Tag: propunere

  • Unde fug superbogaţii de acasă

    Una dintre acestea este Axiom Space, care le propune turiştilor o excursie pe o staţie spaţială situată la 250 de kilometri pe orbita Pământului, scrie New York Times, pentru a cărei amenajare a apelat la celebrul designer francez Philippe Starck.

    Directorul Axiom Space, Mike Suffredini, care a lucrat la NASA, unde, printre altele, a gestionat Staţia Spaţială Internaţională, susţine că proiectul său se deosebeşte de cele ale concurenţei prin faptul că propune un sejur pe orbită, spre deosebire de un scurt zbor, astfel că turiştii vor putea admira pe îndelete Pământul şi vor putea posta imagini online ori suna prietenii să se laude. Un sejur pe staţia care ar trebui inaugurată în 2022 va costa 55 de milioane de dolari, incluzând aici costurile din cele 15 săptămâni de antrenament necesare.

  • Ca omul preistoric la restaurant

    Restaurantul care serveşte specialităţi de grătar japonez (yakiniku) are două niveluri, cel inferior amintind de o peşteră, datorită pereţilor decoraţi cu piatră şi lipsei ferestrelor, cei care mănâncă aici fiind aşezaţi la o masă lungă prevăzută din loc în loc cu plite pentru fript carnea. Nivelul superior reprezintă o pădure stilizată, cu separeuri cu mese joase de lemn cu plite, închipuind focurile în jurul cărora stăteau oamenii primitivi, întreg localul fiind astfel gândit de arhitectul care s-a ocupat de amenajare, Ryoji Iedokoro, încât clienţii să se simtă ca în mijlocul naturii.

  • Ministerul Finanţelor: Banca Naţională nu a propus limite privind gradul de îndatorare a populaţiei

    „În cadrul discuţiilor avute în Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, Banca Naţională a României, în calitate de instituţie responsabilă cu analiza şi reglementarea condiţiilor de creditare a populaţiei, a prezentat aspecte referitoare la creşterea gradului de îndatorare a populaţiei, fără a propune limite privind gradul de îndatorare a populaţiei, inclusiv în ceea ce priveşte categoriile de credite acordate în monedă naţională sau valută”, menţionează MFP.

    În urma discuţiilor din cadrul Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială „s-a agreat ca Banca Naţională a României să efectueze un studiu detaliat privind gradul de îndatorare a populaţiei, urmând să prezinte informaţiile necesare pentru prevenirea creşterii excesive a creditării şi îndatorării populaţiei”, se mai arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii CSM vor schimbarea procedurii de numire şi revocare a şefilor de parchete

    „În şedinţa din data de 12 iunie 2018, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât sesizarea domnului Tudorel Toader, Ministrul justiţiei şi a domnului Florin Iordache, Preşedintele Comisiei Speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, în legătură cu propunerea de modificare a dispoziţiilor art. 54 alin. (1) şi (4) din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează procedura de numire şi, respectiv, de revocare din cele mai înalte funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public”, arată CSM, printr-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ICEE.fest 2018: marii jucători din internet şi tehnologiei vin la Bucureşti

    Aşadar, 200 de experţi şi speakeri internaţionali din domeniul internet, digital şi tehnologie vor veni la Bucureşti pe 14 şi 15 iunie la Interactive Central and Eastern Europe Festival.

    În ediţia din 2018 vor fi nu mai puţin de nouă linii de conţinut şi şapte scene (1 Main, 4 Focus, 2 VIP); aşa cum spun organizatorii, este vorba de o cantitate uriaşă de know-how concentrat în doar două zile. Pentru ca cei prezenţi să poată decide care sunt zonele de interes şi pentru o cât mai bună organizare a timpului, organizatorii au lansat şi aplicaţia ICEE.fest. Ediţia de anul trecut a evenimentului a adunat aproape 4.000 de participanţi – profesionişti, antreprenori şi investitori din 15 ţări. Peste o treime din cei prezenţi au venit din afara României.

    Anul acesta vor fi prezenţi reprezentanţi din partea tuturor marilor companii din digital şi tehnologie, începând cu jucători precum Google, Facebook, Netflix sau Apple, continuând cu branduri majore din tehnologie ca Shazam, Instagram, YouTube, playeri globali din media – CNN, Financial Times, The New York Times, El Mundo – dar şi agenţii de media, creaţie, virtual reality, la care se adaugă futurişti, speakeri cunoscuţi şi experţi.

