BusinessMagazin

Tag: primar

  • Răspuns arogant al primarului Timişoarei, fotografiat când depăşea o coloană de maşini pe linia de tramvai: Circul în regim de urgenţă

    Plângerea împotriva primarului Timişoarei, Nicolae Robu, a fost depusă, marţi, de Tudor-Virgil Bastea la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş.

    Timişoreanul îi informează pe oamenii legii că există o fotografie în care este surprins Nicolae Robu circulând cu maşina de serviciu pe linia de tramvai, depăşind coloana de maşini care aştepta la semafor. De asemenea, Tudor-Virgil Bastea solicită Inspectoratului de Poliţie Timiş să ia “măsurile legale care se impun”.

    “În data de 19.12.2017, maşina înmatriculată cu numărul TM-01-PMT, aparţinând Primăriei Timişoara, a fost pozată în trafic, circulând pe linia de tramvai, depăşind coloana în aşteptare, la intersecţia Aleii FC Ripensia cu Bulevardul 1 Decembrie 1918. Evenimentul a fost recunoscut de primarul Timişoarei, care se afla în maşină. (…) Având în vedere următoarele: intersecţia menţionată este monitorizată video, există un acord între IPJ Timiş şi Primăria Timişoara în privinţa sancţionării pe baza probelor video, egalitatea cetăţenilor în faţa legii, solicit consultarea arhivei video pentru intersecţia menţionată şi luarea măsurilor legale care se impun”, scrie în sesizarea făcută de Tudor-Virgil Bastea către IPJ Timiş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O primărie din România îşi suspendă programul de lucru cu publicul aproape o lună de zile

    Persoanele care locuiesc în comuna Moşniţa Nouă, din judeţul Timiş, îşi vor putea plăti taxele şi impozitele abia după data de 15 ianuarie. Primăria Moşniţa Nouă a postat pe site-ul instituţiei, dar şi pe pagina de Facebook, un anunţ prin care îi informează pe cetăţeni că programul de lucru cu publicul se suspendă aproape o lună, începând de luni, 18 decembrie.

    “Primarul comunei Moşniţa Nouă dispune: programul de lucru cu publicul se suspendă în perioada 18.12.2017 – 15.01.2018, pentru închiderea anului fiscal şi deschiderea noului an, cu excepţia înregistrării naşterilor, căsătoriilor şi deceselor”, scrie în anunţ.

    Primarul comunei Moşniţa Nouă, Florin Bucur, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că decizia de a suspenda programul de lucru cu publicul timp de aproape o lună a fost luată din cauza firmelor care se ocupă de mentenanţa programelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce să plăteşti mai puţin când poţi să plăteşti mai mult?

    Toţi cei care practică taximetria trebuie să fie înăuntrul legii, a tunat primarul.

    Drept compensaţie către pasageri, Gabriela Firea a spus că firmele de taximetrie trebuie să adopte un cod de conduită, adică să fie curat în maşină, şoferii să se poarte cuviincios cu pasagerii etc.

    Venită din birourile din Silicon Valley, Uber, o companie de tehnologie, a rupt piaţa de taxiuri din întreaga lume, o piaţă controlată local de baronii oraşelor.

    Nu ai nevoie de licenţă, nu trebuie să stai cu mâna întinsă la autorităţile locale, nu stai după taximetrişti, ci stai după o aplicaţie, pe care o poate descărca şi instala oricine.

    De partea cealaltă, oricine cu o maşină poate fi taximetrist, pentru o oră, două sau cât vrea el. Deschide aplicaţia, ia comenzi, nu ia niciun ban cash, totul este mai mult decât civilizat.

    În loc să vadă cum Uber câştigă teren şi este un real ajutor pentru cei care apelează la el, inclusiv pentru locuitorii din Bucureşti, ce face primarul sub presiunea tradiţionalelor firme? „Să scoatem Uber din piaţă” – este răspunsul.

    Dacă este o problemă de fiscalitate, ea trebuie rezolvată prin lege, ordonanţă, norme etc.

    În timp ce  Uber este scos din piaţă, celelalte companii de taximetrie au majorat preţurile la 1,69 lei/km, 1,79 lei/km, 1,99 lei/km. În loc să se uite la aceste creşteri de preţuri, primarul taie un serviciu adresat locuitorilor oraşului şi care are un preţ mai mic.

    Discuţia acestui articol nu este despre Uber, ci despre aceste companii disruptive care intră în sectoare economice venind din alte industrii şi care reuşesc pentru o bună perioadă
    de timp să ofere servicii mai bune şi mai ieftine.

    În loc ca autorităţile să încurajeze apariţia acestor companii disruptive, pentru a rupe monopolurile companiilor tradiţionale, care au acaparat pieţele, din toate domeniile de activitate, discuţiile se poartă pe probleme de fiscalitate, legislaţie învechită şi depăşită de timpuri, cu scopul de a proteja aceste afaceri.

    Dacă ne uităm puţin în alte sectoare, vedem cum pe acelaşi model disruptiv au apărut Zara sau H&M, branduri care au oferit îmbrăcăminte cu o croială de lux la un preţ pe care să ţi-l poţi permite, în primul caz, sau haine colorate în trend, la preţuri extrem de mici. Grupul Inditex, din care face parte Zara, este mai mult o companie de logistică şi tehnologie.

    Airbnb a apărut pentru a oferi cazare turiştilor, în afara hotelurilor, care au preţuri extrem de ridicate. Iar cazarea este în apartamentul oamenilor, un business din care câştigă şi cel care închiriază apartamentul, şi turistul, şi compania de tehnologie care deţine aplicaţia.

    Low-cost-urile aeriene au apărut având în spate ideea că orice om trebuie să îşi permită să meargă cu avionul, nu numai o mână de oameni. De la 3.000 de dolari/zbor în anii `70, s-a ajuns la 30 de dolari/zbor acum şi toată lumea a avut de câştigat, chiar şi marile companii tradiţionale. Numărul de pasageri a explodat în întreaga lume.

    Google şi Facebook au apărut dintr-o necesitate de a da acces la informaţii – în primul caz – şi acces la o comunicare instantanee între oameni – în al doilea caz. Ce poate fi mai masochist decât să îţi afişezi propriile poze pe Facebook, să arăţi ce faci, unde eşti, să îţi dai cu părerea despre oricine şi despre orice şi să primeşti share-uri şi like-uri? Înainte, grupul de prieteni era limitat la scara de bloc şi la serviciu. Acum, ce gândeşti este liber.

    Apple a rupt piaţa cu toate produsele lui, trimiţând în istorie branduri care credeau că fără ele nu se poate.

    În fiecare zi, cineva din această lume încearcă să facă lucruri disruptive. Mai puţin baronii care îşi apără teritoriile.

    Mai devreme sau mai târziu, ceea ce este îmbrăţişat de lume, de consumatori, de cei care plătesc, ceea ce este mai ieftin, ceea ce este la îndemână – la scara blocului sau pe noptieră – va învinge, iar legislaţiile se vor adapta trendurilor.

    Pe un client prea puţin îl interesează ce e în spatele Uber, care sunt taxele care trebuie plătite, dacă şoferul are licenţă sau nu. Tot ce ştie este că, în Bucureşti cel puţin, un Uber vine mult mai repede decât un taxi tradiţional (exact cât îţi cântă în telefon melodia Cristaxi), maşina este mai curată, şoferul este mai civilizat pentru că ştie că ai unde să-l reclami şi, mai mult decât atât, cursele per total sunt mai ieftine cu o treime. Pentru că nu mai laşi 15 lei pentru o cursă de 12 lei deoarece taximetristul îţi spune că nu are rest şi te trimite în ploaie să îi dai mărunt.

    Dacă tot îi vrea pe cei de la Uber plecaţi, măcar primarul Capitalei, în codul de conduită pentru firmele actuale de taximetrie, ar trebui să introducă plata cursei cu cardul, iar în cazul în care nu merge cardul, şi plata trebuie să fie făcută cash, discountul să fie de 30% faţă de preţul cursei.

  • Primul oraş din România în care biletul pentru transportul în comun se va plăti doar cu telefonul şi cu cardul

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat, marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, că vor dispărea biletele pentru transportul în comun, motiv pentru care şi chioşcurile Regiei Autonome de Transport vor fi închise.

