Orban a primit vot favorabil din partea a 134 de parlamentari, în timp ce doar 28 s-au opus realegerii sale.
Imediat după vot, Orban a depus jurământul, fiind pentru a patra oară când obţine un mandat de premier al Ungariei.
În discrusul de inaugurare, Orban a afirmat că ”era democraţiilor liberale s-a încheiat”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La ora 13.00, cotaţia oficială afişată de BNR a fost de 4,6618 lei/euro, apoi a fluctuat – pe piaţa interbancară – în jurul valorii de 4,6620 lei. După ora 14.30, euro a început să urce şi la ora 17.00 (momentul demarării discuţiei) a ajuns la 4,6657 lei.
La ora scrierii acestei ştiri, euro a ajuns la 4,6698 lei – un maxim istoric interbancar, în condiţiile în care maximul cotaţiilor oficiale a fost de 4,6679 lei, atins în data de 23 ianuarie 2018. Şi atunci, ca şi acum, deprecierea leului faţă de euro vine pe fondul turbulenţelor politice, dar şi în contextul în care balanţa comercială şi cea de plăţi înregistrează deficite tot mai mari.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a ajuns joi la ora 17.00 la biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, acolo unde se afla şi premierul Viorica Dăncilă, care ajunsese la biroul lui Liviu Dragnea în jurul orei 15.30.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Şeful statului susţine că modificările aduse Legii conţin în continuare dispoziţii care creează incertitudine în aplicarea acesteia, anunţă Administraţia Prezidenţială într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
“La data de 27 decembrie 2017, Parlamentul a transmis Preşedintelui României, spre promulgare, Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2017 care are în vedere intervenţii legislative privind procedura de numire şi de demitere a conducerii Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Această lege a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională stabilind prin Decizia nr. 64/14 februarie 2018 că dispoziţiile acesteia sunt constituţionale faţă de criticile formulate prin raportare la art. 75, art. 115 alin. (4) precum şi ale art.148 alin.(2) şi alin.(4) din Constituţie. Având în vedere decizia Curţii Constituţionale sus-menţionată şi distinct de criticile de neconstituţionalitate prezentate în obiecţia asupra căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat, considerăm că legea menţionată cuprinde în continuare unele dispoziţii de natură să genereze incertitudine în aplicare prin dificultăţile pe care le creează în privinţa asigurării continuităţii, stabilităţii şi independenţei funcţionării ANCOM, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament”, potrivit sursei citate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În plenul din 19 decembrie 2017, Camera Deputaţilor a votat, în calitate de for decizional, iniţiativa legislativă a deputatului PSD Mircea Drăghici, prin care a fost modificată Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, conform datelor de pe site-ul Camerei. Astfel, a fost schimbată prevederea “partidele politice primesc anual subvenţie de la bugetul de stat, în condiţiile legii” în “suma alocată anual partidelor politice de la bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din produsul intern brut”. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 16 ianuarie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Singurul în măsură să dea în verdict, după cum ştim, este Parlamentul. Parlamentul asigură controlul asupra Executivului, Parlamentul dă votul de încredere şi numai el poate să îl retragă. Preşedintele nu are nimic de a face cu această problemă. Preşedintele poate să ceară demisia premierului aşa cum orice cetăţean nemulţumit poate să ceară. Are aceeaşi valoarea, nici mai mare, nici mai mică. (…) Eu am văzut la nivelul guvernului o activitate foarte serioasă, am văzut în premierul Dăncilă un premier foarte implicat, foarte responsabil. Un om care stă, cântăreşte şi decide. Mie mi se pare că alegerea pe care am făcut-o desemnând-o pe doamna Dăncilă pentru funcţia de prim-ministru a fost o decizie foarte inspirată”, a spus Tăriceanu, la Antena 3.
Călin Popescu Tăriceanu a făcut referire şi la declaraţiile preşedintelui Klaus Iohannis, cu privire la faptul că premierul Viorica Dăncilă nu a avut mandat pentru vizita oficială efectuată în Israel.
“Ieri am auzit o afirmaţie cu totul şi cu totul nesusţinută de nimic. Vreau să îi atrag atenţia preşedintelui că un prim-ministru niciodată nu are nevoie de mandat pentru a face o vizită externă. Viorica Dăncilă, prim-ministru, vorbeşte în numele Guverneului şi în numele României. Nu este preşedintele singura voce care vorbeşte în numele României”, a mai spus Tăriceanu.
Adunarea Naţională de la Havana l-a ales pe Miguel Díaz-Canel Bermúdez, în vârstă de 57 de ani, preşedinte al Consiliului de Stat şi al Consiliului de Miniştri, cu 603 voturi din totalul de 604, potrivit publicaţiilor Diario Granma şi CiberCuba.
„În ceea ce priveşte abrogarea art. 298, se impune abrogarea acestei norme, deoarece este foarte greu să se distingă între abaterea disciplinară şi fapta penală, dat fiind că ambele forme sunt reglementate în acela şi mod. Astfel, se ajunge la incriminări discreţionare, fără elemente clare de distincţie. În plus, faţă de decizia CCR referitoare la neconstituţionalitatea infracţiunii de neglijenţă în serviciu, în care s-a configurat conţinutul constitutiv al infracţiunii în aceeaşi manieră ca la abuzul în serviciu, devine imposibil de imaginat cum s-ar putea încălca expres o normă, dacă funcţionarul ar cunoaşte-o şi nu ar urmări un scop ilicit. Adică, există o contradicţie: dacă funcţionarul cunoaşte textul de lege şi îl încalcă voit atunci forma de vinovăţie a culpei nu poate fi reţinută. Dacă nu îl cunoaşte din motive independente de voinţa sa (nu are competenţa de a o cunoaşte), atunci nu poate exista nicio formă de vinovăţie a acestuia”, arată documentul.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Nu putem pretinde că ne aflăm în vremuri normale, există dubii asupra Europei, apare un fel de război civil european, dar nu trebuie să cedăm fascinaţiei sistemelor nonliberale şi egoismelor naţionale”, a declarat Emmanuel Macron marţi, într-un discurs rostit în Parlamentul European, conform publicaţiilor Les Echos, La Repubblica şi postului France24.
“Unii ne spun că cetăţenii nu mai vor Europa. Dar nu cetăţenii sunt cei care au abandonat ideea europeană, ci suntem ameninţaţi de trădarea unor categorii de intelectuali”, a avertizat liderul Franţei, denunţând “naţionalismul”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro