Tag: rata

  • Clienţii cu rată medie la bancă de 500-600 de franci plătesc cu cel puţin 300 de lei mai mult după aprecierea francului

    Faţă de miercuri, paritatea pentru francul elveţian anunţată de BNR a urcat cu 58,72 de bani, de la 3,7415 lei/franc.

    În acelaşi timp, euro a trecut de pragul de 4,5 lei, iar dolarul american a atins un maxim istoric (3,851 lei). Precedentul maxim pentru moneda elveţiană a fost înregistrat în urmă cu aproape trei ani şi jumătate, pe 11 august 2011, când francul a fost cotat la 4,0898 lei.

    Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR.

    În schimb, după creşterea bruscă înregistrată joi de, pentru aceeaşi rată suma de plată urcă la 2.200 – 2.600 de lei, astfel că de la o zi la alta au o datorie suplimentară de 300-350 de lei.

    Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei de a nu mai păstra plafonul minim de 1,2 franci pe euro a avut ca efect aprecierea monedei elveţiene cu până la 41% pe pieţele externe.

    După anunţarea cursurilor valutare de către BNR, cotaţiile la casele de schimb ale băncilor se situau între 4,40 lei/franc la Credit Europe Bank şi 5,0550 lei/franc la Leumi Bank.

    Cele mai mari trei bănci din sistem afişau un curs de 4,5700 lei/franc (BCR), 4,4080 lei/franc (BRD) şi 4,700 lei/franc (Banca Transilvania).

    Bancpost avea afişată o cotaţie de 5,000 lei/franc după ora 13.00, CEC Bank de 4,700 lei/franc, Volksbank de 4,5880 lei/franc, ING – 4,4606 lei/franc, Intesa Sanpaolo Bank – 4,4570 lei/franc.

    Dintre băncile care mai au portofolii de credite în franci elveţieni, Raiffeisen Bank avea un curs de 4,4050 lei/franc, iar OTP Bank de 4,4251 lei/franc.

  • Cel mai deprimant job din lume. Siguranţa a sute de milioane de oameni depinde de aceşti angajaţi

    Un studiu publicat recent în Social Psychiatry Journal sugerează că anumite slujbe au o mai mare rată de depresie decât altele. Analiza a fost realizată în Pennsylvania şi a folosit date colectate de la 214.000 de persoane din 55 de domenii de activitate.

    Cea mai mare rată de depresie (16,2%) a fost calculată în rândul şoferilor de autobuz. Cea mai mică rată (6,9%) a fost înregistrată de serviciile de divertisment, un grup ce include sportul, fitness-ul şi artiştii.

    Din punct de vedere economic, este extrem de important ca aceste meserii să fie identificate pentru a se putea calcula productivitatea irosită datorită problemelor mentale. Conform unui studiu realizat de Analysis Group, depresia atrage anual costuri de peste 83 de miliarde de dolari în Statele Unite, în mare parte datorită productivităţii scăzute.

    Autorii studiului notează însă că datele colectate într-o singură regiune nu pot fi transpuse la nivel naţional, cu atât mai puţin global, iar lucrările publicate în ultimii ani nu tratează subiectul depresiei dintr-un punct de vedere strict financiar.

    Un alt aspect vizat de către analiză este asemănarea dintre domeniile cu cea mai mare rată a depresiei. O primă concluzie a fost că slujbele cu o rată ridicată “necesită interacţiuni frecvente şi dificile cu publicul” şi au “un nivel scăzut de activitate fizică”. Acest lucru poate explica de ce mineritul şi constructorii de drumuri, două joburi ce includ o activitate intensă, sunt printre cele cu o rată a depresiei extrem de scăzută.

  • Creditul Prima maşină este cu 10% mai ieftin decât un împrumut standard

    Comparativ, un credit Prima maşină are o dobândă efectivă de 5,1% pe an (la nivelul actual al indicatorului Robor la 6 luni), astfel că rata lunară este de 850 de lei, iar costul total ajunge la 51.000 de lei. Jumătate din dobândă este însă suportată de stat.

    Clientul trebuie să ramburseze practic din banii proprii 48.000 de lei în cei 5 ani de contract, echivalentul unei rate lunare de 800 de lei. Economia efectuată de client comparativ cu cel mai ieftin credit standard este de peste 10%, adică la finalul contractului rămâne cu 5.500 de lei în buzunar.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Rata pirateriei software pentru PC-uri în România a scăzut în 2013 la 62%

    Rata pirateriei software pentru PC-uri în România a scăzut în 2013 la 62%, de la 63% în 2011, pe fodul acţiunilor de combatere a acestui fenomen, fără de care acest indicator ar fi crescut cu 2 până la 4 puncte procentuale în perioada amintită, potrivit unui studiu IDC.

    “IDC consideră că modificarea dinamică a pieţei PC-urilor din România, şi anume creşterea ponderii PC-urilor aduse şi instalate de către consumatori, a condus la o situaţie de piaţă în care, în absenţa unor eforturi eficiente anti-piraterie, rata pirateriei la nivel de ţară ar fi crescut de fapt cu 2 până la 4 puncte procentuale între 2011 şi 2013”, se arată într-un studiu IDC prezentat, marţi, de Business Software Alliance (BSA) într-o conferinţă de presă.

    Un alt studiu IDC prezentat de BSA arată legătura dintre software-ul nelicenţiat sau contrafăcut şi malware.

    Astfel, în România, la o rata a utilizării de software nelicenţiat de 62%, rata la care malware-ul este găsit pe PC-uri se situa la 30,79% la finele anului trecut, comparativ cu 27,5% în septembrie 2013.

    La nivel mondial, la o rată de utilizare de software nelincenţiat de 43%, ponderea PC-urilor cu malware a atins 21,58% la finele anuli 2014, în creştere cu 1,3 puncte procentuale faţă de septembrie 2013.

    IDC a estimat la 19 miliarde de dolari valoarea ce ar putea fi cheltuită în acest an de companii numai în Europa Centrală şi de Est pentru a înlătura consecinţele malware-ului grefat pe software piratat, respectiv pentru identificarea, repararea şi recuperarea datelor, în vreme ce scurgerile neautorizate de date de business şi confidenţiale ar putea costa companiile din aceeaşi regiune 39 miliarde de dolari.

    Pe de altă parte, riscurile de securitate la care se expun companiile sunt strâns legate de gradul de informare a angajaţilor privind utilizarea de software licenţiat, dar şi de existenţa unor politici formale în acest sens.

    Astfel, conform studiului “The Compliance Gap. BSA Global Software Survey”, dat publicităţii în iunie 2014, 50% dintre angajaţii companiilor care au o politică formală privind licenţierea software nu aleg niciodată software nelicenţiat pentru a-l instala la serviciu, în timp ce, în cazul companiilor care nu au o politică formală în acest sens, ponderea angajaţilor care nu aleg să utilizeze software nelicenţiat scade la 26%.

    Potrivit datelor BSA, prezentate în cadrul unei conferinţe de presă organizată împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR), în primele 8 luni ale acestui an au fost derulate 400 de acţiuni de combatere a criminalităţii în domeniul dreptului de autor şi al drepturilor conexe.

    “Aceste acţiuni s-au concretizat în descoperirea a peste 200 de infracţiuni la regimul produselor software, indisponibilizarea a peste 1.000 de sisteme informatice, precum şi indisponibilizarea de suporturi de stocare. Valoarea despăgubirilor solicitate de titularii de drepturi este de aproximativ un milion de euro”, a declarat directorul Direcţiei de Investigare a Fraudelor din IGPR, comisar şef Alexandru Cătălin Ioniţă.

    În perioada septembrie 2013 – iunie 2014, IGPR şi BSA au iniţiat o campanie de conştientizare care a vizat un total de 53.562 de companii, dintre care peste 6.600 au primit consultanţă individualizată pentru a-şi clarifica întrebările legate de licenţierea software, iar peste 2.600 au întocmit şi trimis către BSA un audit software.

    În acest an, BSA şi IGPR vor continua această campanie în rândul companiilor, urmând să aibă loc evenimente de informare privind riscurile utilizării de software nelincenţiat în Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu, Bucureşti, Ploieşti, Constanţa şi Timişoara.

    Calendarul acestor evenimente poate fi accesat pe portalul www.softwareculicenta.ro.

    De asememena, IGPR şi BSA vor trimite scrisori la circa 30.000 de companii cărora li se va recomanda revizuirea situaţiei utilizării de programe software, pentru a identifica eventualele discrepanţe între software-ul utilizat şi licenţele deţinute, pentru a evalua riscurile existente ca urmare a utilizării de programe neautorizate şi pentru a lua măsurile necesare în vederea eliminării acestora.

    BSA este o organizaţie non-profit creată în scopul promovării intereselor industriei de software şi a partenerilor din industria de hardware.

  • BNR menţine dobânda la 3,5% şi reduce rezervele minime obligatorii în valută de la 18% la 16%

     “În şedinţa din 1 iulie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât (…) reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18% începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%”, se arată într-un comunicat transmis de BNR.

    După şedinţa de marţi, banca centrală a păstrat formula de “gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”.

    Agenţia MEDIAFAX a scris săptămâna trecută că banca centrală va reduce în şedinţa CA de marţi ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a coborât la 4,3916 lei/euro, un nou minim al ultimelor 10 luni

     Cursul leu/euro publicat marţi de BNR este cu 0,02 bani sub cotaţia de vineri. O paritate mai mică a fost publicată cel mai recent de BNR pe 30 iulie 2013, când euro a fost cotat la 4,3907 lei.

    Pe de altă parte, cursul anunţat de banca centrală pentru dolarul SUA a urcat cu 1,72 bani, respectiv 0,52%, la 3,2401 lei/dolar. Pentru francul elveţian, BNR a publicat o rată de schimb de 3,6017 lei/franc, faţă de 3,6077 în şedinţa anterioară.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a continuat să scadă şi a ajuns la 4,3934 lei/euro, un nou minim al ultimelor 10 luni

     BNR nu a mai anunţat un curs mai redus decât cel de marţi începând din 30 iulie 2013, când rata de referinţă a fost de 4,3907 lei/euro.

    Pentru dolarul SUA, banca centrală a publicat un curs de 3,2269 lei/dolar, în scădere cu 0,31 bani.

    Pe de altă parte, rata de referinţă pentru francul elveţian a crescut uşor, cu 0,3 bani, la 3,5986 lei/franc, după ce a atins miercuri cel mai redus nivel din ultimele şase luni şi jumătate.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul de schimb închide ziua în scădere şi a atins 4,40 lei/euro pentru prima dată din iulie 2013

     Cursul BNR a coborât cu 2,08 bani, sau 0,5%, la cel mai redus nivel începând din 6 august 2013, când rata publicată de banca centrală a fost de 4,4111 lei/euro.

    În jurul orei 16:30, euro era cotat pe piaţa interbancară la 4,4050 – 4,4083 lei, leul întărindu-se cu aproximativ 0,5% faţă de nivelurile de la finalul zilei de miercuri, de 4,4280 lei/euro.

    Cel mai redus curs la care s-au efectuat transferuri a fost de 4,40 lei/euro, potrivit dealerilor, iar maximul zilei a fost de 4,4288 lei/euro.

    Aprecierea ar putea fi motivată, potrivit dealerilor, de ieşirile de capital din Rusia, bani atraşi şi de România, dar şi de sentimentul extern pozitiv, ca urmare a datelor favorabile privind recolta agricolă la nivelul UE, publicate miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata de absorbţie curentă a fondurilor structurale şi de coeziune a crescut cu 0,02% în luna aprilie

     Valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană este de 6,585 miliarde euro până la 25 aprilie, ceea ce reprezintă o absorbţie curentă de 34,27% din alocarea UE, faţă de 34,25% în luna martie (6,580 de miliarde de euro).

    În ceea ce priveşte plăţile intermediare de la CE, nivelul a rămas acelaşi ca în luna precedentă: 33,85% (6,504 miliarde de euro).

    Plăţile interne către beneficiari se ridică la 37,91 miliarde de lei (8,55 miliarde de euro), faţă de 33,56 miliarde de lei în martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE a îmbunătăţit din nou prognoza de creştere economică a României pentru 2014 şi 2015

     Astfel, CE anticipează că Produsul Intern Brut (PIB) al României va creşte cu 2,5% în acest an şi cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară, publicată luni de Executivul de la Bruxelles.

    Anterior, în prognoza prezentată în luna februarie, CE estima o creştere de 2,3% pentru acest an, respectiv 2,5% pentru anul următor, faţă de cifrele de 2,1% şi 2,4% înaintate în prognoza din noiembrie.

    CE reiterează că cererea internă va deveni treptat principalul motor al creşterii economice, susţinută anul trecut în principal de exporturi şi de recolta agricolă. De asemenea, Comisia anticipează că investiţiile “vor prinde viteză” în acest an, sprijinite de o mai bună absorbţie a fondurilor UE şi de “marile proiecte de infrastructură”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro