BusinessMagazin

Tag: prag

  • Pragul celor 3 milioane

    Încă din 2009 când au ajuns pe casele românilor primele panouri de ţiglă metalică produse la Braşov, sub marca Bilka Steel, compania a înregistrat constant creşteri cu procente de două cifre. ”În primul an complet de prezenţă pe piaţa autohtonă ca producător, am reuşit să vindem aproximativ 700.000 mp. Asta se întâmpla în 2009. Când am încheiat anul trecut cu vânzări de peste 2 milioane de mp de învelitori metalice, am ştiut că se poate mai mult şi ne-am propus să creştem în volum cu 25 de procente. La sfârşitul lunii octombrie ne depăşisem deja obiectivul. Dacă anul trecut am reuşit să doborâm recordul înregistrat de un alt producător autohton, anul acesta ne-am doborât propriul record. Nimeni nu s-a apropiat vreodată în România de o asemenea cantitate de ţiglă metalică vândută”, declară Horaţiu Ţepeş, proprietar Bilka Steel.

    Cea mai mare pondere în totalul vânzărilor a avut-o ţigla metalică Clasic: aproximativ 45%. În materie de culoare, anul acesta, compania a înregistrat o creştere pentru nunaţele închise: maro, ciocolatiu şi negru. Doar 5% din românii care şi-au acoperite casele cu ţiglă metalică Bilka, au optat pentru culori îndrăzneţe ca albastru sau verde. O surpriză au făcut culorile mate, care au reprezentat aproximativ 50% din volumul vânzărilor – 1,5 milioane mp.

    ”Faptul că românii optează pentru nunaţe de maro şi ciocolatiu, în condiţiile în care acestea sunt şi nuanţele cele mai des întâlnite pentru decorarea locuinţelor la exterior, consider că este un semn de maturizare a consumatorului. Acesta respectă comunitatea din care face parte. Un alt semn de maturizare a consumului în România este faptul că peste 80% din clienţi optează pentru un sistem complet de acoperiş, care cuprinde pe lângă învelitoarea metalică, sistemul pluvial, opritorii de zăpadă şi alte accesorii. Aşa se întâmplă şi în ţările din Vestul Europei”, declară Horaţiu Ţepeş.

    2013 a reprezentat cel mai bun an pentru companie, care a înregistrat în primele 11 luni o cifră de afaceri de aproximativ 100 milioane lei, în creştere cu 41 procente faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012. Pentru sfârşitul lui 2013 reprezentantul Bilka estimează o creştere similară cu cea înregistrată la 11 luni, cu vânzări de aproximativ 3,2 milioane mp de ţiglă metalică.

    ”Ne-am menţinut poziţia de lideri pe piaţa autohtonă de învelitori metalice şi vom încheia anul cu peste 3,2 milioane de mp de învelitori vândute”, precizează Horaţiu Ţepeş. Compania a avut în 2012 afaceri de 74 milioane de lei. Pe lângă producătorul Bilka Steel, alte două companii activează în domeniul construcţiilor: HG Construct cu sediul în Făgăraş şi Bilka Transilvania cu sediul în Cluj care se ocupă de distribuţia şi montajul produselor marcă proprie.

    Fabrica din Braşov, cu linii complet automatizate, are în prezent halele de producţie care acoperă o suprafaţă de peste 17.500 mp. Pe poarta fabricii au ieşit doar anul trecut peste 2 milioane mp de ţiglă metalică.

  • ANALIZĂ: Locuinţele noi s-au iefitinit cu până la 15% în 2013, cele vechi cu maxim 6%. Care sunt preţurile locuinţelor în marile oraşe

     “Într-un an care a debutat cu discuţii febrile legate de transformarea programului «Prima Casă» în «Noua Casă», era de aşteptat ca apartamentele vechi să se deprecieze sensibil mai mult decât cele noi. În condiţiile în care programul guvernamental a rămas deschis şi pentru cumpărătorii de locuinţe vechi, o analiză realizată de imobiliare.ro reflectă însă, aproape de finalul lui 2013, o situaţie diametral opusă”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar.

