Tag: renuntare

  • De ce vor companiile să renunţe la interviurile de angajare – VIDEO

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     
  • De ce vor companiile să renunţe la interviurile de angajare – VIDEO

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     
  • La ce ar renunţa bărbaţii dacă ar putea să-şi redobândească părul

    Compania Regenepure a prezentat un studiu legat de căderea părului la bărbaţi şi metode de tratare; în document, compania analizează şi impactul psihologic al fenomenului.

    Astfel, studiul arată că sunt peste 800.000 de bărbaţi care caută, în mod activ, un tratament împotriva pierderii părului. Cei mai mulţi bărbaţi sunt afectaţi de alopecie (căderea părului) după vârsta de 85 de ani (80%), dar afecţiunea se manifestă des şi în cazul celor de sub 35 de ani (40%).

    În Statele Unite, spre exemplu, peste 40 de milioane de bărbaţi se confruntă cu o formă de cădere a părului.

    La ce-ar renunţa însă bărbaţii dacă şi-ar putea redobândi părul? 47% dintre cei intervievaţi în cadrul studiului au spus că ar renunţa la economiile din timpul vieţii, în vreme ce 60% spun că ar prefera să aibă din nou păr decât să aibă bani sau prieteni. Cel mai surprinzător răspuns a fost însă următorul: 30% dintre respondenţi au declarat că ar fi dispuşi să renunţe la sex dacă şi-ar putea redobândi părul.

  • Scurt istoric al evoluţiei agriculturii

    AGRICULTURA 1.0

    La începutul secolului XX, exista un sistem de agricultură ce presupunea mult efort şi productivitate scăzută. Hrănirea populaţiei era posibilă, dar a fost necesar un număr mare de ferme mici şi de implicarea unui sfert din populaţie pentru a lucra în domeniu. De asemenea, s-a produs mecanizarea, trecându-se de la utilizarea tracţiunii animale la tracţiune motorizată.

    AGRICULTURA 3.0

    sau agricultura de precizie a început odată cu utilizarea de către public a semnalelor GPS, folosite anterior doar de armată. Primele soluţii automate de direcţie au apărut la sfârşitul anilor ’90. Pe parcursul următorilor ani, precizia de orientare a vehiculelor a fost îmbunătăţită. În aceeaşi perioadă au apărut primele software-uri pentru fermieri şi tehnologia de monitorizare a flotei de vehicule agricole. Agricultura 3.0 poate fi văzută drept o introducere treptată a unor tehnologii mai avansate şi mature, de precizie agricolă. Accentul este mutat de la eficienţă pură la reducerea costurilor pentru rentabilitate. De asemenea, s-au produs îmbunătăţiri la nivelul genetic al soiurilor.

    AGRICULTURA 2.0

    Cunoscută ca „revoluţia verde”, această etapă a început la sfârşitul anilor 1950, când practicile şi instrumentele agronome precum pesticidele sintetice, îngrăşămintele, maşinile specializate au reuşit să crească agresiv producţia agricolă.

    AGRICULTURA 4.0

    Reprezintă un avânt al agriculturii de precizie datorită ieftinirii şi avansului mai multor tehnologii precum: senzori şi microprocesoare mai ieftine şi mai precise, perfecţionarea cloudului şi IoT şi utilizarea undelor radio pentru transmisia de date şi analizarea şi procesare de volume mari de date. Azi sunt folosiţi numeroşi senzori pentru umiditate, luminozitate sau PH, există capabilităţi de automatizare cum ar fi irigarea sau plantarea de seminţe sau computere integrate în vehicule. Această etapă ar trebui să deschidă calea pentru următoarea evoluţie a agriculturii: operaţiuni aeriene fără pilot, sisteme de decizie automată, roboţi şi inteligenţă artificială.

  • Schimbare importantă pe piaţa locurilor de muncă. La ce vor renunţa companiile

    Friedman spune că în cadrul acestor discuţii se crează condiţiile propice pentru ca oamenii să mintă, pentru că aceasta este singura cale de a obţine slujba pentru care au aplicat. 
     
    De pildă, este evident că aceia care admit că nu deţin competenţele necesare nu vor primi job-ul. Singura opţiune este să purtăm o discuţie în jurul cozii, pentru a crea o impresie falsă.
     
    Dar chiar şi în cazul în care un candidat dă doar răspunsuri 100% oneste, există semne de întrebare legate de competenţa şi imparţialitatea celor sau celui care îi face evaluarea. Şi asta, spune Friedman, se datorează felului în care funcţionează creierul nostru. De pildă:
    Oamenii care arată bine primesc, de regulă, evaluări mai bune decât ceilalţi. 
     
    Oamenii care sunt înalţi primesc, adesea, evaluări mai bune decât cei scunzi, mai cu seamă în cazul bărbaţilor. Unele studii corelează chiar mărimea salariului cu înălţimea.
     
    Oamenii cu un anumit timbru vocal sunt consideraţi ca fiind mai de încredere, mai integri.Pentru a evita astfel de situaţii, în care interviurile nu sunt cea mai bună soluţie pentru a recruta oameni noi, Friedman propune o soluţie pe care o numeşte Audiţii pentru slujbă. Aşa cum muzicienii, interpreţii şi actorii sunt aleşi pentru anumite roluri, la fel ar trebui să se întâmple şi în cazul companiilor, argumentează psihologul. De pildă, în cazul unui reprezentant de vânzări, ar fi folositoare o perioadă de câteva ore în care să poată fi evaluat cu privire la calităţile sale.
     
    În cazul designerilor de web, şi aceştia pot primi probe practice.În orice caz, prima impresie va fi legată de felul în care se comportă la muncă, nu de felul în care răspunde la întrebări.
     
  • Cum puteţi economisi bani fără sa renunţaţi la lucrurile care vă fac plăcere

    „Nu există niciun secret – prin cumpărături inteligente, banii se pot aduna rapid astfel încât să se ajungă la economii de mii de euro pe parcursul unui an”, spune expertul în finanţe Cathal Wogan, angajat al platformei britanice de vouchere de reduceri Quidco.

    „Ar putea fi dificil să vă gândiţi la iarnă când este primăvară, dar cumpărarea de haine de iarnă în afara sezonului poate duce la economii serioase. O haină care costă 100 de lire iarna ar putea costa 50 de lire primăvara; astfel că dacă vă gândiţi în avans la lucrurile de care veţi avea nevoie peste 9 luni, aţi putea primi recompense serioase”, exemplifică specialistul.  De asemenea, el spune că ar trebui să profităm de promoţiile la produsele pe care le folosim constant: ”Dacă vedeţi o promoţie la un produs de uz zilnic, poate fi mai eficient să cumpăraţi mai multe astfel de produse, pe care să le utilizaţi pentru o perioadă mai lungă de timp.
    ”O familie care foloseşte conserve de tomate de 1 liră pentru un preparat cu paste pe care îl fac săptămânal ar plăti 104 lire sterline cheltuite pentru acest produs – dacă le-aţi cumpăra când sunt disponibile la preţ redus, aţi economisi 52 de lire sterline. Puteţi face aceste lucruri cu bunuri neperisabile, precum şi cu produse de curăţat sau de igienă personală.”

    Nu ar trebui să vă fie frică să vă plângeţi sau să lăudaţi anumite produse – companiilor le place să primească feedback din partea clienţilor. ”Dacă veţi face acest lucru, aţi putea primi vouchere sau produse din partea companiei respective”. 

    Deschideţi un cont de economii: acesta ar putea fi plasat la coada listei cu topul priorităţilor pentru mulţi dintre noi, dar beneficiile ar putea fi uriaşe. ”Foarte puţine persoane sunt conştiente că pot primi bonusuri în bani atunci când încep un cont de economii.”

  • De ce vrea Samsung să renunţe la senzorii de amprentă de pe smartphone-uri

    Potrivit presei chineze, Samsung vrea să renunţe la senzorii de amprentă. Un oficial al companiei, al cărui nume nu a fost publicat, a declarat că aceştia sunt „depăşiţi”.

    Locul acestei tehnologii îl vor lua sisteme de recunoaştere facială şi de scanare a irisului. Prima tehnologie are avantajul că este mai rapidă.

    Citiţi continuarea pe www.go4it.ro

  • De ce vrea Samsung să renunţe la senzorii de amprentă de pe smartphone-uri

    Potrivit presei chineze, Samsung vrea să renunţe la senzorii de amprentă. Un oficial al companiei, al cărui nume nu a fost publicat, a declarat că aceştia sunt „depăşiţi”.

    Locul acestei tehnologii îl vor lua sisteme de recunoaştere facială şi de scanare a irisului. Prima tehnologie are avantajul că este mai rapidă.

    Citiţi continuarea pe www.go4it.ro

  • Spune-mi câtă cafea bei ca să-ţi spun câte maşini îţi iei

     La ţigări în primul rând ar trebui şi ar fi bine, iar valoarea cumulată în zeci de ani e net superioară oricărui viciu. Însă nu toţi fumăm, dar aproape nici unul nu există să nu bea cel puţin o cafea pe zi. Am întrebat în jurul nostru cam câte cafele bea lumea pe zi.  Am ajuns la 3 bucăţi în medie, din care două de la automat. După un calcul la zecimală, am reuşit să aflăm câte maşini “bem” la cafea într-o viaţă.

    IATĂ AICI CÂTE MAŞINI NOI TARI ÎŢI CUMPERI CU BANII DAŢI PE CAFEA ÎNTR-O VIAŢĂ

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”