Tag: retail

  • Vezi aici care sunt companiile care oferă cele multe locuri de muncă luna aceasta

    Site-ul eJobs a prezentat lista companiilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în noiembrie. Astfel, cei care îşi caută de muncă au de unde alege, fiind disponibile peste 1.000 de posturi.

    Unele dintre cele mai râvnite domenii de lucru sunt în retail (KAUFLAND ROMANIA are peste 5.300 de aplicanţi, iar ALTEX ROMANIA SRL are peste 4.400 de aplicanţi), în telecomunicaţii (RCS & RDS are peste 3.600 de aplicanţi) şi în farmacie (MEDIPLUS EXIM SRL are peste 3.500 de aplicanţi). În acelaşi timp, în topul companiilor cu cele mai multe locuri de muncă disponibile se regăsesc retailerii alimentari Mega Image şi PROFI (cu un total de peste 650 de joburi) şi companiile de soluţii în tehnologie CGS şi Pro Solutions Agency (cu un total de peste 550 de poziţii).

    Iată întreaga listă a angajatorilor care oferă cele mai multe locuri de muncă în luna noiembrie, pe eJobs România.

    Mega Image – 327 joburi
    PROFI ROM FOOD SRL – 325 joburi
    Computer Generated Solutions Romania SRL – 287 joburi
    Pro Solutions Agency SRL – 278 joburi
    WIPRO Technologies S.R.L. – 181 joburi
    Lidl Discount S.R.L. – 134 joburi
    DEDEMAN – 114 joburi
    SERVICII ENERGETICE PENTRU ACASA-SEA COMPLET S.A. – 105 joburi
    Accenture – 102 joburi
    Grup Renault Romania – 91 joburi
    KAUFLAND ROMANIA – 87 joburi
    SC Sensiblu SRL – 85 joburi
    SC Carrefour Romania SA – 83 joburi
    Xerox – 82 joburi
    ALTEX ROMANIA SRL – 82 joburi
    Conectys – 79 joburi
    Robert Bosch SRL – 71 joburi
    SC UBISOFT SRL – 70 joburi
    SYKES ENTERPRISES EASTERN EUROPE S.R.L. – 63 joburi
    eMAG – 60 joburi
    Arvato Services – 58 joburi
    SC Marquardt Schaltsysteme SCS – 57 joburi
    SC Autoliv Romania SRL – 56 joburi
    GENPACT ROMANIA – 55 joburi
    EMERSON – 54 joburi
    S.C. G4S Secure Solutions S.R.L. – 53 joburi
    Gameloft Romania SRL – 52 joburi
    Aquila Part Prod Com Srl – 52 joburi
    INSTORE POWER PROVIDER S.R.L. – 50 joburi
    Vodafone Romania – 48 joburi
    Telekom Romania Mobile Communications S.A. – 47 joburi
    Yardi Romania – 46 joburi
    GfK Romania – Institut de cercetare de piata S.R.L. – 45 joburi
    DRM Dräxlmaier Romania Sisteme Electrice S.R.L. – 43 joburi
    Telekom Romania Communications S.A. – 43 joburi
    ATP EXODUS GROUP – 43 joburi
    Columbus Operational SRL (anterior BILLA ROMANIA SRL) – 43 joburi
    SC Germanos Telecom Romania S.A. – 41 joburi
    Botrygg Bygg AB – 40 joburi
    DPR DRAXLMAIER PROCESE DE PRODUCTIE ROMANIA SRL – 39 joburi
    MEDIPLUS EXIM SRL – 37 joburi
    Orange Romania – 36 joburi
    AUCHAN ROMANIA S.A. – 35 joburi
    Vodafone Shared Services Romania – 32 joburi
    TYMBARK MASPEX ROMANIA – 30 joburi
    SC METRO Cash & Carry S.R.L. – 29 joburi
    CEZ ROMANIA SA – 28 joburi
    SC H.ESSERS SRL – 27 joburi
    EOS KSI ROMANIA – 26 joburi
    Banca Transilvania – 26 joburi

  • Camelia Ene devine noul CEO al MOL România

    Kinga Daradics, cel mai tânăr CEO din industria petrolieră, predă frâiele MOL România Cameliei Ene, 40 de ani, executivul care s-a ocupat până acum de reţeaua de peste 200 de benzinării a grupului ungar pe plan local. MOL este al treilea cel mai puternic jucător din piaţa petrolieră locală, cu o cotă de piaţă în retail de 18,9% şi un business de peste un miliard de euro, fiind o companie caracterizată printr-un puternic apetit de extindere, scrie Ziarul Financiar.

    „Camelia Ene a fost numită directorul executiv al com­pa­niei MOL România după ce Kinga Daradics a intrat în con­cediu de maternitate“, au spus reprezentanţii firmei, fără a preciza dacă aceasta este sau nu o schimbare temporară.

    „Camelia Ene s-a alăturat echipei MOL România în luna martie a anului 2007, pe poziţia de Shop manager. În luna octombrie 2010 a preluat şi atribuţii de coordonare a departamentului de marketing, iar în mai 2013 a devenit Head of Retail, responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de benzinării a MOL România.

  • Asociaţia Distribuitorilor cere Guvernului sprijin pentru a rezista concurenţei marilor retaileri

    Comerţul tradiţional, practicat de micii distribuitori, este ameninţat de marile reţele de retail, astfel că a devenit necesară „configurarea urgentă a unei strategii de dezvoltare” prin care Guvernul să-i sprijine pe comercianţii autohtoni, apreciază reprezentanţii companiilor de distribuţie.

    Asociaţia Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) a constatat că, ân 2016, comerţul tradiţional românesc este încă prezent semnificativ în piaţa naţională „datorită eforturilor antreprenorilor distribuitori români de a se menţine în piaţă, contrar tendinţelor europene de concentrare a lanţurilor internaţionale”.

    Potrivit datelor prezentate vineri de ACDBR, opt concerne de retail internaţional deţineau, în 2015, circa 50% din totalul retailului alimentar, în timp ce 11 concerne deţineau circa 50% din totalul piaţă retail. „Semnalăm că, în ceea ce priveşte comerţul modern, adică reţelele de retail internaţional, acestea s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani, de la o cotă de piaţă de 41% în 2008 la 55% în 2015 în special folosindu-se de abuzul de putere dominantă exercitat asupra producătorilor prin colectarea diferitelor taxe comerciale de la aceştia, inclusiv taxa-suport pentru deschiderea noilor magazine”, a declarat preşedintele ACDBR, Eduard Radu, într-o conferinţă de presă.

    Această consolidare a retailului internaţional în România „a fost fundamentată pe practici comerciale care nu au fost uzitate de distribuţia tradiţională, însă dacă nu vom identifica împreună cu Guvernul urgent instrumente financiare de dezvoltare, gradul de dependenţă a producătorilor de alimente şi bunuri de larg consum de marile reţele internaţionale de distribuţie va creşte, în paralel cu dispariţia totală a micilor magazine specializate şi a celor de proximitate”, a mai spus liderul patronal.

  • Microsoft: În acest an 50% din veniturile noastre vor fi generate de platforma de cloud. Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud

    Explozie şi pe segmentul micilor dezvoltatori de aplicaţii.

    Veniturile generate de platforma de servicii cloud vor creşte şi în acest an fiscal cu peste 100% şi vor ajunge să genereze o jumătate din afacerile subsidiarei locale a gigantului american Microsoft, în condiţiile în care com­paniile au înce­put să migreze ma­siv spre acest tip de soluţii.

    “Anul trecut 30% din veniturile noastre au venit din cloud. În acest an fiscal estimăm că 45-50% din venituri vor fi ge­nerate de platforma de cloud. Este o evo­luţie care spune multe. Există un ritm de creştere al veniturilor Microsoft de la an la an. Să creşti ponderea serviciilor de cloud cu o asemenea anvergură de la an la an înseamnă că într-adevăr clienţii merg în direcţia respectivă”, a declarat într-un interviu pentru ZF Daniel Rusen, Cloud & Enterprise Lead la Microsoft România. Anul trecut compania a raportat la Finanţe afaceri de 238 mil. lei (54 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de anul anterior.

    Platformele de cloud le permit com­paniilor sau cli­en­ţilor rezi­den­ţiali să acceseze prin internet servicii furnizate din mari centre de date, plătind doar pentru ceea ce folosesc. Spre exemplu companiile pot stoca date în cloud şi instala aplicaţii pe aceeaşi platformă plătind un abonament în funcţie de spaţiul de stocare şi puterea de procesare utilizată, evitând astfel investiţiile în propriile servere.

    “Nu mai suntem în situaţia în care clienţii se întreabă dacă merg sau nu către cloud. Acum pentru companiile mari decizia este clară, întrebarea este doar când se va face pasul spre cloud. În cazul start-up-urilor, decizia este luată aproape din start. Foarte multe start-up-uri din România aleg de la început să îşi dezvolte tehnologia într-o platfomă de cloud iar companiile care au deja o acoperire naţională, o infrastructură deja cumpărată se gândesc cum să facă să adauge şi o platformă de cloud. Pentru orice IT manager, CIO, director de IT există un punct în agendă – «Când voi face pasul către cloud, şi pentru ce activitate»?“, a adăugat reprezentantul Microsoft. Această evoluţie are loc în contextul în care veniturile com­paniei din platforma de cloud au continuat să crească de la an la an cu peste 100%, chiar dacă numărul de clienţi a crescut puternic.

    “Ritmul de creştere al utilizării serviciilor de cloud a avut o creştere exponenţială. Câteodată este greu sa estimezi o creştere de la an la an, de peste 100%, aşa cum a avut Microsoft pentru serviciile sale de cloud odată ce ajungi la o bază mare de clienţi. Pentru că spui în felul următor: în primul an creşti cu 150% – dau un exemplu, în al doilea cu 120% pentru că baza este din ce în ce mai mari iar ritmul acesta de creştere dacă îl ţii la acelaşi nivel este foarte greu sustenabil odată ce creşti foarte mult baza. Spre surprinderea noastră plăcută ritmul acesta de creştere s-a menţinut, la peste 100%, pentru serviciile de cloud. Chiar dacă avem o bază substanţială de clienţi şi o bază substanţială de utilizatori lunari ai serviciilor respective ritmul de creştere este la fel, foarte susţinut în continuare. Companiile au din ce în ce mai multă apetenţă faţă de tehnologie şi văd că tehnologia le uşurează foarte mult procesele zilnice de business şi automat caută noi modalităţi de a deveni mai eficienţi, în a deveni mai agili”.

    Companiile din energie & utilităţi, farma, retail şi sectorul financiar au în derulare cele mai multe proiecte de implementare a unor soluţii de cloud, adaugă Daniel Rusen.

    “Sunt câteva verticale unde într-adevăr am reuşit să schimbăm procesele tehnologice ale companiilor şi să eficientizăm foarte mult procesele lor de business: este vorba de servicii financiare, oil&gas sau farma. Retailul este iarăşi un segment cu o mare creştere pentru că în general retailul tinde să se schimbe într-un mod foarte dinamic. Toate companiile care au un lanţ de retail încearcă să vină cu ce ceva nou, inovator către clienţi şi automat aici platforma de cloud le ajută foarte mult să vină cu facilităţi şi inovaţii către clienţi. În retail trebuie să uimeşti clientul, pentru că de când intră pe uşă el caută o experienţă nouă, pentru că altfel cumpără din online, unde poate este preţul mai mic. Clientul vrea să fie uimit. Asta poţi să o faci dacă foloseşti ceva invovativ, nou pe care doar platforma de cloud poate să îl ofere.“

    Dincolo de companiile mari, Microsoft a observat şi o creştere exponenţială a utilizării în cadrul dezvoltatorilor mici de aplicaţii sau a freelancerilor din domeniul hi-tech. “Nu doar companiile mari au apetenţă pentru cloud. Este o greşeală frecventă, generată de faptul că implementările de la companiile mari sunt deregulă spectaculoase.cUn contract la o companie mare este un proiect cu care te lauzi. Totuşi unul dintre marile avantaje ale soluţiei de cloud este că democratizează accesul la tehnologie. Până acum câţiva ani doar marile companii şi universităţile îşi permiteau să facă o analiză de date pe clienţii lor, să înţeleagă comportamentul clienţilor. Pentru a realiza acest lucru era nevoie în trecut de investiţii semnifiactive în servere, de exemplu, suma de pornire era de 200.000-300.000 de euro şi putea ajunge la milioane de euro. Acum poţi să cumperi aceeaşi putere doar pentru perioada de folosire. Un institut de cercetare dacă vrea să analizeze nişte date de proiectare, sau un arhitect de design care vrea să facă o evaluare a unei clădiri la cutremure poate apela la cloud. Dacă voia să facă o evaluare pentru o clădire de birouri îi trebuiau cateva servere care să funcţioneze câteva zile ca să realizeze care ar fi impactul unui cutremur din mai multe puncte de vedere. Acum poate să facă acelaşi lucru într-un timp şi mai scurt şi cu o investiţie mult mai mică. Se poate face acum acelaşi lucru într-o oră folosind mai multă putere de calcul şi în loc să investească 300.000 de euro în infrastructură poate să plătească 2.000 de euro pentru puterea de calcul necesară acelei evaluări. Gradul de investiţie este mult, mult mai mic. Avem foarte mulţi clienţi mici care folosesc puterea cloudului pentru proiecte punctuale, atunci când au nevoie plătind sume relativ mici de bani pentru acea utilizare. Vedem o creştere foarte mare a dezvoltatorilor mici de software, de aplicaţii pentru Appl, iOS, Google Android, Microsoft care pentru a-şi eficientiza procesele apelează la API-urile disponibile în platforma de cloud Azure. Este o creştere fantastică: de la lună la lună sunt sute de noi astfel de mici dezvoltatori de software, mici specialişti în IT, de freelanceri în tehnologie care folosesc platforma de cloud punctual pentru anumite proiecte pe care le derulează.”

    Soluţiile bazate pe platforma de cloud vor reprezinta şi una dintre temele centrale ale evenimentului Microsoft Summit 2016, care acoperă tematica transformării digitale din perspectiva mai multor industrii.

    Unul dintre speakerii invitaţi la eveniment este Mehis Sivhart, şeful Centrului pentru Registre şi Sisteme de Informaţie din Estonia (RIK). Din această poziţie el a condus implementarea unora dintre cele mai avansate servicii de e-guvernare din lume, servicii a căror integrare a făcut ca acum Estonia să fie considerată prima „ţară digitală” din lume.  Responsabil de implementarea unora din cele mari şi mai tehnic-avangardiste proiecte digitale publice, Mehis Sivhart priveşte transformare digitală prin prisma posibilităţilor pe care le deschide pentru politicile de administraţie, legislative şi de justiţie precum şi a responsabilităţii faţă de cetăţeni. Microsoft Summit 2016 va avea loc în data de 8 noiembrie la Teatrul Naţional din Bucureşti.

    Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2016. 

  • Şeful Lidl România, la primul interviu: Ţinta noastră este să ajungem la 300 de magazine

    Lidl a intrat oficial pe piaţa lo­cală în 2011 prin achiziţia reţe­lei de dis­count Plus, care avea atunci 107 uni­tăţi şi afa­ceri de circa 380 mil. euro. Ulterior nemţii s-au extins direct până la 200 de ma­gazine şi afaceri de 1,1 mld. euro anul trecut. După cifra de afaceri nemţii sunt al trei­lea cel mai mare jucător din comerţul local după Kaufland şi Carrefour.

    „Ţinta noastră este acum cea de 300 de magazine, şi dacă odată cu ea vine şi pragul de 2 mld. euro cifră de afaceri, este foarte bine. Depindem de clienţi ca să ajungem aici“, adaugă Wagner într-o română cursivă.

    Şeful Lidl România, la primul interviu: Ţinta noastră este să ajungem la 300 de magazine

  • Veste uriaşă de la Lidl. Se întâmplă pentru prima dată în istoria companiei

    Compania merge atât în oraşele mari, cât şi în cele medii şi mici, chiar cu sub 20.000 de locuitori. Politica de discount a nemţilor le permite acestora să intre şi în oraşe mici, cu putere de cumpărare pe măsură. Aici ei se bat de cele mai multe ori cu jucătorii locali sau cu lanţurile de supermarketuri. Focalizarea pe preţ îi ajută însă pe aceştia să câştige teren, în special în zonele mai sărace ale ţării. Totuşi, în ultima perioadă nemţii s-au extins şi în zonele bogate, în frunte cu Bucureştiul, unde au peste 20 de unităţi.

    Veste URIAŞĂ de la Lidl. Se întâmplă pentru prima dată în istoria companiei

  • Reţetă pentru inteligenţa artificială: bani din Irlanda, know-how din România

    Compania de tehnologie Everseen a fost fondată în 2008 de antreprenorul irlandez Alan O’Herlihy. Misiunea sa este una destul de complicată: el lucrează cu cinci retaileri internaţionali din top 10 pentru a suprima pierderile de 40 de miliarde de dolari înregistrate de comercianţi la punctele de vânzare.

    Everseen este specializată în Deep Learning şi Machine Vision, adică sisteme de operare bazate pe conceptul de încercare şi eroare (trial & error); cu alte cuvinte, sistemul este atenţionat de către utilizator atunci când face o greşeală şi reţine acest lucru, oferind astfel răspunsul corect la următoarea interogare. Am putea spune că e un sistem care „cât trăieşte, învaţă“.

    Mai exact, Everseen utilizează analiza video şi inteligenţa artificială (IA) pentru a reduce cu până la 90% omisiunile care intervin la scanare în punctul de vânzare. Cuantumul acestor pierderi este 40 de miliarde de dolari anual, conform Centrului de Cercetare în Retail.

    „Retailerii se confruntă cu pierderi la punctul de vânzare de zeci de miliarde de dolari anual. Acestea, cauzate de produsele nescanate, nu au impact doar asupra profitului, ci creează şi probleme în lanţul de aprovizionare, ducând la epuizarea stocului.

    Omisiunile care intervin în procesul de scanare pot fi intenţionate sau nu şi pot fi generate de către clienţi, angajaţi prin erori operaţionale sau prin nerespectarea fluxului operaţional“, explică Joshua Bamfield de la Centrul de Cercetare în Retail. „În acest moment, retailerii suferă pierderi uriaşe prin intermediul POS-urilor şi cel mai probabil  nu îşi dau seama ce se întâmplă, cum le pot combate şi cât de gravă este această problemă.“

    Astfel, compania recurge la inteligenţa artificială şi alte tehnologii de ultimă generaţie pentru a detecta toate tipurile de activităţi ilicite de la punctul de vânzare. TV-ul cu circuit închis şi fluxurile de date de la punctul de vânzare electronic sunt încărcate în unitatea de colectare a datelor, care are tehnologie dedicată încorporată. Punctul de vânzare electronic este conectat în permanenţă la sistemul de supraveghere amplasat strategic pentru a monitoriza activitatea întregului punct de vânzare şi a detecta potenţialele nereguli operaţionale.

