BusinessMagazin

Tag: piata

  • Prăbuşire globală pe burse: Noile tarife impuse de Trump şi colapsul sectorului tehnologic alimentează panica printre investitori şi declanşează un val de vânzări masive la nivel mondial

    Acţiunile globale au înregistrat scăderi vineri, după ce noile ameninţări tarifare ale lui Donald Trump au accentuat presiunea asupra unei pieţe deja afectate de vânzările masive din sectorul tehnologic de pe Wall Street, scrie The Irish Times.

    Indicele Stoxx Europe 600 a pierdut 0,6% în primele ore de tranzacţionare, influenţat de o scădere de 0,9% a indicelui german DAX, puternic orientat spre export, şi de un declin de 0,6% al indicelui de referinţă CAC 40 al Franţei.

    Pieţele asiatice au fost, de asemenea, afectate: indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 2,9%, Kospi din Coreea de Sud a pierdut 3,4%, iar Hang Seng din Hong Kong a coborât cu 3,3%. În China continentală, indicele de referinţă CSI 300 a înregistrat o scădere de 2%.

    Aceste pierderi au urmat unei zile tumultuoase pe pieţele americane, unde acţiunile din sectorul tehnologic au condus declinul. Nasdaq Composite a închis cu un minus de 2,8%, iar S&P 500 a scăzut cu 1,6%, pierzând astfel toate câştigurile acumulate în acest an.

    „Ultimele zile au fost dificile pentru mulţi investitori… Anunţul lui Trump privind noile tarife a zguduit o piaţă deja fragilă”, a declarat Mohit Kumar, analist la Jefferies.

    Joi, Trump a luat investitorii prin surprindere anunţând un tarif suplimentar de 10% asupra importurilor chinezeşti şi confirmând că va impune taxe pentru produsele din Canada şi Mexic începând cu 4 martie.

    Deşi preşedintele a ameninţat în repetate rânduri cu măsuri tarifare de la preluarea mandatului luna trecută, până acum a aplicat doar un tarif de 10% asupra importurilor chineze. Cu toate acestea, temerile privind un posibil război comercial au început să afecteze încrederea consumatorilor din SUA, cea mai mare economie a lumii.

    Un indice al Conference Board, publicat săptămâna aceasta, arată că încrederea consumatorilor americani a înregistrat cea mai mare scădere din august 2021.

    Pe lângă îngrijorările legate de economie, investitorii sunt tot mai precauţi şi în ceea ce priveşte evaluările ridicate ale companiilor din sectorul tehnologic.

    Producătorul de cipuri Nvidia, care a fost principalul beneficiar al entuziasmului investitorilor pentru inteligenţa artificială în ultimii doi ani, a scăzut cu 8,4%. Deşi profitul său din trimestrul al patrulea a depăşit aşteptările analiştilor, rezultatele nu au fost suficient de impresionante pentru a stimula un raliu mai amplu pe piaţă.

    „Nvidia nu mai are acelaşi impact exploziv asupra pieţei americane, aşa cum a avut în ultimii doi ani, când rapoartele sale financiare declanşau adesea creşteri masive”, a remarcat Mike Zigmont, co-director de tranzacţionare la Visdom Investment Group.

  • Bitcoin se prăbuşeşte: Politica tarifară a lui Trump declanşează haos pe pieţele cripto. Investitorii intră în alertă

    Criza Bitcoin s-a adâncit vineri, pe măsură ce investitorii s-au orientat către active sigure în urma noilor ameninţări tarifare ale preşedintelui american Donald Trump. Acest declin reprezintă o corecţie drastică pentru una dintre cele mai populare strategii de tranzacţionare asociate cu Trump, relatează Bloomberg.

    Criptomoneda a scăzut vineri cu până la 7,1%, atingând cel mai redus nivel de la începutul lunii noiembrie. De asemenea, Bitcoin a pierdut aproximativ 27% din valoare faţă de maximul istoric atins în urmă cu mai puţin de şase săptămâni. Prăbuşirea s-a extins asupra întregii pieţe cripto, cu Ether, Polkadot şi XRP înregistrând, de asemenea, scăderi de peste 7%.

    „Ultima dată când am văzut un astfel de fenomen a fost în 2022”, a declarat Caroline Bowler, director executiv al BTC Markets Pty Ltd, făcând referire la aşa-numita „iarnă cripto”, când preţurile criptomonedelor s-au prăbuşit din cauza creşterii ratelor dobânzilor şi a dificultăţilor din industrie. „Această scădere poate fi interpretată ca o reacţie la temerile macroeconomice privind tarifele impuse de Trump şi incertitudinea geopolitică”.

    Joi, Trump a anunţat că va impune tarife de 25% pentru Canada şi Mexic începând cu 4 martie, punând capăt speranţelor că ar putea reveni asupra acestei măsuri după o amânare anterioară. În plus, el a declarat că importurile chineze vor fi supuse unei taxe suplimentare de 10%, ceea ce a determinat oficialii de la Beijing să promită „toate măsurile necesare” ca răspuns.

    Tensiunile comerciale au provocat vineri o aversiune generală faţă de risc pe pieţe, ceea ce a dus la scăderi pe majoritatea burselor asiatice şi la o deschidere negativă a pieţelor europene. Totuşi, criptomonedele – extrem de sensibile la schimbările în apetitul pentru risc – au fost printre cele mai afectate.

    Această corecţie rapidă reflectă schimbarea dramatică a sorţii pentru una dintre cele mai populare strategii de tranzacţionare asociate cu Trump: achiziţionarea de Bitcoin în speranţa că o abordare favorabilă criptomonedelor din partea preşedintelui va declanşa un raliu extins.

    Această strategie a funcţionat o perioadă. Bitcoin a atins un maxim istoric de 109.241 de dolari pe 20 ianuarie, ziua învestirii lui Trump. Însă, în ultimele săptămâni, criptomonedele au fost supuse unei presiuni tot mai mari din cauza temerilor că politica agresivă a preşedintelui în privinţa comerţului global ar putea avea consecinţe economice negative.

    „Având în vedere contextul macroeconomic, nu este surprinzător că ne aflăm în această situaţie”, a declarat Stefan von Haenisch, director de tranzacţionare over-the-counter pentru regiunea Asia-Pacific la Bitgo Inc., o firmă de custodie a criptomonedelor. Potrivit lui, comercianţii încă aşteaptă ca Trump să vină cu măsuri concrete pentru sector, inclusiv crearea unui stoc strategic de Bitcoin.

  • Răzvan Popescu, CEO Romgaz: Nu avem nicio temere că în momentul în care va apare gazul din Marea Neagră nu vom avea cumpărători. Ştim care este apetitul pieţei, ştim care sunt termenele de livrare. Nu cred că vor fi probleme la vânzare

    Gazul din Marea Neagră nu ridică nicio îndoială în privinţa cererii, mai ales în contextul în care securitatea energetică a devenit o prioritate la nivelul Europei, lucru care oferă o siguranţă că resursele extrase îşi vor găsi rapid cumpărători, este de părere Răzvan Popescu, CEO Romgaz.

    “Nu avem nicio temere că în momentul în care va apare gazul din Marea Neagră nu vom avea cumpărători. Înainte ca o companie producătoare de gaz să înceapă aceste vânzări, stabileşte contacte cu jucătorii mari din zonă, cu traderii, cu consumatorii mari. Toate aceste întâlniri au avut loc. Am văzut care este apetitul pieţei, ştim care ar fi termenele de livrare. Nu cred că vor fi probleme pentru vânzare”,a spus Răzvan Popescu la ZF Power Summit 2025.

    Alte declaraţii:

    ♦ În momentul în care vom comercializa gazul din Marea Neagră, o vom face printr-o procedură transparentă, respectând toate prevederile legii Offshore. Urmează ca această procedură să fie elaborată în cadrul sucursalei Romgaz Black Sea Limited şi când vom face aceste demersuri vom anunţa piaţa.

    ♦ În principal, avem obligaţia să respectăm joint operating agreement pe care îl avem cu operatorul. Urmează forajul, platforma a ajuns în decembrie în Marea Neagră, lucrările sunt aproape de finalizare, iar aceasta va pleca în vedere începerii forajului cu cele 10 sonde.

    ♦ În paralel, Saipem, contractorul din proiect construieşte infrastructura productivă astfel ca în 2026 să atingem acel apogeu al operaţiunilor din Marea Neagră, împreună cu forajul şi instalarea infrastructurii de producţie. Pentru Romgaz, acest lucru implică costuri ridicate – am avut prima emisiune de obligaţiuni în 2024, care a arătat un real interes al pieţelor internaţionale, în primul rând, pentru acest proiect. O sa mai avem încă cel puţin o emisiune de obligaţiuni. Există provocări şi noi trebuie să ne alegem foarte bine momentul următoarei emisiuni de obligaţiuni.

    ♦ În paralel cu proiectul Neptun Deep, anul acesta s-au văzut realizările Romgaz în ceea ce priveşte producţia de gaze naturale. Am avut o producţie în creştere de peste 3,6%, după câţiva ani de scădere. O mare parte din această producţie provine din investiţiile care au fost efectuate pe parcursul anilor precedenţi, în special în proiectul Caragele, care rămâne prioritar pentru Romgaz. În ianuarie, a fost finalizată încă o sondă de mare adâncime la Caragele, care sperăm s-o punem în producţie până la finalul lunii martie. Suntem în foraj cu încă două sonde de mare adâncime, una la 4.910 metri. Pentru a putea păstra acest ritm şi acest nivel ridicat de producţie, aceste investiţii sunt absolut necesare nu numai în foraj, ci şi în infrastructura de suprafaţă productivă.

    ♦ Ne uităm la piaţa de îngrăşăminte din România. Automat un producător de gaze naturale ar avea o sinergie interesantă cu un astfel de activ. În acest moment suntem în perioada de consultare şi de evaluare a bunurilor din piaţă.

    ♦ Pe furnizare am prelungit cu 2 săptămâni licitaţia în vederea achiziţiei de soft şi prin clarificările care au fost transmise estimăm ca în T3/2025 să fim pregătiţi să intrăm cu primele oferte de furnizare.

    ♦ Fără o energie sigură şi un preţ competitiv este foarte greu să ai o industrie în creştere în România şi în Europa, iar coroborat cu tot ce înseamnă Net-zero industry act, care face parte din Green Deal, care adaugă anumite poveri pe industrie şi are anumite obligativităţi, fără o abordare mai pragmatică a acestor implementări, va fi destul de dificil pentru a avea o creştere industrială.

    ♦ În această îndustrie investiţiile sunt pe perioade lungi. Aceste proiecte trebuie menţinute, trebuie menţinute investiţiile, iar companiile care derulează aceste proiecte trebuie să aibă predictibilitate pentru a le putea implementa. Astfel vom putea aduce securitatea pe care toţi ne-o dorim şi preţuri competitive în România.  


     

     

  • Registrul Auto Român (RAR): Atenţie unde vă reparaţi autovehiculul – alegeţi întotdeauna un atelier autorizat!

    Registrul Auto Român (RAR), le atrage atenţia posesorilor de autovehicule să aibă grijă unde-şi repară autovehiculul şi să aleagă, întotdeauna, un atelier autorizat, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    Registrul Auto Român desfăşoară activităţi complexe pentru supravegherea pieţei naţionale din aria de competenţă, dar conştientizarea riscurilor pe care le pot genera improvizaţiile este un pas esenţial pentru a putea creşte împreună gradul de siguranţă în trafic.

    Menţinerea şi depăşirea standardelor înalte pe care RAR le aplică în activităţile de inspecţie şi control, prin Direcţia Supraveghere Piaţă, presupune acţiuni organizate pe paliere multiple, dincolo de acţiunile de control propriu-zise. Noi suntem prezenţi în toate domeniile cu care se intersectează un autovehicul pe parcursul perioadei de exploatare, de la piaţa componentelor auto, la controalele efectuate în atelierele de reparaţii, în staţiile de inspecţie tehnică periodică sau în atelierele TLV şi până în piaţa centrelor de dezmembrări de maşini.

    Doar anul trecut RAR a blocat, după ce am răspuns solicitărilor venite din partea autorităţilor vamale, 18 transporturi de componente auto neconforme cu normele europene.

    “Le recomandăm posesorilor de autovehicule să se gândească din următoarea perspectivă la economia pe care cred că o fac atunci când aleg să meargă într-un atelier improvizat. În cazul în care calitatea lucrărilor nu este cea dorită, nu există o garanţie reală pentru intervenţia efectuată, iar apoi intervine dificultatea în a demonstra că autovehiculul va fost reparat în acel atelier, atunci când sesizaţi autorităţile. Altfel spus, acţiunile legale împotriva persoanelor neautorizate care desfăşoară activităţi de reparaţii necesită mai mult timp şi mai multe resurse implicate”, atenţionează ing. Mihai Dogărescu, şeful Direcţiei Supraveghere Piaţă. În paralel, RAR a implementat posibilitatea concilierii între clienţi şi agenţii economici, o metodă prin care specialiştii noştri încearcă să medieze neînţelegerile cu acordul părţilor, salvând astfel timp şi resurse. Concilierea este posibilă doar dacă reclamantul îşi manifestă acordul pentru acest proces.

    Vedeţi AICI comunicatul integral

     

     

  • Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa lucrărilor de construcţie de locuinţe

    Autoritatea de concurenţă are indicii că trei companii şi-au coordonat comportamentul cu scopul de a împărţi piaţa serviciilor de proiectare şi execuţie a lucrărilor de construcţii de locuinţe în judeţul Arad, în cadrul licitaţiei organizate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

    „În acest context, au fost efectuate inspectii inopinate la sediile Chintoflor Construct SRL, Dacodrin SRL şi Master Project Concept SRL. O parte dintre indiciile care au stat la baza declanşării investigaţiei au fost transmise de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe”, arată Consiliul Concurenţei într-un comunicat de presă transmis miercuri.

    Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

    În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

  • Cum evoluează şi unde se află România din punct de vedere al pieţei de cybersecurity? Cum pot companiile româneşti din IT să fie jucători mai puternici pe piaţa de cybertech? Urmăriţi ZF Live marţi, 18 februarie, ora 12.30, o discuţie cu Lucian Viziteu, fondator şi CEO Expertware

    Cum evoluează şi unde se află România din punct de vedere al pieţei de cybersecurity? Cum pot companiile româneşti din IT să fie jucători mai puternici pe piaţa de cybertech? Urmăriţi ZF Live marţi, 18 februarie, ora 12.30, o discuţie cu Lucian Viziteu, fondator şi CEO Expertware

     

    Urmăriţi emisinea ZF Live aici de la ora 12.30

    Trimiteţi întrebările voastre pe adresa zf24@zf.ro sau în postările dedicate de pe pagina de Facebook

  • Avertismentul lui Warren Buffett este greu de ignorat. Ce s-ar putea întâmpla anul acesta

    Ultimii doi ani au fost excepţionali pentru piaţa de capital din SUA. De la sfârşitul anului 2022 până la finalul anului 2024, indicele de referinţă S&P 500 (^GSPC) a crescut cu 53%.

    Entuziasmul legat de inteligenţa artificială şi reducerea dobânzilor cu un punct procentual au impulsionat indicii bursieri majori spre noi maxime istorice. Conform cercetărilor efectuate de JPMorgan Chase, investiţiile în S&P 500 în zilele când acesta atinge noi maxime tind să genereze randamente uşor peste medie în următoarele 12 luni, scrie platforma The Motley Fool.

    Totuşi, ascensiunea spectaculoasă a S&P 500 a lăsat multe acţiuni la evaluări extrem de ridicate. Cel mai faimos investitor în valoare din America, Warren Buffett, nu a declarat explicit că se aşteaptă la o corecţie a pieţei, dar acţiunile sale sugerează această posibilitate. Compania pe care o gestionează, Berkshire Hathaway (BRK.A, BRK.B), a vândut un volum semnificativ de acţiuni, fapt ce ar putea determina investitorii să reevalueze deciziile de a investi în fonduri tranzacţionate la bursă (ETF-uri) care urmăresc indicele S&P 500.

    În primele nouă luni ale anului 2024, valoarea totală a acţiunilor deţinute de Berkshire Hathaway a scăzut cu 23%, ajungând la 271,7 miliarde USD. Buffett a vândut peste 605 milioane de acţiuni Apple, reducând astfel participaţia sa la gigantul tehnologic cu mai mult de două treimi. De asemenea, a renunţat la participaţii semnificative în companii precum Snowflake, Paramount Global şi HP. Aceste vânzări indică faptul că Buffett nu găseşte în prezent acţiuni la preţuri atractive, pe măsură ce actuala tendinţă ascendentă a pieţei intră în al treilea an. La preţurile recente, acţiunile din indicele S&P 500 se tranzacţionează în medie la 24,7 ori câştigurile realizate, un nivel istoric ridicat.

    Indicatorul Buffett: Semnal de avertizare

    Un alt semnal de alarmă este aşa-numitul Indicator Buffett, un raport între capitalizarea totală a pieţei de acţiuni din SUA şi produsul intern brut (PIB) al ţării. Decenii în urmă, Buffett descria acest raport drept „probabil cea mai bună măsură a evaluărilor la un moment dat.” În prezent, indicatorul se află într-o zonă de pericol, ceea ce sugerează că piaţa este supraevaluată. Într-o perioadă în care investitorii se lasă dominaţi de entuziasmul pieţei, citatul faimos al lui Buffett rămâne relevant: „Fii temător când ceilalţi sunt lacomi şi lacom când ceilalţi sunt temători.” Vânzările recente de acţiuni de către Berkshire Hathaway ar putea fi interpretate ca un semnal că Buffett anticipează o corecţie a pieţei în viitorul apropiat.

     

     

  • Ne luăm adio de la maşinile electrice?

    Revoluţia maşinilor electrice pare că s-a lovit de un zid. După ce în SUA cererea pentru automobilele „verzi” a slăbit, iar Donald Trump pare mai pornit ca niciodată să mizeze pe petrol, marii producători auto precum  BMW au schimbat macazul şi au decis să se concentreze pe dezvoltarea maşinilor tradiţionale, scrie Financial Times.

    „Ar fi prostesc să credem că trecerea către automobilele electrice este un drum cu un singur sens. Ne aşteaptă un rollercoaster şi de aceea am decis să investim în motoarele cu combustie” a spus John Goller, membru în boardul BMW.

    Anul trecut, compania a emis un avertisment privind profitul după ce a fost afectată de scăderea vânzărilor în China şi a fost nevoită să recheme în service 1,5 milioane de vehicule din cauza sistemelor de frânare cu defecte dezvoltate de producătorul de piese auto Continental.

    Vânzările de maşini complet electrice ale grupului au crescut cu 13,5% anul trecut, ajungând la 426.594 de vehicule, reprezentând 17% din totalul vânzărilor. Incluzând hibrizii, doar 24% din automobilele BMW sunt electrice.

    „Am anticipat că oamenii nu vor dori să fie priviţi cu ură din cauza combustibilului pe care îl folosesc şi am mers pe calea pe care toţi o urmează acum”, amai spus Goller.

    Analiştii spun că BMW este mai bine poziţionat decât rivalii săi pentru a îndeplini obiectivele stricte ale UE privind emisiile fără a face un compromis în privinţa preţului. De asemenea, BMW este mai puţin expus la războiul comercial al lui Trump, deoarece 65% din maşinile sale vândute în SUA sunt construite acolo.

    În acest an, grupul va lansa linia de automobile Neue Klasse, care va sta la baza următoarei generaţii de vehicule electrice cu autonomie mai mare, încărcare mai rapidă şi software îmbunătăţit, despre care analiştii  spun că va „consolida poziţia de lider în ceea ce priveşte piaţa vehiculelor electrice”

    Însă China se dovedeşte a fi o provocare pentru producătorul auto din Munchen. Vânzările BMW şi Mini (deţinut de BMW – n.r.) pe cea mai mare piaţă auto din lume au scăzut cu peste 13% anul trecut, ajungând la 714 530 de maşini, o scădere mai severă decât cea a rivalilor Mercedes-Benz şi Audi.

    Analiştii de la Citigroup au avertizat că BMW rămâne vulnerabil în China, unde intensificarea presiunii asupra preţurilor a forţat producătorii auto să reducă preţurile. Scăderea vânzărilor în această ţară, unde BMW livrează încă puţin sub o treime din automobilele sale, „rămâne principala noastră preocupare”, au declarat analiştii Citi.

    Goller a recunoscut că este puţin probabil ca China să revină la creşterea economică explozivă care a atras iniţial producătorii auto străini să inunde ţara.

    „Dar încă vedem o piaţă în creştere … şi, prin urmare, ambiţia noastră este în mod clar să  intrăm pe o piaţă în creştere”, a spus el.

    Goller a adăugat că nu ar trebui să fie „un şoc” faptul că mărcile chinezeşti preiau rapid cota de piaţă internă de la producătorii auto străini.

    „Maşinile sunt foarte bune din punct de vedere tehnologic, dar suntem pregătiţi”

  • Bursa încheie o săptămână de vis, la capătul căreia a crescut cu 3,6% prin BET: Capitalizarea companiilor, plus 16 mld. lei. Vineri, cea mai mare lichiditate pe acţiuni din ultimele două luni

    Indicele BET – de referinţă pentru Bursa de Valori Bucureşti şi întreaga piaţă locală de capital – a crescut vineri, 14 februarie cu 0,87% şi a dus dinamica săptămânală la 3,6%, una dintre cele mai bune din ultimele luni.

    În cinci zile, valoarea de piaţă cumulată a societăţilor româneşti listate la BVB a urcat cu 15,7 miliarde de lei la 389,8 miliarde, în contextul în care acţiuni precum Transelectrica şi Transgaz au crescut cu 9%, respectiv 12%, iar lichiditatea a fost în continuare susţinută de blue chip-uri precum Banca Transilvania, OMV Petrom şi Hidroelectrica.

    „Cred că investitorii s-au mai relaxat puţin după agitaţia politică din ultimele luni. În absenţa unor ştiri noi, bursa îşi reia creşterea, cel puţin deocamdată. Până la urmă, BET a pierdut mult din creştere în a doua parte a anului trecut, poate e normal să recupereze o parte din această pierdere în absenţa altor ştiri negative”, spune Răzvan Paşol, CEO al administratorului de active Patria Asset Management, pentru ZF.

    Vineri, cele mai ridicate randamente din structura BET au fost consemnate de Romgaz (3,7%), Aquila Part Prod (2%), Antibiotice Iaşi (1,6%), Transelectrica (1,4%), TeraPlast Bistriţa (1,3%), Fondul Proprietatea (1,3%), Nuclearelectrica (1,2%), BRD SocGen (1,1%) şi Banca Transilvania (1,1%).

    „Recomand, totuşi, prudenţă, adică investiţii pe termen lung, de preferat realizate recurent, şi o bună alocare pe clase de active (acţiuni, instrumente cu venit fix) în funcţie de profilul de risc al fiecărei persoane”, continuă Răzvan Paşol.

    Randamentele indicilor au ajuns la 1% pentru BET-EF, care acoperă sectoarele energetic şi financiar, şi 0,77% pe BET-BK, de referinţă pentru investitorii instituţionali. De la începutul anului, cea mai ridicată dinamică este afişată de BET-NG, unde sunt incluse companii din energie şi utilităţi, respectiv 7,4%.

    Lichiditatea pieţei principale de acţiuni a însumat 81,5 milioane de lei, cel mai ridicat nivel din data de 23 decembrie, când rulajul a atins 111 milioane. Valoarea tranzacţiilor realizate cu toate instrumentele financiare a ajuns în ultima sesiune de săptămâna trecută la 93,5 milioane de lei, dintre care Banca Transilvania a asigurat peste 20 de milioane.

    „Evoluţia indicelui BET de la începutul anului a fost susţinută de creşterile companiilor din sectorul energetic, precum Transelectrica, Transgaz şi Romgaz. Cu toate acestea, volatilitatea din finalul anului 2024 ar putea persista şi în 2025 pe fondul măsurilor fiscale şi al incertitudinilor politice. Factori precum liberalizarea pieţei de energie şi reintroducerea unor taxe ar putea influenţa semnificativ traiectoria indicelui”, adaugă Adrian Sîrbu, manager de fond, Certinvest.

     

  • Start-up-ul românesc Bonapp.eco intră în grupul ungar Munch, prezent deja pe mai multe pieţe din regiune: Cele două aplicaţii mobile anti-risipă alimentară disponibile pe plan local vor deveni una singură. Fondatorii şi investitorii Bonapp.eco rămân în continuare în business

    Start-up-ul românesc Bonapp.eco, fondat în 2021 de antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, intră în grupul ungar Munch, lider pe mai multe pieţe din regiune cu aplicaţia sa mobilă anti-risipă alimentară. Operaţiunile locale ale start-up-ul ungar Munch, care a intrat pe piaţa din România în martie 2024, şi operaţiunile start-up-ului local Bonapp.eco se vor integra în perioada următoare, iar cele două aplicaţii mobile de combatere a risipei alimentare vor deveni una singură. Astfel, cumulat, aplicaţia, care se va baza pe platforma Munch, va avea peste 2.000 de locaţii partenere în România.

    „România este una dintre cele mai mari şi dinamice pieţe din Europa Centrală şi de Est, ceea ce o face o prioritate strategică pentru noi. Bonapp a construit un brand puternic în această ţară efervescentă, colaborând cu parteneri de renume precum PENNY şi Starbucks. În plus, reţeaua extinsă a echipei Bonapp în regiune deschide oportunităţi extraordinare pentru extinderea noastră în Europa. Suntem încântaţi să ne unim forţele şi să dezvoltăm împreună acest business”, a declarat Kirill Perepelica, cofondator Munch. Pe lângă Ungaria şi România, start-up-ul este prezent şi în Cehia şi Slovacia, unde la fel ca pe piaţa mamă este lider pe zona de soluţii anti-risipă de mâncare.

    La nivel de grup, Munch are acum în total peste 6.000 de locaţii în toate cele patru ţări în care activează, iar cumulat, businessurile Munch şi Bonapp.eco, s-au ridicat anul trecut la 7,5 milioane de euro.
    Munch a intrat pe plan local în primăvara anului trecut şi a reuşit să ajungă în această perioadă la peste 180 de locaţii partenere din Bucureşti şi Iaşi, aplicaţia fiind descărcată de peste 80.000 de utilizatori.

    Aplicaţia Bonapp.eco a fost lansată în noiembrie 2021 pe piaţa locală de către Grégoire Vigroux, împreună cu Diego Roy de Lachaise, Luka Zivkovic şi un al patrulea antreprenor care a părăsit între timp start-up-ul. În decurs de trei ani, Bonapp.eco a ajuns la peste 350.000 de utilizatori, aplicaţia fiind disponibilă în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Braşov. În total în aplicaţie erau înscrise în octombrie anul trecut peste 1.200 de unităţi ale retailerilor, fie că sunt magazine, cafe¬nele, baruri, restau¬rante sau hoteluri.

    “Munch şi Bonapp împărtăşesc angajamentul de a urmări profituri cu un scop, creştere cu impact şi prosperitate cu sustenabilitate. Împreună, oferim gospodăriilor alimente accesibile în contextul inflaţiei crescânde, ajutăm retailerii să reducă risipa şi contribuim la o planetă mai sănătoasă”, a precizat Grégoire Vigroux, cofondator Bonapp.eco.

    Start-up-ul românesc a primit finanţări în valoare totală de circa 1,4 mil. de euro de la fondurile de investiţii locale Early Game Ventures şi Roca X, dar şi de la fondul unagr de investiţii Impact Ventures şi de la CVC-ul companiei Up.

    Odată cu această integrare în grupul Munch, toţi acţionarii start-up-ului Bonapp vor rămâne în business, iar start-up-ul ungar va opera pe plan local prin intermediul companiei Bonapp.eco SRL. Companiile nu au prezentat structura de acţionariat a noii entităţi rezultate în urma tranzacţiei.