    Printre invitaţii de seamă de la ICEE.fest 2018 se numără Gerd Leonhard, fost musician, futurolog, autor de cărţi, David Scheider, co-autor al comediei „The Death of Stalin”, Grant Sabatier, milionar în bitcoin, specialist în metode neconvenţionale de îmbogăţire folosind digitalul, sau Brian Wong, autor de cărţi, celebru pentru că a fost cel mai tânăr antreprenor din istorie, care a reu;it să obţină o finanţare substanţială pentru start-up-ul său la doar 19 ani.

    Cele nouă linii de conţinut principale din cadrul festivalului sunt: Disruption by Technology – despre cum tehnologia schimbă modelele de business; VR/AR & Creativity – campanii virale spectaculoase şi proiecte VR/AR în experienţă de cinema; Advertising & Marcom – cele mai noi tendinţe în comunicarea comercială online; Digital Content & AdTechnology – provocările la care sunt supuşi producătorii de conţinut şi cum pot îşi pot monetiza traficul într-o industrie dominată de Google şi Facebook; eCommerce & Retail – linie dedicată celor care vând online produse şi servicii; Fintech, Blockchain & Cryptocurrencies – o scenă separată dedicată lumii financiar-bancare şi noilor tehnologii din domeniu; eHealth & MedTech – transformările aduse de digital în medicină şi relaţia cu pacienţii, în parteneriat cu prestigiosul program Stanford Medicine X; Tech & Democracy – despre impactul tehnologiei în comunicarea publică si politică, în parteneriat cu Majoritas; Startups & Investments – o scenă dedicată antreprenorilor, fondurilor de investiţii şi start-up-urilor.

    Cum arată programul ICEE.fest 2018?

    De-a lungul primei zile, scena principală, UPgrade, e dedicată principalilor jucători la nivel global şi tehnologiilor care schimbă regulile în business şi în comunicare. Focus 1 se axează pe fintech şi blockchain, cu o secţiune dedicată Facebook-ului, la finalul zilei, în vreme ce Focus 2 şi Focus 4 tratează zona e-health (scena 4 mai are şi o secţiune specială dedicată industriei de travel); Focus 3 analizează impactul tehnologiei în democraţie şi comunicare publică. Seara primei zile va găzdui concerte cu Arme, Şuie Paparude, The Monojacks şi spectacolul de standup comedy susţinut de actorul şi comediantul britanic Jeff Leach.

    În ziua a doua, scena UPgrade va fi dedicată speakerilor inspiraţionali şi independenţi, în prima parte a zilei. Va urma o secţiune dedicată Netflixului şi conţinutului video, iar după-amiaza campaniile creative spectaculoase, VR/AR, realitatea mixtă şi alte tehnologii noi de comunicare vor fi în prim-plan.

    Focus 1 va analiza conţinutul digital, ştirile, jurnalismul, dar şi adtech-ul şi metodele de monetizare a conţinutului de calitate, într-o piaţă dominată de Google şi Facebook. Focus 2 va fi scena specialiştilor în retail şi eCommerce, iar Focus 4 se va transforma în locul de întâlnire a start-up-urilor cu antreprenori de succes şi fonduri de investiţii.

    ICEE.fest este organizat în parteneriat cu Orange şi are printre susţinători BCR, Glo, Nissan, Kaufland, mPlatform, VTex, Enel, MedLife, Freewheel / Comcast, Nescafe Dolce Gusto, Coca-Cola şi alţi parteneri.

    Oameni de marketing, jurnalişti, publicitari, oameni de afaceri sau de comunicare au participat în 2017 la diverse prezentări în cele două zile la festival sperând să înveţe ceva punctual despre o anumită arie (fie comerţul online, fie publicitatea online) sau să primească o privire de ansamblu a ceea ce se întâmplă în lume sau să afle cum poate fi folosită tehnologia ca un motor de creştere pentru afaceri. Majoritatea prezentărilor au durat 15-20 de minute, dar au existat dezbateri de peste 60 de minute. Ediţia din acest an are ambiţii şi mai mari.


    Zece tendinţe despre care veţi afla mai multe la

    ICEE.fest 2018 şi tot atâtea studii de caz pe care le veţi descoperi pe 14-15 iunie:

    Graniţa dintre real şi virtual dispare: noile tehnologii permit ca un gamer să concureze, pe bune, cu un pilot de curse în timp real. Iată o nebunie tehnică şi creativă realizată de Unit 9.