    Soluţia Everseen are o singură unitate de colectare a datelor conectată la sistemul de supraveghere, punctul de vânzare şi la internet, permiţând astfel companiei să identifice cu precizie când, unde şi de ce a avut loc o anume activitate. O înregistrare video a incidentului poate fi transmisă angajaţilor companiei în timp real. „Majoritatea retailerilor pur şi simplu nu ştiu de unde provin aceste pierderi. Din această cauză, acţionează orbeşte – încearcă să prevină pierderile în necunoştinţă de cauză“, remarcă Alan O’Herlihy. Înţelegând ce anume generează aceste pierderi şi cum le pot preveni, retailerii îşi vor putea mări profitul cu 5-15%.

    Cum a ajuns însă un antreprenor din Irlanda să deschidă un centru de cercetare în România? „L-am întâlnit pe Bogdan, actualul nostru chief technical officer, la Dublin City University unde îşi finaliza doctoratul. L-am angajat şi am fost realmente impresionat de el. Bogdan a devenit propriul nostru «McGyver»“, povesteşte Alan O’Herlihy. „Întotdeauna vorbea foarte frumos despre profesorii săi de la Universitatea Politehnică, unde şi-a realizat studiile de licenţă şi masterat în Inginerie Electronică. Acest lucru ne-a determinat să alegem Timişoara pentru înfiinţarea noului nostru centru de Cercetare şi Dezvoltare.“

    El nu se vrea să dezvăluie suma investită până acum în centrul din vestul României, dar spune că în baza oportunităţilor de dezvoltare pe care le-a observat în ultimul an, intenţionează să dubleze numărul de angajaţi de la 30 la 60 în următoarele 12 luni. La nivel global, compania are în prezent 180 de angajaţi.

    Experienţa companiei Everseen, cu sedii atât în Irlanda (Blackpool) cât şi în România, reprezintă un mix de tehnologie şi retail. Compania beneficiază de expertiză în inteligenţa artificială şi tehnologii Machine Vision, datorită oamenilor de ştiinţă, majoritatea români, care fac parte din echipa de management. Printre aceştia se numără Dr. Bogdan Ciubotaru, ocupând funcţia de chief technology officer, care recunoaşte că „la început pare imposibil de realizat, cel puţin din punct de vedere al implementării în zona comercială“. Cu toate acestea, spune el, tehnologia Everseen este foarte eficientă în hipermarketuri şi supermarketuri mari, iar în România acest segment de retail este în plină expansiune.“

    Investiţiile din zona de IA sunt destul de rare în România, iar Bogdan Ciubotaru crede că o accelerare a procesului de atragere a investiţiilor ar fi benefică pentru majoritatea companiilor locale: „Sunt absolut convins că inteligenţa artificială este pe punctul de a deveni un instrument-cheie pentru foarte multe tipuri de business. Cu siguranţă zona de R&D din România este un teritoriu neexplorat, în cea mai mare parte, dar România are un potenţial creativ extraordinar. Mai multe investiţii în R&D ar oferi rapid companiilor locale mai multe oportunităţi de câştig şi cu siguranţă unele noi“.

    Everseen a primit fonduri pentru investiţii de la organizaţia guvernamentală Enterprise Ireland, şi, cel mai recent, de la investitorul de capital cu afaceri de miliarde de dolari MARCOL Group.

    „Finanţarea pe care am obţinut-o de curând de la MARCOL Group ne permite să ne extindem şi să ne dezvoltăm echipa. Românii sunt binecunoscuţi în comunitatea internaţională IT pentru abilităţile lor, cunoştinţele în materie de tehnologie de ultimă generaţie şi pentru creativitate, acesta fiind unul din principalele motive pentru care ne-am stabilit unul din sedii la Timişoara în urmă cu şase ani. La ora actuală, căutăm mai mulţi specialişti în tehnologie şi suntem pregătiţi să le oferim un mediu propice dezvoltării profesionale şi personale“, mai spune Alan O’Herlihy.

  • Spaniolul Amancio Ortega, fondator al Zara, l-a întrecut pe Bill Gates şi a devenit cel mai bogat om din lume

    Acţiunile companiei de retail din Spania Inditex au crescut cu 2,5%, ceea ce a făcut ca averea lui Ortega să ajungă la 79,5 mld. dolari, potrivit aceleiaşi surse. Averea lui Bill Gates este în prezent de 78,5 mld. dolari.

    În ciuda averii imense deţinute de Amancio Ortega, mulţi oameni nici măcar nu au auzit de el. Miliardarul spaniol în vârstă de 80 de ani este o persoană discretă şi oferă, în general, puţine interviuri presei.

    Ortega a fondat gigantul fashion Zara în 1975, alături de soţia sa de la acea vreme. Astăzi, compania sa de retail, Inditex SA, deţine în portofoliul său brandurile Zara, Massimo Dutti şi Pull&Bear, având peste 6,600 de unităţi în întreaga lume.

  • Sute de persoane au fost concediate la Auchan, Carrefour sau Kaufland. Care a fost motivul

    În cele aproape 1.700 de hiper­mar­keturi, supermarketuri şi ma­gazine de tip discount din co­merţul modern erau angajaţi la finalul anului trecut aproape 72.000 de salariaţi, potrivit datelor pu­bli­ce.

    Numărul de angajaţi aproape s-a du­blat în perioada 2008-2015, în timp ce nu­­mărul de magazine a crescut de peste pa­­tru ori. Astfel, numărul mediu de sa­la­­riaţi per unitate a scăzut la mai puţin de jumătate.

    Dintre cele zece reţele ana­li­­zate de ZF, opt sunt pe minus la indi­ca­­to­rul angajaţi per magazin. Singura re­ţea care şi-a majorat numărul mediu de sala­riaţi per magazin a fost Profi, pe când la Lidl indicatorul a rămas constant.

    Vedeţi AICI motivul INCREDIBIL pentru care sute de persoane au fost concediate la Auchan, Carrefour sau Kaufland

  • Este oficial! 400 de angajaţi Mega Image îşi fac bagajele

    Retailerul belgian Mega Image îşi mută birourile în proiectul Plaza Ro­mâ­nia al grupului Anchor în următoarele două săptă­mâni. Mutarea vine după ce, în mai, compania de dezvoltare imobiliară Anchor Grup a anunţat că a finalizat lucrările de reconversie a unei părţi din mall în spaţii cu destinaţie office. Iniţial, mutarea Mega Image a fost anunţată pentru luna iulie.

    „Încă nu ne-am mutat, dar cu si­guranţă ne vom reloca birourile în Plaza până la sfârşitul lunii august. Deocam­da­tă funcţionăm tot în spaţiul din zona Griviţa“, spune Adrian Nicolaescu, mar­keting vicepresident al Mega Image România.

    Necesitatea unui spaţiu mai încăpă­tor pentru sediul central al Mega Image vine ca rezultat al dezvoltării activităţii com­paniei din ultimul an, spuneau repre­zentanţii companiei la începutul lui 2016.

    Mallul Plaza România a trecut printr-un amplu proces de renovare, prin care a transformat 10.600 de metri pătraţi de retail în spaţii de birouri, sub numele Plaza România Offices. Zona de office face parte practic din centrul comercial, comunicând direct cu spaţiul în care se regăsesc magazinele.

    Retailerul Mega Image se va muta într-o suprafaţă de 3.360 de metri pătraţi, adică aproximativ o treime din totalul spaţiilor de birouri. Noile birouri ale Mega Image vor fi situate în aripa de est a clădirii mallului, la etajul al doilea. În acest moment, sediul central al Mega Image se află pe srada Siret, nr. 95, spaţiu ocupat din anul 2006.

    Mega Image este cel mai extins lanţ de magazine din România, cu peste 470 de unităţi sub mai multe formate. În total compania are în România circa 9.200 de salariaţi, din care doar 400 vor face obiectul acestei mutări, restul fiind angajaţi în magazine sau în depozite.

    Lanţul Mega Image este singura reţea din comerţul modern din România care şi-a concentrat atenţia pe Bucureşti. Astfel, din totalul reţelei, circa 370-380 de unităţi sunt deschise în Capitală, potrivit estimărilor ZF.