    Astfel, în ultimele 12 luni, unităţile locative nou-construite au consemnat cele mai mari ieftiniri în marile oraşe, cu un prag maxim de 15% (în Braşov), faţă de marja maximă de scădere atinsă pe segmentul apartamentelor vechi de doar 6,6% (în Iaşi). Astfel, la finalul lui 2013, apartamentele noi sunt absolut competitive din punct de vedere al preţului, diferenţa faţă de cele vechi fiind foarte mult redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raicu: RADET şi RATB sunt în pragul falimentului, fiind subfinanţate cronic

     “Dorim să tragem un semnal de alarmă, transportul în comun şi căldura fiind subfinanţate cronic în mandatele lui Sorin Oprescu. 540 de milioane de euro reprezintă datoria totală pe care Primăria Capitalei o are la cele două companii, RADET şi RATB”, a spus Mircea Raicu, într-o conferinţă de presă care a avut loc înainte de şedinţa CGMB, în care va fi dezbătut şi un proiect de hotărâre privind redistribuiri de sume către bugetele celor două regii.

    Potrivit lui Raicu, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a acumulat în acest an datorii de peste 160 de milioane de lei, iar în această iarnă autobuzele vor circula neechipate cu cauciucuri de iarnă.

    Consilierul PDL a mai spus că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti “se află practic în faliment”, datoriile depăşind de mult 500 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Traian Băsescu atacă la CCR legea referendumului. Are şanse să câştige?

    Legea, care i-a fost trimisă spre promulgare preşedintelui după ce a fost recent aprobată în Parlament,  prevede că pentru validarea rezultatelor referendumului este necesar un cvorum de participare (prag de prezenţă la vot) de cel puţin 30% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale şi un cvorum al voturilor valabil exprimate (prag de validare) de cel puţin 25% din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale.

    Traian Băsescu apreciază că legea este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor Art. 1 alin (3) din Constituţia României: “România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”), precum şi prevederilor Art. 2 alin. (1) şi (2) din Constituţia României: (1) suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) niciun grup şi nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu”.

    “Luarea deciziilor prin calea directă a referendumului trebuie să implice o majoritate de participare a cetăţenilor, iar reglementarea unui cvorum de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente poate aduce atingere principiilor generale pe care se întemeiază statul român, respectiv caracterului democratic, reprezentând o încălcare a prevederilor Art. 1 alin. (3) din Constituţia României, republicată”, se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    “Cum exprimarea unei voinţe unitare nu este practic posibilă, exprimarea voinţei unei majorităţi cât mai largi reprezintă voinţa cea mai apropiată de idealul unei voinţe unitare. Într-un stat democratic, toţi cetăţenii care sunt afectaţi de o decizie trebuie să aibă posibilitatea de a participa la luarea deciziei, fie în mod direct, fie prin reprezentanţi aleşi, iar decizia finală trebuie să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor”, arată Traian Băsescu.

    Preşedintele consideră că “prin noţiunea de „majoritate” se înţelege partea sau numărul cel mai mare dintr-o colectivitate, respectiv 50% plus unul din numărul total”, invocând ca argumente mai multe articole din Constituţie: Art. 67 care reglementează un cvorum legal pentru adoptarea legilor, hotărârilor şi moţiunilor, Art. 76 alin. (1) care se referă la adoptarea cu votul majorităţii a legilor organice şi a hotărârilor, Art. 81 alin. (2) referitor la alegerea preşedintelui României din primul tur de scrutin.

    PRECEDENTUL DIN IULIE 2012

    Preşedintele Băsescu invocă, în sprijinul său, decizia de anul trecut a CCR (Decizia nr 731 din 10 iulie 2012), pe marginea legii introduse de USL care prevedea un cvorum de aprobare de 50% plus unu pentru referendumul de demitere a preşedintelui. Legea respectivă reafirma însă regula cvorumului de participare, care prevedea că demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale.

