câştigă premii internaţionale. Dacă eşti o persoană tânără, la 20 de ani, şi poţi lucra remote – De ce să nu vii la Bucureşti? Oamenii sunt primitori, locul acesta ar fi în top – din perspectiva vieţii sociale. Totul este la un Uber distanţă acum.“

    Amanda Zhang vorbeşte cu uşurinţă despre mutarea în România, uşurinţă pe care doar un „cetăţean global” poate să o aibă. De când s-a născut, a schimbat continentele de cinci ori, fie la decizia părinţilor, fie pentru studii sau profesie. Mutarea în România vine însă cu două premiere: trăieşte experienţa de expat alături de familia sa şi este pentru prima dată când preia un rol de CEO – este CEO al Mercedes Benz România. 

    ·      „Sibiu, Bucovina, Delta Dunării, Marea Neagră, Cluj, Braşov, Târgu Mureş, Craiova, Iaşi, Suceava, Baia Mare, Vâlcea, Timişoara” – enumeră cu mândrie Amanda Zhang locurile pe care le-a vizitat de la numirea sa la conducerea Mercedes-Benz România, în martie 2021 (până la interviul cu Business Magazin). Este un bun punct de plecare pentru discuţia cu oricine – atât prieteni rămaşi în ultima ţară pe care a numit-o acasă, Germania, cât şi pentru a înţelege felul în care „funcţionează” noii săi colegi.

    ·      „Ţara este foarte primitoare, oamenii, de asemenea, îmi place mediul de aici şi am luat o decizie conştientă împreună cu familia să ne mutăm în România. Vrem să acumulăm experienţe noi, să absorbim cât mai mult posibil din ţară  pentru a înţelege cultura românească şi contextul fiindcă sunt de părere că asta este cea mai bună metodă prin care să te conectezi cu oamenii. Trebuie să înţelegem „de ce-urile” din spatele acţiunilor fiecărui om.” 

    Johan Gabriels a ajuns în România pentru prima dată în 2009, în plină criză, iar de atunci, şi-a petrecut majoritatea vieţii aici. Executivul, care coordonează strategia de expansiune a fintechului B2B belgiano-francez iBanFirst  în regiunea Europei de Sud – Est, a găsit aici una dintre principalele calităţi pe care le apreciază atât la un coleg, cât şi la el însuşi: Motivaţia. Despre aceasta vorbeşte deseori şi în boardurile străine, indiferent de compania pentru care lucrează.

    ·      „Atunci când aterizez pe Otopeni, se simte totuşi ca a doua casă pentru mine. Cred că este greu de descris de ce este aşa – că e vorba despre felul meu de a fi, despre modul în care observ locurile. Unii oameni urăsc să fie într-un zbor Ryanair dinspre Bruxelles spre Bucureşti, în aglomeraţie – mie mi se pare amuzant, observ atitudinile şi felul în care oamenii se comportă. Este principiul: vezi paharul pe jumătate plin sau gol”. A găsit aici oameni extraordinari încă de la început, lucru care s-a păstrat pe tot parcursul carierei de altfel – acum, la iBanFirst, lucrează mai ales cu tineri ce avansează rapid în roluri de senior. Se consideră pentru ei un mentor sau chiar un „părinte în business” , îi place să dea mai departe din cunoştinţele pe care le-a dobândit. 

    ·      Apoi, îi place, de asemenea, să reprezinte România în şedinţele de board ale acestor companii – indiferent de compania pentru care lucrează. „Dacă eşti cineva din board în Franţa sau în Regatul Unit, te uiţi la România diferit – fiind din Europa de Vest, eu consider că am avut un avantaj în a promova România – este mai uşor pentru mine să o fac decât chiar un român. Este puţin nedrept, înţeleg asta, dar de aceea încerc să compensez – în ceea ce priveşte Fintech-urile, acestea se dezvoltă bine aici, la iBan, au avut o evoluţie bună şi vor să se extindă şi mai mult în această regiune, în Europa de Est.”

    „Cred că e mai uşor să găseşti oameni motivaţi în România, decât în Europa de Vest. În Vest suntem răsfăţaţi – nu mai suntem obişnuiţi să suferim. Totul este acolo, la îndemână, au un job uşor. Cred că în ţări precum România, unde vrei să faci următoarea mişcare, vrei să îţi construieşti o carieră, vrei un loc care este mai potrivit copiilor tăi. Drive-ul acesta este mult mai prezent aici.” 

    În toamna anului 1999 a acceptat o ofertă de muncă în sectorul bancar local, iar după primii 15 ani petrecuţi în România, Utku Ogrendil, aflat în prezent la cârma operaţiunilor locale ale operatorului de plăţi în numerar şi încărcare electronică PayPoint, a devenit cetăţean român. Azi, după 23 de ani petrecuţi pe meleaguri autohtone, executivul se declară încă îndrăgostit de România.

    ·      „Mă bucur să văd că oamenii au rămas la fel de primitori şi deschişi. Cred că acest lucru este extrem de important atât în business, cât şi pe plan personal. Mi-a plăcut aici atât de mult, încât de 15 ani sunt cetăţean român şi iubesc România.” 

    ·      „Ca destinaţii de vacanţă, nu pot să aleg un singur loc. Am tot vizitat România în anii aceştia, de când sunt aici, şi pot spune că mai am încă multe de văzut. Sunt şi foarte multe exemple de preparate delicioase din bucătăria românească pe care le servesc cu plăcere.”

     

     

  • Ce joburi au căutat românii în 2022

    Ce joburi au căutat românii în 2022. Poziţiile de inginer, contabil şi şofer se află în topul preferinţelor candidaţilor. Cu aproximativ 25.000 de căutări, joburile remote continuă să rămână atractive pentru cei care vor să se angajeze.

    Aproape 8,5 milioane de căutări au fost făcute, de la începutul anului, pe eJobs.ro, de către candidaţii aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Cu o medie de 35.000 de joburi nou postate în fiecare lună, 2022 a fost cel mai bun an pentru piaţa muncii dinacest punct de vedere, în timp ce numărul de aplicări atrase ajunge la aproximativ 10 milioane până în acest moment.

    „Pentru că a fost un an bun nu doar din perspectiva numărului de locuri de muncă scoase în piaţă, ci şi din perspectiva salariilor oferite, am văzut multe mişcări în segmentul de specialişti, care au avut parte de o plajă foarte generoasă pentru negocieri salariale, dar şi în cel al candidaţilor aflaţi la început de carieră, respectiv cei din categoria 18-24 de ani. Ei au fost mai activi decât oricând, atât din punctul de vedere al prospectării pieţei, cât şi al aplicărilor efective”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

    Cu 58.000 de căutări pe site, joburile de inginer au fost cele mai căutate anul acesta, vârfurile de categorie fiind inginerii constructori, inginerii mecanici şi inginerii de instalaţii. Contabilii ocupă locul secund în acelaşi clasament, cumulând 39.000 de căutări.

    Urmează şoferii pentru care sunt raportate peste 33.000 de interogări ale candidaţilor.

    Salariul mediu net al celor care lucrează în inginerie este 4.500 de lei, 3.900 de lei pentru angajaţii din contabilitate şi 3.500 de lei pentru cei din transporturi / distribuţie. Tot pentru aceleaşi domenii, angajatorii au postat anul acesta peste 100.000 de joburi. Cele mai multe au fost pentru şoferi (48.000 de poziţii), urmaţi de ingineri (28.000) şi contabili (25.000).

    „Un loc important îl ocupă în continuare locurile ce permit munca de acasă, acestea adunând nu doar un număr mare de căutări, ci şi o cotă de 13,1% din totalul de aplicări anuale, respectiv 1,3 milioane, nivel similar cu cel înregistrat în 2021. Interesant este faptul că, în ciuda previziunilor de la începutul anului, 2022 a dovedit că şi angajatorii au rămas deschişi la ideea de joburi remote, de vreme ce numărul de poziţii postate a fost cu aproximativ 25% mai mare decât anul trecut”, spune Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare.