    Experienţe interactive de gaming şi entertainment în AR, combinate şi cu televiziunea „tradiţională”: în curând vom putea privi show-uri şi competiţii sportive pe masa din sufragerie. Un proiect spectaculos al celor de la Rewind, pentru Red Bull.

    Realitatea mixată, cu elemente combinate de AR si VR: filmările volumetrice produc „magie multidimensională”. Vor fi disponibile câteva exemple, via Dimension Studio.

    Integrarea publicului în film: pentru realizarea „Ghost in the Shell”/ VR, Rewind a colaborat cu Oculus, Paramount şi Dreamworks. Rezultatul? Noţiunea de „spectator” se schimbă, iar publicul poate fi parte din acţiune.

    Arta tridimensională în realitate virtuală: Discovery şi artistul Wesley Allsbrook au combinat realitatea virtuală, arta şi ştiinţa pentru a descrie momentul în care cel mai important înotător al tuturor timpurilor, Michael Phelps, se confruntă cu cel mai puternic prădător al oceanelor.

    Producţii grandioase pentru captarea atenţiei consumatorilor: produsă de regizorul spaniol Pedro Martin-Calero, BBH London a creat o poveste care i-a adus alături pe Maradona, Cafu, Effenberg şi Vicente del Bosque. Toate acestea, în pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.

    Experienţele „extreme” nu mai implică riscuri: The Shard este cea mai înaltă clădire din Marea Britanie, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Happy Finnish a dorit să îmbunătăţească vederea deja spactaculoasă, adăugând elemente de realitate virtuală.

    Interacţiunea directă cu produsele, înainte de achiziţie, e posibilă acum prin tehnologiile AR: telefoanele smart şi tabletele pot funcţiona, prin realitate augumentată, ca o oglindă interactivă.

    Într-o lume dominată de social media, real-time marketingul e în creştere: cu un algoritm care monitorizează starea de spirit online, Hungerithm e o campanie care a avut rezultate remarcabile: 67% creştere a vânzărilor. O idee premiată cu Gold la Cannes Lions.
    Umorul şi curajul funcţionează în continuare: tehnologia nu oferă soluţii pentru orice. Uneori, sunt suficiente umorul şi curajul.


    Experienţe interactive de gaming şi entertainment în AR, combinate şi cu televiziunea „tradiţională”: în curând vom putea privi show-uri şi competiţii sportive pe masa din sufragerie. Un proiect spectaculos al celor de la Rewind, pentru Red Bull.

    Realitatea mixată, cu elemente combinate de AR si VR: filmările volumetrice produc „magie multidimensională”. Vor fi disponibile câteva exemple, via Dimension Studio.

    Integrarea publicului în film: pentru realizarea „Ghost in the Shell”/ VR, Rewind a colaborat cu Oculus, Paramount şi Dreamworks. Rezultatul? Noţiunea de „spectator” se schimbă, iar publicul poate fi parte din acţiune.

    Arta tridimensională în realitate virtuală: Discovery şi artistul Wesley Allsbrook au combinat realitatea virtuală, arta şi ştiinţa pentru a descrie momentul în care cel mai important înotător al tuturor timpurilor, Michael Phelps, se confruntă cu cel mai puternic prădător al oceanelor.

    Producţii grandioase pentru captarea atenţiei consumatorilor: produsă de regizorul spaniol Pedro Martin-Calero, BBH London a creat o poveste care i-a adus alături pe Maradona, Cafu, Effenberg şi Vicente del Bosque. Toate acestea, în pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din Rusia.

    Experienţele „extreme” nu mai implică riscuri: The Shard este cea mai înaltă clădire din Marea Britanie, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Happy Finnish a dorit să îmbunătăţească vederea deja spactaculoasă, adăugând elemente de realitate virtuală.
    Interacţiunea directă cu produsele, înainte de achiziţie, e posibilă acum prin tehnologiile AR: telefoanele smart şi tabletele pot funcţiona, prin realitate augumentată, ca o oglindă interactivă.

    Într-o lume dominată de social media, real-time marketingul e în creştere: cu un algoritm care monitorizează starea de spirit online, Hungerithm e o campanie care a avut rezultate remarcabile: 67% creştere a vânzărilor. O idee premiată cu Gold la Cannes Lions.
    Umorul şi curajul funcţionează în continuare: tehnologia nu oferă soluţii pentru orice. Uneori, sunt suficiente umorul şi curajul.

  • Adio subvenţii agricole de milioane de euro. Comisia Europeană vrea să reducă subvenţiile la cel mult 100.000 de euro per fermă din 2020, o propunere hulită de fermieri

    Propunerea Comsiei Europene (CE) de a reduce subvenţiile agricole la cel mult 100.000 de euro per fermă începând cu anul 2020 a stârnit un val de revoltă în rândul marilor fermieri, care susţin că nu sunt profitabili fără sprijinul UE.
     
    Propunerea CE de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2020-2027 are ca scop încu­rajarea fermierilor mici şi medii, în detrimentul marilor latifundiari care încasează anual milioane de euro din subvenţiile agricole. 
     
    „Fără subvenţie nu ne-am descurca. După ce facem bilanţul, noi, Dachim, rămânem cu subvenţia pe întreaga firmă, un sprijin fără de care nu am mai fi profitabili. Poate că reducere subvenţiilor la cel mult 100.000 de euro ar merge în ţările în care fermele mici au o pondere mare, însă nu la noi“, a spus Dan Felea, proprietarul Dachim, care cultivă cereale pe o suprafaţă de circa 2.000 de hectare în judeţul Cluj.
     
  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 4 iunie 2018

    COVER STORY: Ce afaceri au miliardarii lumii în România

    Pentru unii dintre ei românia este doar o mică insulă într-un ocean de zeci de miliarde de euro. Pentru alţii, piaţa locală a devenit sursa unor afaceri de miliarde de euro şi a unor marje de profit cu care rar se întâlnesc pe pieţele mature din Europa. Unii au transformat competenţele inginerilor români în investiţii de zeci de milioane de euro în centre de cercetare. Alţii au văzut un potenţial uriaş de export în dezvoltarea unor fabrici în România. Miliardarii lumii, cu averi cât cifra de afaceri totală a companiilor locale, au pus România pe harta lor de investiţţii, iar „influenţa” lor se vede acum în companii lider de piaţă în retail, componente auto, tehnologie sau bunuri de larg consum.

     


    IDEI DE AFACERI: La locuinţe noi, servicii vechi

     


    SPECIAL: Un rămas bun jurnalismului la liber

     


    100 TINERI MANAGERI DE TOP: Directorul de spital cu experienţă de război

     


    GADGET REVIEW: Cutia care-ţi apără biţi
     
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Noul Hawaii: China îşi propune să transforme o insula tropicală într-una dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă din lume

    Insula tropicală Hainan din China oferă locuinţe şi acces rapid la vize de muncă, în cadrul unei campanii ambiţioase prin care chinezii vor să atragă un milion de rezidenţi noi până în 2025.

    China încearcă să transforme Hainan în „capul de afiş” reprezentativ al ţării pentru a spori turismul şi pentru a impulsiona dezvoltarea economică, potrivit Business Insider.

    Cu o populaţie actuală de 9,3 milioane de oameni, provincia sudică, aleasă recent de preşedintele Xi Jinping drept viitoarea cea mai mare zonă de comerţ liver din China, speră să atragă primii 200.000 de nou-veniţi până în 2020, potrivit unui comunicat guvernamental.

    Din cei 1 milion de rezidenţi noi pe care vrea să îi atragă până în 2025, o „mare parte” vor fi străini.

    Insula aşteaptă oameni calificaţi pe diverse domenii profesionale şi speră să îi atragă atât din China, cât şi din toată lumea, chiar şi din ţări precum Hong Kong, Macau şi Taiwan, iar toată lumea este invitată să aplice pentru vize de şedere permanentă pentru ei şi pentru familiile lor.

    Wang Lijing, preşedintele unei companii locale de supraveghere a activităţii inginereşti, spune că susţine planul de a atrage forţă de muncă pe insulă, la care localnicii se referă drept „Hawai-ul Chinei”.

    „Per total, este o mişcare bună”, spune el. „Hainan are nevoie de noi talente, mai ales acum când a fost aleasă drept zonă de comerţ liber”.

    Wang spune că s-a mutat în Hainan în 1992 şi că localnicii sunt „destul de toleranţi” faţă de nou-veniţi. Ceea ce este important acum este ca provincia să dezvolte o economie sănătoasă, ca nou-veniţii să îşi dorească să rămână.

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 28 mai 2018

    COVER STORY: Lecţiile de baschet m-au ajutat în business

    General managerul Mastercard România şi-a început ziua evenimentului Meet the CEO urmârind primul sfert din semifinalele NBA, dintre Golden State Warriors şi Houston Rockets, şi spune că agenda cea mai reuşită se încheie cu un meci de baschet la final de zi împreună cu cei doi copii ai săi.


    RESURSE UMANE: Fluturaşul de +1.000 de euro net


    ANTREPRENORIAT: Multiplu de cinci în doi ani


    SERVICII: De ce îşi caută românii sănătatea în străinătate?


    SPECIAL: Cum au devenit hackerii din Coreea de Nord cei mai mari jefuitori din lume
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Cum vrea unul dintre cei mai puternici retaileri de pe piaţa locală să facă rost de angajaţi, în mijlocul unei crize acute de personal

    2.100 de noi angajaţi ţintesc germanii de la Penny Market pentru a umple cele peste 200 de magazine pe care vor să le deschidă până în 2025. Şi, fiindcă strategia extinderii este una pe termen lung, şi planurile de recrutare a personalului sunt pe măsură: încep încă din liceu, la fel ca în ţara de origine a discounterului. 

    CONTEXT:
    Piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu o lipsă acută de angajaţi. Rewe şi-a propus un ritm alert de deschideri de magazine Penny Market, de circa 20-25 anual până în 2025; necesarul de noi angajaţi ajunge la 300 în fiecare an.


    DECIZIE:
    Retailerul a hotărât să pună în aplicare un program de pregătire duală – Şcoala de Carte şi Meserii – precum şi programe de motivare şi retenţie a angajaţilor din magazinele Penny – Employee in the Spotlight, Penny Buddy, un program de leadership pentru manageri.


    CONSECINŢE:
    Un grad de retenţie mai mare a angajaţilor, precum şi pregătirea din timp a celor care vor umple cele peste 200 de magazine Penny Market deschise până în 2025.


    „Principalii piloni de creştere ai companiei sunt angajaţii, cărora încercăm permanent, pe lângă asigurarea unei remuneraţii corecte, să le punem la dispoziţie şi alte alte facilităţi, bonusuri de performanţă, de realizare, asigurare medicală privată care acoperă toate tipurile de afecţiuni etc. Investim totodată foarte mult în formarea lor profesională, atât în ce priveşte competenţa tehnică, dar şi în partea de soft skills”, descrie Daniel Gross, managing director al Rewe România, strategia companiei de motivare şi dezvoltare a resursei umane din cadrul companiei prezente pe piaţa locală prin magazinele Penny Market.
    În cadrul celor peste 220 de magazine Penny Market lucrează în prezent aproximativ 4.300 de angajaţi, iar numărul lor este în continuă creştere, în contexul în care compania şi-a propus să mărească ritmul deschiderilor pentru a atinge un obiectiv de peste 400 de magazine până în 2025.

    Numărul mediu de angajaţi dintr-o unitate Penny Market este de 15 persoane; conform planului de dezvoltare, retailerul german şi-a propus să deschidă 20-25 de unităţi în 2018 şi să angajeze aproximativ 300 de persoane anual. „Până în 2025, când ne propunem să atingem o reţea de 400 de magazine, ar trebui să creştem numărul noilor colegi cu aproximativ 2.100 de noi membri”, spun reprezentanţii Penny.

    În acest context, programele de atragere de noi angajaţi, precum şi cele de retenţie şi motivare a celor actuali sunt esenţiale în dezvoltarea companiei; cum strategia deschiderilor de noi unităţi este una pe termen lung, la fel este şi cea legată de recrutare. Astfel, Rewe începe recrutările încă din perioada studiilor liceale, numărându-se printre pionerii unui program axat pe formarea duală, realizat în parteneriat cu Camera de Comerţ Româno-Germană. În 2015, compania a demarat un program educaţional prin care tinerii primeau la finalul studiilor certificate de calificare pentru meseria de comerciant vânzător mărfuri alimentare şi nealimentare, recunoscute atât în România, cât şi în Germania. Acesta a fost primul proiect educaţional dezvoltat de Penny Market împreună cu Camera de Comerţ Româno-Germană, continuat cu Şcoala de Carte şi Meserii, începând cu 2016. „Am început cu un proiect pilot, iar acum avem acoperite cinci oraşe unde sunt şcoli pentru formare duală astfel încât să ne putem pregăti viitorii angajaţi şi mai aproape de specificul businessului nostru, şi de nevoile lor de dezvoltare”, descrie Gross programul.

    Prin proiectul Şcoala de Carte şi Meserii, angajaţi ai reţelei de comerţ devin mentori ai elevilor absolvenţi de clasa a VIII-a în cinci oraşe din România. Programul se desfăşoară pe o perioadă de trei ani; iar prin intermediul acestuia Rewe a decis să ofere unui număr de 34 de elevi din ciclul liceal posibilitatea de a alege, începând cu anul şcolar 2017-2018, o educaţie specializată în domeniul comerciant-vânzător şi să obţină la finalul studiilor calificarea de comerciant-vânzător. În programul Şcoala de Carte şi Meserii sunt implicaţi şi retailerii Lidl şi Hornbach.

    „În cadrul proiectului, elevii pot opta începând cu anul şcolar 2017-2018 pentru şcolarizare specializată în domeniul comerciant-vânzător. Pe toată perioada şcolarizării elevii beneficiază de o bursă de 400 de lei (200 de lei din partea statului, 200 de lei din partea companiei)“, descria anterior Daniel Gross programul. De asemenea, Penny Market asigură transportul şi masa de prânz pe toată perioada stagiului de practică, care este premiat, în cazul celor mai buni dintre ei, cu un loc de muncă în cadrul magazinelor.

    Elevii provin din cinci oraşe din România, mai exact de la Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân – Bucureşti, Liceul Economic Barbu A. Ştirbey – Buftea, Colegiul Economic George Bariţiu – Sibiu, Colegiul Naţional Economic Andrei Bârseanu – Braşov şi Colegiul Tehnic Emanuil Ungureanu – Timişoara. La finalul fiecărui semestru, evaluarea se face pe baza unor examene şi probe practice care se vor desfăşura în cele 16 magazine Penny Market implicate în program. La finalul celor trei ani de practică, elevilor li se va oferi posibilitatea de a deveni angajaţi cu drepturi depline în cadrul companiei. Anterior, programul Şcoala de Carte şi Meserii (care purta denumirea de Formare duală în retail) a avut la prima ediţie unsprezece tineri calificaţi pentru a activa în domeniul retailului şi doi dintre ei au folosit diploma internaţională de comerciant în Germania.

    În septembrie 2017, compania a debutat cu cea de-a doua ediţie a programului, iar în prezent se află în plin proces de recrutare a celei de-a doua generaţie de ucenici. „Acesta este un proiect de lungă durată, de aceea este prematur să ne pronunţăm cu privire la rezultatele ce vor urma, însă ne dorim să prelungim şi să extindem colaborarea cu Camera de Comerţ Româno-Germană”, descriu reprezentanţii companiei perspectivele lor asupra rezultatelor pe termen lung ale programului.
    În ceea ce priveşte retenţia actualilor angajaţi, compania desfăşoară mai multe programe de dezvoltare şi motivare a acestora. Spre exemplu, programul Employee in the spotlight, care  a avut ca obiectiv principal îmbunătăţirea proceselor din magazine şi construirea unor programe de dezvoltare pentru angajaţii din departamentul de vânzări. Programul a fost lansat în iulie 2016 atât pentru echipa din România, cât şi pentru cele din Austria, Italia, Ungaria şi Cehia. Doar în anul 2017, prin intermediul acestuia au avut loc 90.000 de ore de training prin intermediul cărora angajaţii Rewe au învăţat cum să interacţioneze mai bine şi mai eficient cu clienţii, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Un alt program, Penny Buddy, are la bază ideea că orice activitate este mai uşoară alături de un partener, iar rezultatul echipei este întotdeauna mai valoros decât suma rezultatelor individuale. Prin acest program intern de dezvoltare profesională, un membru din centrală şi unul din magazin devin colegi şi trec împreună printr-o serie de activităţi de învăţare şi training, explică reprezentanţii retaileruilui.

    Alături de aceste proiecte, compania desfăşoară şi programe de leadership la toate nivelurile de management ale companiei şi wellbeing pentru angajaţi, pentru a-şi menţine angajaţii activi şi motivaţi. În ceea ce priveşte pachetele salariale ale angajaţilor Rewe România, reprezentanţii companiei spun că acestea sunt formate, pe lângă salariu şi un bonus de performanţă, a căror valoare nu o divulgă, din bonus de loialitate pentru recomandarea unui viitor coleg, asigurare medicală privată, tichete de masă şi tichete cadou cu ocazia sărbătorilor de Paşte şi Crăciun, produse pentru nou-născuţi şi pachete de şcoală pentru copiii angajaţilor. Alături de acestea se adaugă beneficii precum zile suplimentare pentru concediul de odihnă sau participarea la evenimente speciale – cum ar fi, de pildă, un campionat intern de fotbal.

    Anul trecut, retailerul a avut o cifră de afaceri mai mare cu 5% faţă de 2016, până la aproximativ 3 miliarde de lei, în contextul în care în 2016 a închis magazinele XXL Mega Discount. Divizia Penny a înregistrat o creştere de 17% anul trecut, parte din aceasta adusă de deschiderile celor 26 de magazine.

    Profitul companiei a scăzut de la 23,7 milioane de lei, la 19,7 milioane de lei, scădere care, potrivit lui Daniel Gross vine mai ales din închiderea diviziei XXL. În prezent, magazinele XXL sunt într-un process de remodelare care vizează transformarea lor în centre comerciale care au, pe 40% din suprafaţă, un magazin Penny Market, restul suprafeţei fiind închiriată de alte entităţi. La finalul anului trecut, reţeaua avea 221 de magazine Penny Market, cu 13% mai multe faţă de 2016; 80% din magazinele Penny au fost dezvoltate de companie de la zero.

    Din 2005 şi până în prezent, compania a investit 2,1 miliarde de euro, iar pentru atingerea obiectivului de 400 de magazine, compania şi-a bugetat investiţii de încă 565 de milioane de euro. 

    În rândul celor mai recente proiecte ale companiei se află lărgirea depozitelor de la Turda şi Ştefăneşti, 51 de remodelări într-un nou format (future store) şi 26 de deschideri de magazine. „Pe termen scurt, în 2018, ne propunem o remodelare a magazinelor Penny (în formatul future store), ne propunem să deschidem alte 20-25 de magazine şi sperăm într-o creştere a cifrei de afaceri cu două cifre, undeva la 12-13% ca şi perspectivă imediată”, descrie Daniel Gross obiectivele pentru anul în curs. Şi-au propus să deschidă în continuare noi magazine şi se află într-un proces continuu de achiziţii de terenuri pentru deschiderile din anii următori. „Lucrăm mult în avans şi, pentru a ajunge în 2025 la obiectivul de 400 de magazine, trebuie să investim mult acum. Din cei 565 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor vor fi făcute până în 2023.”
    Pe termen mediu şi lung există în plan deschiderea celui de-al patrulea centru logistic al Rewe, continuarea ritmului de expansiune cu 20-25 de noi spaţii pe an şi, în paralel, remodelarea celorlalte magazine.

    În ceea ce priveşte regiunile în care vor deschide noile unităţi Penny Market, Daniel Gross spune că se referă la cele care au un bazin de potenţiali clienţi format din 15.000 de locuitori: „Poate să fie vorba la fel de bine despre un cartier din Bucureşti, precum şi despre un oraş mic de 10.000 de locuitori care să aibă nişte localităţi preurbane. Vrem să acoperim nu doar ruralul, ci şi urbanul pe toate categoriile, de la urbanul mare – Bucureşti – până la urbanul mic; în mod excepţional sunt alese şi comune, dar în general care au format de oraş – Floreşti sau Cluj, de exemplu”, explică Gross. Managing directorul companiei consideră că este încă loc în retailul alimentar din Capitală, în special în zona de discount, pe care activează Rewe. „Este un format care se adresează oamenilor care sunt foarte atenţi la ce cumpără; discountul există peste tot şi are loc în toate pieţele, indiferent de cât de matură este piaţa sau nu. Cert este că în Bucureşti e loc pentru discount, la fel cum este peste tot în ţară acolo unde nu am ajuns.”

    Planurile acestea nu vor fi deraiate în contextul unui scenariu economic mai pesimist din România. „Noi luăm în calcul o anumită constanţă, un anumit tren şi atunci crizele şi boomurile sunt acoperite; crizele fac parte din simulare, noi avem o simulare pe termen lung, iar crizele fac parte din scenariu. Pe termen lung se anulează”, răspunde Gross, întrebat de potenţialul unei noi crize economice pe piaţa locală.