    CCR confirma atunci, în privinţa regulii cvorumului de participare, că “întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente (…) reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală.”

    “Schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, relevantă fiind Decizia nr. 731/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 478/2012, fără a interveni vreun element nou, nu se justifică. Considerăm că un cvorum de participare prea restrâns va conduce la adoptarea unor decizii majore aplicabile tuturor cetăţenilor şi va face posibilă exercitarea suveranităţii naţionale de o minoritate a populaţiei, încălcându-se principiile democraţiei”, arată preşedintele.

    PRECEDENTUL DIN IUNIE 2013

    Rămâne de văzut însă dacă CCR va alege să invoce decizia sa de anul trecut spre a da câştig de cauză contestaţiei preşedintelui sau va invoca decizia sa din acest an, care atestă o opinie complet diferită.

    CCR a aprobat prin Decizia nr 334 din 23 iunie 2013 reducerea de la 50% plus unu la 30% a cvorumului de participare la referendum, aşa cum prevede noua lege contestată acum de preşedintele Traian Băsescu, însă cu intrare în vigoare numai după un an de zile. CCR s-a prevalat de Codul de bune practici în materie de referendum al Comisiei de la Veneţia (2006-2007), care spune că pentru asigurarea stabilităţii legislative, “aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie să poată fi modificate cel puţin un an înainte de referendum”.

    CCR s-a pronunţat pentru că fusese sesizată de PDL, UDMR şi PP-DD, care nu cereau amânarea cu un an a aplicării legii, ci reclamau acelaşi lucru ca şi preşedintele Băsescu acum, anume nereprezentativitatea unui referendum cu prag prea scăzut de prezenţă. CCR a respins însă această sesizare, arătând în motivarea deciziei sale că “prevederile art.2 alin.(1), art.90, art. 95 alin. (3) şi art.151 alin.(3) din Constituţie nu dispun expres cu privire la un anumit prag de participare la vot. Curtea nu a identificat vreun text care să impună ori să recomande un cvorum de participare la referendum, toate dispoziţiile constituţionale făcând referire la stabilitatea legislaţiei electorale, inclusiv cea cu privire la referendum”.

    “Prin urmare, reglementarea sau modificarea condiţiilor privind validarea referendumului este de competenţa exclusivă a legiuitorului, numai acesta fiind cel îndreptăţit potrivit art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituţie să reglementeze organizarea şi desfăşurarea prin lege organică a acestui instrument de consultare populară. De aceea, Curtea apreciază că varianta de reglementare a cvorumului de participare aleasă de legiuitor prin legea supusă controlului de constituţionalitate, asigură o rerezentativitate suficientă de natură a conferi deciziei adoptate forţa care reflectă voinţa populară, astfel încât suveranitatea poporului, consacrată la art. 2 din Constituţie, să nu fie afectată în vreun fel”, continuă textul din motivarea deciziei CCR.

    Mai mult, CCR arată că în Constituţie este consacrat dreptul de a vota, nu şi obligaţia, astfel încât absenteismul este el însuşi o opţiune. “Exprimarea unei opţiuni politice poate avea loc nu numai prin participarea la referendum, ci şi chiar prin neparticiparea la acesta, mai ales în situaţiile în care legislaţia relevantă impune un anumit cvorum de participare. În acest fel, se poate crea o majoritate de blocaj raportat la numărul cetăţenilor unui stat; în acest mod, cei ce aleg sănu îşi exercite dreptul la vot consideră că printr-o conduită pasivă îşi pot impune voinţa politică. Astfel, alegând să nu îşi exercite un drept constituţional, cetăţenii îşi văd realizate propriile lor convingeri prin neacceptarea, în mod indirect, a celor contrare”.

    Această observaţie a CCR, venită după referendumul din iunie 2012 când opozanţii demiterii preşedintelui şi-au exprimat opţiunea boicotând referendumul, este conţinută ţi în documentele Comisiei de la Veneţia, care în general nu recomandă instituirea unui cvorum de prezenţă (care stimulează strategiile bazate pe absenteism ca mijloc de invalidare a referendumurilor) şi nici a unui cvorum de aprobare (care riscă să ducă la situaţii când proiectul supus referendumului este aprobat cu majoritatea celor prezenţi la vot, dar nu şi cu majoritatea alegătorilor de pe listele electorale).

    Totuşi, Comisia de la Veneţia precizează că sunt situaţii când un cvorum de participare este necesar pentru a da autoritate rezultatului votului, iar atunci când legea generală a referendumului dintr-o ţară prevede cvorumuri, este recomandabil ca acestea să se aplice unitar pentru toate tipurile de referendum şi să se asigure stabilitatea legislativă – stabilitate pe care a insistat CCR prin decizia sa de a amâna aplicarea acestei legi cu un an.

     

  • Pragul de 30% la referendum, ADOPTAT. Camera Deputaţilor a respins cererea de reexaminare a preşedintelui

     Deputaţii au adoptat proiectul cu 223 de voturi “pentru”, 72 de voturi “împotrivă” şi 23 de abţineri, PDL anunţând că a votat împotrivă.

    Proiectul de lege prevede că referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente.

    Gheorghe Tinel (PDL) a precizat de la tribunal Parlamentului, după votarea acestui proiect de lege, că deputaţii PDL au votat împotrivă, deoarece consideră că “în acest moment tânăra democraţie are nevoie de un vot majoritar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns România în clubul select al ţărilor care contează cu adevărat în industria auto mondială

    Turcia este una dintre cele mai dinamice economii ale lumii, unde anual se produc peste un milion de autovehicule, dintre care puţin peste jumătate reprezintă autoturismele. Mai mult, apropierea de Europa, dar şi lipsa inconvenientelor de a fi o ţară membră a Uniunii Europene au făcut din această ţară un magnet pentru constructorii auto. Aici nu se produc doar Fiat sau Renault, care întâi s-au concentrat pe maşini ieftine, ci şi Hyundai, constructorul coreean preferând Turcia pentru construcţia primei fabrici din afara ţării natale.

    Care este legătura dintre Dacia şi Hyundai? Ambele concurează cu anumite modele pe un palier de preţ similar, în jurul sumei de 10.000 de euro, ambele urmăresc obţinerea unui cost de producţie cât mai redus şi vor să cucerească piaţa europeană.

    Din acest motiv, Steffen Gaenzle, specialistul firmei de consultanţă AT Kearney pentru industria auto, este de părere că România ar trebui să urmeze modelul Turciei şi să fie poarta din est a intrării în Europa pentru industria auto.

    În vara acestui an, atât Dacia, cât şi Hyundai au organizat vizite în cadrul uzinelor din Mioveni şi Izmit, Turcia, prima fiind cea mai mare platformă industrială a Renault, iar a doua, prima fabrică a sud-coreenilor din Europa, cu toate că se află pe partea asiatică a Turciei.

    În ambele uzine se produc automobile apropiate – Sandero şi Hyundai i20 – acestea având preţuri relativ asemănătoare, dar accente diferite: Dacia Sandero mizează în primul rând pe un preţ de pornire cât mai mic, de 6.990 de euro, cu toate că astăzi extrem de puţini clienţi achiziţionează un automobil cu o echipare demnă de începutul secolului trecut, în timp ce la Hyundai miza este un automobil mai modern şi cu mai multe opţionale disponibile. Iar aici încep diferenţele.

    Spre exemplu, în timp ce la Mioveni este produs un automobil care obţine patru stele la testele de siguranţă Euro NCAP, la Izmit este asamblat unul de cinci stele, care oferă mai multă siguranţă.
    Diferenţele dintre cele două uzine pornesc în primul rând de la ideea de bază: la Dacia se mizează pe oameni, în timp ce la Hyundai pe roboţi. Dacă la Dacia salariul mediu este undeva la 2.600 de lei net, iar cei de pe bandă au undeva în jur de 2.000 de lei, la Hyundai în Turcia un operator are echivalentul în dolari a peste 3.500 de lei.