    Alte poziţii care au generat peste 10.000 de căutări în parte au fost cele de manager, economist ori specialist în resurse umane. Lor li se alătură şi cuvinte cheie care indică interesul pentru anumite domenii precum resurse umane, call center sau vânzări. Finalul acestui an arată, totuşi, o scădere a interesului pentru joburile de inginer şi pentru cele part time şi remote, dar marchează, în schimb, creşteri pentru contabili, şoferi şi economişti.

  • Hotelul Radisson Blu Aurum din Braşov, deţinut de doi antreprenori români, mizează pe cifră de afaceri de 6,5 milioane euro în 2023, după investiţii de 17 milioane euro

    Hotelul Radisson Blu Aurum Braşov, deschis în luna octombrie, mizează pe o cifră de afaceri de 6.5 milioane euro în 2023 şi un grad mediu de ocupare de minim 65%.

    Hotelul este construit de antreprenorii locali Ramona şi Răzvan  Neamţu, proprietarii Ra-Ra Group.

    Unitatea a avut în prima lună de la deschidere un grad de ocupare de 70% , iar 80% dintre clienţi au fost români. Preţul mediu a fost de 165 euro pe o noapte.

    Radisson Blu Aurum a fost inaugurat în acest an după o  investiţie de 17 milioane de euro, pe locul fostei clădiri Palatul Telefoanelor de pe Bd. Eroilor din Braşov. Vechea clădire, construită în anii 1930 şi aflată într-un grad avansat de degradare, a fost reabilitată şi transformată într-o destinaţie care integrează elemente vizuale şi poveşti din istoria oraşului.  

    ”Ne-am dorit să existe o amprentă locală cât mai vizibilă, să aducem detalii cu valoare istorică şi să lucrăm cu cât mai mulţi furnizori români, pentru ca oaspeţii noştri să descopere nu doar un hotel cu design şi servicii extraordinare, ci şi o parte din Braşov -trecut şi prezent. Aproape 80% din ce înseamnă Radisson Blu Aurum este rezultatul muncii unor companii din zona noastră, ceea ce înseamnă că peste 10 milioane de euro pe care noi i-am investit s-au întors deja în economia locală. În plus, impactul unui hotel de 5 stele în comunitate este foarte mare pe termen lung, pentru că aduce business valoros în comunitate. Turistul care plăteşte 150-200 euro pe o noapte de cazare va cheltui o sumă aproximativ egală în alte servicii din afara hotelului. Deci ma bucur să mă gândesc că investiţia noastră va aduce anul viitor nu doar 6.5 milioane de euro în cifra de afaceri a hotelului, ci încă pe atât pentru mediul de business local”, spune Răzvan Neamţu.

    Lucrările de construcţie au durat 34 de luni, fiind îngreunate de complexitatea proiectului şi contextul pandemic şi socio-economic. Estimările arată că investiţia va fi recuperată în aproximativ 10 ani.

     

  • Câţi români lucrează în industria cărnii în străinătate?” este o întrebare la care autorităţile din România nu reuşesc să răspundă de mai bine de doi ani, chiar dacă în multe abatoare din Germania, Italia, Spania sau Anglia majoritatea angajaţilor sunt români.

    ♦Românii care pleacă să lucreze peste hotare în industria cărnii îşi doresc un salariu mai mare şi un program de lucru mai bun, însă mulţi dintre ei nu au un plan sau o viziune clară, ci doar speră că vor ajunge să aibă un job mai bun decât cel din România ♦ Antreprenorii care deţin carmangerii în România nu găsesc mai deloc forţă de muncă, pentru că oamenii calificaţi au plecat în străinătate, iar cei care au rămas în ţară nu mai vor să muncească ♦ Lipsa de forţă de muncă calificată din industria cărnii vine şi din cauza faptului că nu mai există suficiente şcoli şi unităţi de pregătire a viitorilor angajaţi din industrie.

    Câţi români lucrează în industria cărnii în străinătate?” este o întrebare la care autorităţile din România nu reuşesc să răspundă de mai bine de doi ani, chiar dacă în multe abatoare din Germania, Italia, Spania sau Anglia majoritatea angajaţilor sunt români.

    După episodul din timpul stării de urgenţă, în care 2.000 de oameni au zburat cu chartere spre Germania, să fie măcelări sau culegători de sparanghel pentru a avea un trai mai bun, oficialii români nu au făcut nimic concret să oprească acest fenomen. Ba mai mult, deşi se discută despre repatrierea cetăţenilor români din străinătate, autorităţile române nu ţin evidenţa sectoarelor în care lucrează românii şi astfel cum se poate vorbi de o repatriere şi inserţie utilă a forţei de muncă în ţară?

    „Din situaţiile înregistrate la nivelul inspectoratelor teritoriale de muncă, în anul 2022, prin intermediul agenţiilor de plasare şi furnizorilor de servicii de plasare a forţei de muncă în străinătate, în primul trimestru au fost angajate în total, în urma medierii, 4.984 de persoane, iar în trimestrul doi 6.565 de persoane. Menţionăm că Inspecţia Muncii nu deţine date despre numărul cetăţenilor români care lucrează în industria cărnii în alte ţări”, au transmis oficialii Inspecţiei Muncii către ZF.

    Problema care rămâne în continuare sub semnul întrebării este cu atât mai gravă cu cât în carmangerii, abatoare şi fabrici de carne angajaţii pot fi număraţi pe degetele de la o singură mână, pentru că cei mai mulţi au plecat de ceva vreme să muncească peste graniţe, iar dintre cei care au rămas să muncească în România foarte puţini sunt calificaţi şi dornici să lucreze, spun jucătorii din industria cărnii.

    Daniel Dobre Neculache, administratorul carmangeriei Kreopoleio Ellas din Tulcea, este unul dintre românii care s-au întors în ţară după experienţa muncii în străinătate. Acesta a lucrat în Grecia mult timp, însă a decis să se întoarcă în România acum mai puţin de trei ani. Problema lipsei forţei de muncă a fost şi este în continuare cea mai mare provocare pentru el.

    „Cred că angajaţii, în general, pleacă din vina patronilor. În România au rămas foarte puţini oameni care vor să muncească. Cred că ar fi necesară o lege care să impună o zi pe săptămână liberă. Nu poţi să-i ceri unui angajat să lucreze 7 zile din 7, 12 ore pe zi. Minimul pe economie nu este suficient. Salariile sunt foarte mici. Eu sunt dispus să plătesc şi 3.500 sau 4.000 de lei unui angajat, dar care să muncească şi să se implice”, a spus pentru ZF Daniel Dobre Neculache.

    În străinătate, mai spune el, angajaţii din industria cărnii au un program fix, de circa opt ore pe zi prevăzute în contractul de muncă şi o zi liberă pe săptămână, pe când în România se lucrează aproape zi de zi, iar orele suplimentare sunt una şi aceeaşi cu munca pro-bono.

    Administratorul carmangeriei Kreopoleio Ellas din Tulcea îşi doreşte să găsească forţă de muncă şi să aplice tot ce a învăţat în străinătate, dar, afirmă el, nu prea sunt oameni cu care să lucreze. „Majoritatea oamenilor buni, calificaţi din industria cărnii au plecat din ţară. Afară sunt plătiţi pe măsura muncii depuse şi sigur au o zi liberă”, a subliniat acesta.

    Salariul mai mare nu este singurul motiv pentru care mulţi români aleg să plece din ţara lor pe alte meleaguri pentru a lucra în industria cărnii. Lipsa unui plan, a unei viziuni pe termen lung asupra vieţii şi dezvoltării profesionale îi aduce pe mulţi dintre ei în abatoarele din Germania, Italia sau Anglia, consideră Cosmin Filipaş, asociat în businessul Carmangeria Pasini din judeţul Cluj.

    Partenerul său de business Simion Tintelecan, fondatorul brandului Carmangeria Pasini, a lucrat 17 ani în Italia, dar a decis să se întoarcă acasă şi să pornească un business cu produse din carne după reţete italieneşti, dar şi reţete tradiţionale.

    „Cred că majoritatea românilor care ajung să lucreze în industria cărnii în străinătate nu au un plan, nu au o viziune, se lasă purtaţi de viaţă, astfel că se duc unde cred că va avea altcineva un plan pentru ei. Angajatorii italieni aveau un plan pentru toţi românii cu experienţă în industrie, să îi plătească bine pentru nivelul din România şi mediu raportat la media din Italia şi să folosească o forţă de muncă calificată. Cred că fiecare om ar trebui să aibă un plan. Locul de muncă face parte din acest plan. Însă nouă, românilor, ne lipseşte acest plan”, a spus pentru ZF Cosmin Filipaş.

    Primul loc de muncă, crede acesta, ar trebui să fie un loc în care să te formezi, să creşti şi apoi să ajungi mai sus. El afirmă că nu îl deranjează atunci când angajaţii lui pleacă, dar îşi doreşte ca ei să plece cu un bagaj de cunoştinţe şi cu experienţă. „Din păcate, oamenii nu gândesc aşa. Atât angajatul, cât şi compania trebuie să se focuseze pe dezvoltare – a angajatului, dar şi a companiei în care acesta activează”, a punctat Filipaş.

    Lipsa de forţă de muncă calificată din industria cărnii vine, după cum spune Adrian Elecfi, fondatorul Carmangeriei Vlade din Alba Iulia, şi din cauza faptului că nu mai există suficiente şcoli şi unităţi de pregătire a viitorilor angajaţi din industrie. Aceştia au nevoie măcar de nişte cunoştinţe elementare, crede el, iar pentru ca industria cărnii să fie din nou atractivă pentru români este nevoie ca schimbările să se producă, prima dată, de la un nivel mic.

    „Oamenii ar trebui să fie calificaţi şi învăţaţi încă din şcoală. Judeţul Alba are multe unităţi de industrie alimentară reprezentative pentru România, dar nu are nicio şcoală de industrie alimentară în care viitorii angajaţi să fie pregătiţi pentru meserie. E nevoie de nişte cunoştinţe primare. Schimbarea ar trebui să se producă, prima dată, de la un nivel mai mic pentru a ajunge acolo unde ne dorim”, a spus pentru ZF Adrian Elecfi.

     

    Cosmin Filipaş, asociat în businessul Carmangeria Pasini, Cluj

    Cred că majoritatea românilor care ajung să lucreze în industria cărnii în străinătate nu au un plan, nu au o viziune, se lasă purtaţi de viaţă, astfel că se duc unde cred că va avea altcineva un plan pentru ei.

     

    Adrian Elecfi, fondatorul Carmangeriei Vlade din Alba Iulia

    Oamenii ar trebui să fie calificaţi şi învăţaţi încă din şcoală. Judeţul Alba are multe unităţi de industrie alimentară reprezentative pentru România, dar nu are nicio şcoală de industrie alimentară în care viitorii angajaţi să fie pregătiţi pentru meserie.

     

    Daniel Dobre Neculache, administratorul carmangeriei Kreopoleio Ellas din Tulcea

    Cred că angajaţii, în general, pleacă din vina patronilor. În România au rămas foarte puţini oameni care vor să muncească. Cred că ar fi necesară o lege care să impună o zi pe săptămână liberă.


     

     

  • Cum a afectat inflaţia ieşitul la restaurant? Jumătate dintre români ies mai rar, iar o treime caută produse mai ieftine

    Creşterile de preţuri din ultimul an la aproape toate bunurile şi serviciile au dus la scăderea puterii de cumpărare a românilor, dat fiind că veniturile lor nu au avansat la fel de repede precum cheltuielile. În aceste condiţii, oamenii îşi schimbă comportamentul de consum, mai ales când vine vorba de aşa-zisele cheltuieli de răsfăţ, cele care nu sunt considerate a fi strict necesare. Ieşitul la restaurant este unul dintre aceste obiceiuri.

    Astfel, în contextul inflaţionist actual, unu din doi români iese la restaurant rar sau foarte rar, pe când o treime dintre consumatori (35%) comandă preparatele mai ieftine din meniu atunci când totuşi merg la masă, arată o cercetare a platformei de rezervări la restaurante Bookingham. De altfel, românii, în covârşitoarea lor majoritate (94%), spun că resimt scumpirile şi când vine vorba de preţurile aplicate de restaurante. Situaţia nu este specifică doar pieţei locale.

    „Acum, unu din doi români iese la restaurant rar sau foarte rar; o schimbare evidentă faţă de obiceiurile dinaintea pandemiei când majoritatea (53%) ieşea mai des. Datele arată că 27% dintre români ies foarte rar la restaurant (o dată pe lună sau nici măcar), în timp ce 21% spun că o fac de 2-3 ori pe lună“, conform Bookingham.

    Spre comparaţie, doar 6 din 100 de români continuă să meargă la restaurant în 2022 de 5-7 ori pe săptămână.

    „Înainte de pandemie, majoritatea participanţilor la studiu (53%) ieşeau mai des decât acum“, coform aceleiaşi surse. Există însă şi aceia (27%) pentru care nu s-a schimbat nimic, în timp ce 19% dintre respondenţi au afirmat că ies mai des acum decât înainte de pandemie.

    Studiul, realizat pe un eşantion de peste 500 de persoane, ilustrează totodată că există o corelaţie între cât de des merg oamenii în oraş la masă şi cum au evoluat preţurile. Percepţia respondenţilor este că preţurile sunt cu 10% până la 25% mai mari.

    Din acest motiv, oamenii şi caută să comande preparate mai ieftine ca să reducă nota de plată. Este cazul a 35% dintre români. Unii renunţă la desert, alţii împart un fel de mâncare cu altcineva sau nu mai comandă şi de mâncare, ci doar de băut.

     

     


     

     

  • Cum percep românii preţurile la restaurant în contextul inflaţiei şi cât mai ies în oraş

    Conform Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2022 comparativ cu luna octombrie 2021, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, este 13,5%. În spatele datelor oficiale, impactul real e semnificativ mai mare când vine vorba de cum resimt românii scumpirile actuale. Cele mai mari diferenţe s-au înregistrat la preţurile alimentelor (>20%), ceea ce impactează nu numai listele de cumpărături, ci şi ieşirile la restaurant.

    Iar acest lucru e valabil şi dacă trecem graniţele României. Un sondaj realizat de SIAL Paris arată că şi celelalte ţări din Europa se adaptează în consecinţă. 78% dintre respondenţi au afirmat că preţurile în restaurante au crescut semnificativ faţă de anul trecut şi 55% recunosc că aceste scumpiri influenţează frecvenţa ieşirilor în oraş.

    În contextul inflaţiei, o platformă de rezervări online a analizat cum percep românii preţurile la restaurant în 2022 şi cum le influenţează asta ieşitul în oraş.

    Acum, 1 din 2 români iese la restaurant rar sau foarte rar, o schimbare evidentă faţă de obiceiurile dinaintea pandemiei când majoritatea (53%) ieşeau mai des. Scumpirile afectează semnificativ stilul de viaţă al românilor, iar asta se reflectă inclusiv în felul în care îşi petrec timpul liber. Datele arată că 27% dintre români ies foarte rar la restaurant (o dată pe lună sau nici măcar), în timp ce 21% spun că ies de 2-3 ori pe lună.

    Întrebaţi cât de des mergeau la restaurant înainte de pandemie, majoritatea participanţilor la studiu (53%) au declarat că ieşeau mai des decât acum. Totuşi, pentru 27% nu s-a schimbat nimic, în timp ce 19% au afirmat că ies mai des acum decât înainte de pandemie.

    94% dintre români consideră că preţurile din restaurante au crescut. Majoritatea văd aceste creşteri drept semnificative (55%), pe când alţii le percep ca fiind mici (39%). Totuşi, există şi români care consideră că nu s-a schimbat nimic (6%).

    Respondenţii au evaluat noile preţuri din restaurante. Cei mai mulţi dintre respondenţi (32%) au impresia că acestea sunt cu 20% mai mari decât înainte de izbucnirea pandemiei şi creşterea inflaţiei. 31% dintre participanţii la studiu cred că preţurile au crescut şi mai mult de atât – cu 25%. 23% percep o creştere de 15%, iar 14% văd o creştere de 10%.

    35% dintre români aleg preparatele mai ieftine din meniu ca să reducă nota de plată. Cei care vor totuşi să iasă în oraş şi să facă şi economie, găsesc diferite metode. Întrebaţi ce fac pentru a reduce costul consumaţiei, cei mai mulţi dintre respondenţi (35%) au spus că se orientează după produsele din meniu care au preţuri mai accesibile. Unii români renunţă la desert (23%), împart un fel de mâncare cu altcineva (12%), sau nu mai comandă şi de mâncare, ci doar de băut (3%).

    Datele arată că sunt şi români care nu-şi propun să reducă nota de plată. 15% dintre respondenţi au afirmat că nu s-a modificat nimic în comportamentul lor la restaurant.

    Bookingham a realizat studiul pe baza unui chestionar la care au răspuns peste 500 de persoane.

  • Este oficial: Urmează o nouă sărbătoare legală şi mai multe zile libere în România!

    La sfârşitul lunii noiembrie, românii vor avea parte de o nouă minivacanaţă de 2 zile, ca urmare a faptului că pe data de 30 noiembrie se sărbătoreşte Sfântul Andrei şi pe data de 1 decembrie se sărbătoreşte Ziua Naţională a României -, zile libere conform Codului Muncii.

    Prima zi liberă care urmează, din acest an este ziua de 30 noiembrie, când se sărbătoreşte Sfântul Andrei şi care va pica în timpul săptămânii, într-o zi de miercuri. 

    Până la sfârşitul anului 2022, Românii mai au patru zile libere legale din care doar trei sunt într-o zi lucrătoare a săptămânii. Ziua de 25 decembrie pică într-o zi de duminică.

    Zilele libere rămase în anul 2022 sunt:

    • 30 noiembrie(miercuri)- Sfântul Andrei;

    • 1 decembrie(joi)- Ziua Naţională a României;

    • 25 decembrie şi 26 decembrie(duminică şi luni)- Crăciunul.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

  • Veşti bune pentru toţi românii cu credite. Anunţul făcut de BNR pe care mulţi şi-l doreau să îl audă

    Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, scade la 7,98% după opt zile de tranzacţionare în care a continuat să scadă, arată datele BNR.

    Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţă, inflaţie şi politica fiscală.

    La începutul anului 2022 indicele era cotat la 3,02%. Creşterea indicelui a început în data de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, iar ulterior a avut o evoluţie oscilantă, cu episoade de scăderi, dar tendinţa generală a fost de creştere. Indicele de referinţă îşi reluase creşterea odată cu anunţul BNR din octombrie privind ridicarea dobânzii cheie la 6,25%, de la 5,5%.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,16%, de la 8,17% luni.

    Indicele ROBOR la 12 luni a coborât la 8,34%, de la 8,36% luni.

     

  • Poate cei mai mulţi dintre români nu citesc, dar foarte mulţi „ascultă”. Câte ore de lectură şi ce titluri au ascultat românii în primul an de activitate pentru Voxa, prima platformă de audiobookuri şi ebook-uri în limba română

    Peste 1,5 milioane de ore de lectură în limba română, reprezentând echivalentul a 47 de milioane de pagini citite – acesta este bilanţul primului an de activitate al Voxa, prima platformă de audiobookuri şi ebook-uri în limba română, lansată în noiembrie 2021.

    „Peste 130.000 de români au ascultat cel puţin un audiobook în limba română în ultimul an. Audiobookurile formează o industrie nouă în România, dar cu o creştere foarte accelerată. În România, această industrie a început să se dezvolte de anul trecut, deci avem de recuperat un decalaj de cel puţin 4 ani faţă de multe alte ţări”, a declarat Dan Vidraşcu, CEO al Voxa.

    În medie, un audiobook are o durată cuprinsă între 6 şi 8 ore, iar lecturile preferate în format audio sunt cărţile de dezvoltare personală şi cele de ficţiune.  Gândeşte ca un călugăr (de Jay Shetty), Cartea femeilor care merita mai mult (de  Shefali Tsabary), Metamorfoza (de Franz Kafka), Curajul de a nu fi pe placul celorlalţi (de Ichiro Kishimi şi Fumitake Koga)  şi Ziua în care m-am iubit cu adevărat (de Andreea Săvulescu) se află în topul celor mai ascultate cărţi în limba română în ultimul an.

    ”La nivel global, carţile digitale reprezintă peste 10% din piaţa de carte, iar creşterea acestui segment este de cel puţin de 20% de la an la an. Dacă piaţa de carte este evaluată la 100 de milioane de euro anual în România, cărţile digitale vor avea o cotă de piaţă de circa 1% abia la finalul lui 2022”, a adăugat Dan Vidraşcu.

    Locuitorii din mediul urban sunt cei mai înclinaţi spre lectura cărţilor în format audio, astfel că şase din zece utilizatori ai Voxa provin din Capitală. Pe următoarele locuri în top se află locuitorii din Cluj (22% din totalul utilizatorilor Voxa), Timişoara (11%), Iaşi (11%) şi Braşov (10%). 

    ”Aspiraţional, toată lumea vrea să citească mai mult, însă de cele mai multe ori, ritmul actual al vieţii nu permite tuturor doritorilor să citească în fiecare zi. Iar această nevoie de a citi şi de a şti mai mult explică şi evoluţia rapidă pe care au avut-o primele cărţi audio în limba română. Un format de carte audio îţi permite să câştigi timp pentru lectură, pentru că poţi să asculţi o carte când eşti la volan în drum spre muncă, când găteşti sau când îţi plimbi câinele”, a adăugat Dan Vidraşcu.  În 2022, Voxa estimează că va încheia cu 180.000 de utilizatori.

    Voxa este primul serviciu românesc de streaming pentru audiobooks şi e-books, cu conţinut în limba română şi engleză, lansat în noiembrie 2021. În prezent, platforma Voxa cuprinde 40.000 de titluri (audiobook şi e-book), iar în primul an de activitate aplicaţia a fost descărcată de peste 180.000 de persoane, dintre care 130.000 au devenit utilizatori recurenţi. Voxa poate fi descărcată din Google Play şi din AppStore de către orice utilizator de smartphone. 

  • Statistică oficială: Numărul românilor care locuiesc în Anglia şi Ţara Galilor este în creştere 576% în ultimul deceniu

    Numărul românilor care locuiesc în Anglia şi Ţara Galilor a depăşit jumătate de milion de persoane, respectiv 539.000 de persoane, în creştere 576% în ultimul deceniu, au arătat cifrele oficiale ale recensământului din Marea Britanie, citate de Reuters. În 2011, numărul românilor care locuiau în Anglia şi Ţara Galilor era de 80.000 de persoane. 

    Cu aceste cifre, România este pe locul patru în top 10 ţări de origine ale celor care locuiesc în Anglia şi Ţara Galilor, după India, Polonia şi Pakistan. 

    Per total, numărul de persoane care trăiesc în Anglia şi Ţara Galilor care s-au născut în străinătate a ajuns la 10 milioane în 2021, în creştere cu 2,5 milioane de persoane, de la 7,5 milioane în urmă cu un deceniu. 

    Oamenii născuţi în străinătate, dar care acum locuiesc în Anglia şi Ţara Galilor reprezintă 16,8% din populaţia de 59,6 milioane a celor două zone, în creştere faţă de 13,4% în 2011, a declarat Oficiul Naţional de Statistică al Marii Britanii (ONS). În Londra, 40,6% din populaţie s-a născut în străinătate, faţă de 36,7% în 2011.

    Populaţia Angliei şi Ţării Galilor a crescut cu un total de 3,5 milioane între recensământul din 2011 şi cel din 2021, iar schimbările datorate migraţiei nete au reprezentat cea mai mare parte a creşterii nete a populaţiei pe parcursul perioadei, au arătat cifrele ONS.

    Datele recensământului de marţi au arătat că persoanele născute în India erau cel mai mare grup de cetăţeni născuţi în străinătate, numărând 920.000 sau 1,5% din populaţia Angliei şi Ţării Galilor.

    Cel mai obişnuit paşaport din afara Marii Britanii este cel polonez – deţinut de 760.000 de persoane sau 1,3% din populaţie -, în timp ce cea mai mare creştere a fost cea a numărului de persoane născute în România, care a crescut cu 576% în decursul unui deceniu la 539.000, a spus ONS.