    “Noi vom introduce în curând plata de pe telefon, şi nu doar de pe telefon, pentru transportul în comun. Nu ne mai complicăm cu alte subsisteme, alte variante. Este epoca telefoanelor multifuncţionale, care nu sunt telefoane de fapt, ci aparate inteligente care vor avea tot mai multă utilizare şi se pretează să fie folosite pentru plata biletelor pentru transportul în comun. Nu vom mai ţine chioşcurile unde se vând bilete, este total depăşit sistemul, ci vom avea un sistem care va permite plata de pe telefon sau cu cardul bancar. Nu mai merge cu bilete, trebuie să ne adaptăm vremurilor pe care le trăim”, a afirmat Nicolae Robu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câmpina: Primar şi directori, trimişi în judecată de DNA după cumpărarea unui autoturism de lux

    Potrivit unui comunicat transmis luni de DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate lui Horia Laurenţiu Tiseanu, primarul municipiului Câmpina, acuzat de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trafic de influenţă şi instigare la săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un primar irlandez, despre vizita din România: „M-am simtit ca un idiot pentru ca m-am asteptat la ce e mai rau”

    Andrew McGuinness este fostul primar al orasului Kilkenny din Irlanda, si de curand a vizitat Romania. Acesta nu a stat la un hotel, ci acasa la niste romani care lucreaza de multi ani in orasul unde a fost primar. Irlandezul spune ca s-a simtit „ca un idiot”, pentru ca s-a asteptat la ce e mai rau inainte sa ne calce pragul, potrivit stireazilei.ro.

    ”Primarul” a venit in Romania ca muzician invitat la Festivalul Celtic, care a avut loc in perioada 26-28 iunie in orasul Beclean. Si se astepta sa gaseasca numai blocuri comuniste. Fostul edil care si-a terminat mandatul cu doar cateva zile inainte sa vina in Romania a profitat excursie si aflandu-se la doi pasi de Cluj-Napoca a participat la concertul The Prodigy.

    “Acele blocuri comuniste sunt inconjurate de cladiri cu cea mai frumoasa arhitectura romaneasca si ungureasca, care combina elemente romantice cu cele neoclasice. Cand treci pe langa aceste cladiri si vezi cum orasele sunt inconjurate cu intinderi de iarba si munti care-ti taie rasuflare si pe care le gasesti cu greu aici, realizezi ca Romania pe care ezitai sa o vizitezi nu seamana cu ce ai gasit”, a spus Andrew McGuinness.

    „M-am simtit ca un idiot pentru ca m-am asteptat la ce e mai rau. Romania este o tara minunata plina de istorie, cultura, mancare delicioasa si cel mai important, cu cei mai prietenosi oameni pe care i-am intalnit”, a conchis irlandezul.

     

  • Primarul acestui oraş din România vrea ca nunţile să se încheie la 12 noaptea

    Primarul Reşiţei a declarat că s-a inspirat din ce se întâmplă în ţările dezvoltate, iar această decizie va fi în beneficiul tuturor.

    “În ţările civilzate nu există aşa ceva. Lumea stă până la 12 noaptea şi se duce acasă. Pentru restaurante nu se schimbă nimic, pentru că au aceleaşi meniuri, doar că în loc să se pornească de la opt seara, se porneşte de la două de la trei după-amiaza. Pentru angajaţii din restaurante e mai bine, în sensul că nu stau noaptea. Pentru mire şi mireasă e excelent, că nu stau, cu picioarele umflate în pantofi, până la şase dimineaţa după ultimii beţivani care au rămas în sală. Pentru cei care vin la nuntă au timp să celebreze, nu trebuie să stea până dimineaţa. La ora unu noaptea toată lumea rezonabilă pleacă şi acum acasă”, a afirmat primarul Reşiţei, scrie realitatea.net

     

  • Ce avere considerabilă are fiul cel mare al primarului Gabriela Firea

    Primarul Bucureştiului are trei băieţi, unul din căsnicia anterioară şi doi din actualul mariaj.

    Tudor Stefan, cel mai mare baiat al Gabrielei Firea, are 21 de ani şi apare în ultima declaraţie de avere a acesteia la rubrica ” bunuri mobile şi instrainate în ultimele 12 luni”, menţionează B1.tv

    În urma unei vânzari aceasta a obţinut suma de 385.000 de euro, din care 240.625 de euro i-au revenit ei şi 144.375 de euro, fiului ei Tudor Ştefan, care astfel s-a trezit cu o suma uriaşa în cont.

  • „Jur că deja mă părăseşte diplomaţia. Păi voi chiar ne credeţi pe toţi tâmpiţi?”, cea mai tânără femeie primar din România către Guvern

    Pe Facebook, Irina Onescu a scris: „Deja mă irită la culme retorica de tipul “Primăriile au primit fonduri DIN PARTEA Ministerului Dezvoltării, de ce mai protestează?”

    Zău, “din partea”?  De parcă banii ăştia i-aţi fi scos din buzunarul propriu şi din infinita voastră mărinimie, nu din bugetul de stat la care contribuie cu vârf şi îndesat toţi românii.
    Aşteptaţi osanale? Păi nu ăsta este rolul Ministerului Dezvoltării, să investească în dezvoltare?

    Cu o mână daţi si cu alta luaţi. Promisiunile că Guvernul va acoperi găurile din bugetele administraţiilor locale, pierderi rezultate în urma scăderii cotei de impozitare de la 16% la 10%, sunt la fel de sustenabile precum promisiunea că vor creşte salariile.

    Nu-i bai, din ianuarie 2018, odată cu transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, se va observa cu ochiul liber cum statul încasează 45% din salariul brut al românilor, 45% din munca oamenilor cinstiţi, sub formă de contribuţii şi impozite, iar singura care se va mări va fi inflaţia, nicidecum veniturile.

    Iar voi veniţi şi ne spuneţi că toate acestea sunt spre binele nostru?
    Jur că deja mă părăseşte diplomaţia. Păi voi chiar ne credeţi pe toţi tâmpiţi? 

  • În cea mai mare comună din România, locuitorii decid pe ce se cheltuie banii din buget

    Cea mai mare comună din ţară, Floreşti, are un buget de aproape 14 milioane de euro în 2016 iar o parte din destinaţia banilor o stabilesc locuitorii comunei, în dezbatere publică orgnaizată la jumătatea lunii ianuarie.

    Comuna Floreşti are un buget de 60 milioane de lei (spre comparaţie, bugetul în Cluj-Napoca e în 2016 de 1,1 miliarde de lei) în acest an iar primarul Horia Şulea spune că 67% din bani merg către investiţii. Cele 58,6 milioane de lei sunt venituri ale comunei, cărora li se adaugă şi un credit bancar contractat de Primărie, de încă 47,6 milioane de lei, pentru drumul de ocolire Sud, scrie actualdecluj.ro.

    “Practic din bugetul pe 2016, de 60,587 milioane lei, exceptând creditul, dirijăm spre investiţii 40,656 milioane lei, adică 67% din buget”, a declarat primarul Horia Şulea pentru sursa citată.

    În ce priveşte excedentul bugetar, e vorba de proiecte licitate, cuprinse în bugetul pe 2015, în curs de executare sau neexecutate încă de câştigătorul licitaţiei şi încă neplătite de Primărie, plus proiectele multianuale, precum o şcoală şi o grădiniţă ori trecerea în subteran a cablurilor. Proiectul e supus unei dezbateri publice care va avea loc la Primărie.

    Primăria Floreşti a demarat anul trecut un proiect de aproximativ 3,7 mil. lei (820.000 de euro) pentru construirea unei grădiniţe cu 12 săli de grupă şi cu o capacitate maximă de 20 de copii fiecare sală. Licitaţia pentru construcţia grădiniţei din Floreşti a fost câştigată de compania clujeană Boemial Invest, cu afaceri în 2013 de aproximativ 1 mil. lei (235.000 de euro), conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice.

    “Am analizat cele 20 de oferte depuse pentru licitaţia privind realizarea noii grădiniţe din Floreşti şi am stabilit câştigătorul, compania Boemial Invest. În continuare se va intra în perioada de contestaţii, apoi urmând eliberarea actelor necesare pentru începerea construcţiei, care va fi realizată din fonduri proprii ale administraţiei locale Floreşti”, a declarat la acea vreme Horea Şulea, primarul comunei Floreşti, pentru Ziarul Financiar.

    În aprilie 2015, Primăria Floreşti a demarat un proiect de aproximativ 2,5 mil. lei (560.000 de euro) pentru realizarea unui sistem de supraveghere video, în vederea creşterii siguranţei sociale şi prevenirii criminalităţii. Prin acest proiect se vor amplasa 137 de camere video în intersecţiile mari ale localităţii Floreşti şi va fi realizat sistemul central de monitorizare. Primăria Floreşti a publicat un anunţ, prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), în vederea contractării lucrărilor de execuţie pentru sistemul de supraveghere video a localităţii.