    „La noi în uzină salariile au crescut şi angajaţii au peste 1.000 de dolari. Şi la nivel de ţară salariul mediu a crescut, chiar dacă numai cu rata inflaţiei„, spune unul dintre inginerii de pe platforma industrială a coreenilor. În România însă, la Dacia, lucrează 13.500 de angajaţi dintre care 8.000 – 9.000 în uzina auto, iar acest lucru scoate în evidenţă diferenţele. În timp ce la Dacia la presaj cele mai multe operaţiuni sunt coordonate de muncitori, nevoiţi să stea foarte aproape de maşinile de sute de tone şi să îndure condiţii de muncă nu dintre cele mai bune, la Hyundai procesul este automatizat 100%, iar unitatea de presaj este închisă. Rezultatul? Uzina poate fi foarte uşor comparată cu o sală de operaţii din punctul de vedere al curăţeniei. Dar, la Hyundai, cu toate că au o treime din producţia de la Dacia, numărul angajaţilor din fabrica auto este de 1.600 de oameni, adică de aproape şase ori mai mic decât la Mioveni.

     

  • Facebook a depăşit un nou prag. La cât a ajuns valoarea de piaţă a companiei

     Valoarea de piaţă a Facebook a depăşit pentru prima dată pragul de 100 miliarde de dolari.

    Acţiunile companiei au crescut luni cu 1,9% şi au închis la 41,34 dolari, după ce au atins pentru scurt timp nivelul de 41,94 dolari, cea mai ridicată cotaţie după listarea din luna mai a anului trecut, transmite Bloomberg.

    Facebook a crescut pe bursă cu 55% de la începutul acestui an, faţă de un câştig de 16% pentru indicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York.

    În acest context, reţeaua de socializare a încheiat şedinţa bursieră de luni cu o valoare de piaţă de 100,68 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai aglomerate rute ale Wizz Air în România

    Londra Luton şi Roma Ciampino sunt două dintre cele mai populare rute operate de Wizz Air din România.

    Wizz Air a transportat anul trecut 2,76 milioane de pasageri, potrivit oficialilor companiei aeriene low-cost, trafic în creştere 2,2% faţă de 2011 şi sub estimările de 3 milioane de euro anunţate în octombrie. Pentru anul acesta este estimat un trafic de peste 3 milioane de pasageri pe piaţa locală. Compania maghiară Wizz Air are ca in­vestitor prin­cipal fon­dul american de private equity Indigo Partners. 

  • CC: Pragul de 30% la referendum e constituţional în măsura în care nu se aplică un an de la intrarea în vigoare

     Curtea a dat publicităţii următoarea decizie:

    “Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, decide: respinge obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi constată că dispoziţiile legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt constituţionale în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii”.

    CC precizează că decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică preşedintelui României şi se publică în Monitorul Oficial Partea I.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Constantinescu, Iliescu, Băsescu au fost aleşi cu circa 25% din votul alegătorilor

     Antonescu a afirmat că salută adoptarea legii care modifică pragul la referendum, precizând că “bântuie” o interpretare deformată asupra iniţiativei privind reducerea cvorumului, conform căreia propunerea ar duce la restrângerea numărului de votanţi.

    “Nu este adevărat că unul din trei români se vor pronunţa asupra Constituţiei. Este adevărat că e suficient ca unul din trei români, cetăţeni români cu drept de vot de fapt, să se pronunţe. Altfel, se pot pronunţa oricând şi cred că toţi ne dorim să se pronunţe toţi cetăţenii români cu drept de vot până la ultimul, oriunde s-ar afla el pe planeta aceasta, chiar şi în spaţiu”, a declarat liderul PNL.

    El a menţionat că prevederea privind reducerea pragului la referendum dă şansa celor care se prezintă la urne ca votul acestora “să aibă un sens”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro