Tag: nuclear

  • Obama: China devine mai dură în privinţa programului nuclear nord-coreean

     “Observăm faptul că chinezii iau mai în serios problema declaraţiilor şi provocării permanente din partea Coreei de Nord – respingând înarmarea (ei) nucleară”, a declarat Obama într-o emisiune televizată, “The Charlie Rose Show”, difuzată luni seara de postul public de televiziune PBS.

    “În trecut, ei ar fi încercat să îşi mascheze intenţiile”, a apreciat preşedintele american, care s-a întâlnit în perioada 7-8 iunie cu omologul său chinez Xi Jinping în California (vest).

    “Sunt tipul (de oameni) care lasă aceste probleme deoparte. (În acest lucru) noi vedem, cred, un interes şi o voinţă de a angaja împreună cu noi discuţii strategice asupra acestor subiecte”, a notat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ali Khamenei: Candidaţii la alegerile prezidenţiale nu trebuie să promită “concesii” Occidentului

     “Candidaţii să promită că nu vor pune interesele duşmanilor înaintea interesului naţional”, a solicitat Ghidul suprem, în cadrul unui discurs susţinut cu ocazia aniversării morţii fondatorului Republicii Islamice, imamul Ruhollah Khomeini.

    “Unii cred greşit că noi trebuie să facem concesii duşmanilor pentru a reduce furia lor. Este o eroare”, a declarat el, pledând pentru consolidarea “puterii naţionale”.

    Cei opt candidaţi înscrişi pentru scrutinul din 14 iunie, dintre care mulţi sunt apropiaţi ayatollahului Khamenei, au fost prezenţi la ceremonie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord ar putea reporni un reactor nuclear în două luni

     Pe baza unor fotografii realizate prin satelit datate la 16 şi 22 mai, institutul americano-coreean din cadrul Universităţii John Hopkins a declarat că Coreea de Nord a înregistrat “progrese reale” la centrală, mai ales în ceea ce priveşte acest reactor de grafit-gaz cu o putere de cinci megawaţi.

    “Într-o lună sau două, acest reactor a putea porni, însă disponibilitatea unor noi bare de combustibil este încă incertă”, a afirmat institutul pe blogul său, 38 North.

    “O dată operaţional, reactorul ar putea produce aproximativ 6 kilograme de plutoniu pe an, care ar putea fi folosit pentru a fabrica arme nucleare”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RAPORT privind arsenalul NUCLEAR la nivel mondial: Ce ţări şi-au sporit numărul de focoase nucleare

     China are în prezent 250 de focoase nucleare, faţă de 240 în 2012, Pakistanul are 100-120 faţă de 90-110, iar India 90-110 faţă de 80-100, scrie Institutul.

    Această cursă a înarmării este cu atât mai îngrijorătoare cu cât SIPRI consideră “fragilă” pacea în Asia, având în vedere “tensiuni în creştere începând din 2008” între India şi Pakistan, între cele două Corei sau între China şi Japonia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sechestru pe maşini ale Regiei Autonomă pentru Activităţi Nucleare, pentru datorii neplătite

     Potrivit unor surse din cadrul regiei, ar fi vorba despre şase autoturisme care aparţin RAAN şi care au fost scoase în spatele instituţiei pentru a fi ridicate în contul datoriei, la faţa locului aflându-se mai mulţi agenţi de pază, dar şi jandarmi care aşteaptă ca maşinile să fie ridicate în siguranţă.

    De asemenea, conform surselor citate, va fi pus sechestru, luni, şi pe două locomotive ale regiei, în contul unei datorii totale de 1,3 milioane de lei către diverşi furnizori.

    La ora transmiterii acestei ştiri, executorul judecătoresc şi avocatul firmei care execută silit regia sunt în negocieri cu conducerea instituţiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Războiul gazelor de şist: între profiturile de miliarde de euro şi oamenii cu benzen în sânge

    MEMORABILĂ ESTE EXPRIMAREA FOSTULUI ŞI ACTUALULUI MINISTRU AL ECONOMIEI, Varujan Vosganian, din 2006: „Anul 2007 este anul energiei”. Ei bine, nu prea a fost. Şi nici ceilalţi ani care au urmat, pentru că niciunul dintre marile proiecte anunţate nu s-a concretizat. Dar România are, în continuare, potenţial. Acum, vedeta potenţială este gazul de şist. Pe care însă premierul Victor Ponta spune că îl lasă unui „guvern mai înţelept” decât al lui să-l scoată din adâncuri şi să-l ofere naţiunii. Asta dacă nu cumva e doar pasărea răspunderii.

    La începutul acestei luni am avut ocazia să merg în SUA, într-o deplasare al cărei scop a fost documentarea direct de la sursă în privinţa producţiei gazelor de şist. Am văzut şi punctul de vedere al guvernului american şi părerea organizaţiilor care cer nu neapărat interzicerea exploatării acestor resurse, ci efectuarea ei într-un mod mai atent cu mediul şi cu nevoile cetăţenilor. Am stat de vorbă şi cu oameni simpli, a căror viaţă este direct influenţată de această industrie. Acest text nu are cum să-şi propună să dea verdicte, ci doar să pună faţă în faţă beneficiile şi efectele neplăcute ale acestei industrii care „este aici şi va rămâne aici pentru decenii”.

    Subiectul gazelor de şist este relativ nou pentru România, deşi sunt specialişti care susţin că n-ar trebui să ne mirăm prea tare, întrucât Romgaz sau Petrom fac asta de mult timp. La fel ca în alte cazuri, România, sau cel puţin o mare parte a cetăţenilor săi, a aflat de gazele de şist de la străini. Mai exact, de la compania americană Chevron, care anunţa, în 2011, că este interesată de afaceri în România şi Polonia în domeniul gazelor de şist.

    Potrivit socotelilor de atunci ale americanilor de la Chevron, explorarea acestor resurse trebuia să înceapă în 2012. Perspectiva sau fie şi numai posibilitatea ca România, odată descoperite rezerve de gaze de şist, să reducă sau chiar să elimine nevoia de a importa gaze naturale din Rusia, la preţuri nu tocmai prietenoase, a picat la ţanc pentru un guvern care se pregătea deja pentru alegerile din 2012 şi care nu stătea tocmai bine în sondaje. Mai ales că românii vibrează într-un mod special la orice are legătură nu neapărat cu gazele (foarte mulţi nici măcar nu sunt racordaţi la conducte), ci cu Rusia. Potrivit Ziarului Financiar, factura energetică pe care România o achită ruşilor de la Gazprom an de an se ridică la peste un miliard de dolari. În ultimii opt ani, firmele din România au plătit intermediarilor care aduc gazele ruseşti, WIEE şi Imex Oil, peste zece miliarde de dolari.

    CU MAXIMĂ RESPONSABILITATE. Ideea explorării şi exploatării gazelor de şist a fost privită diferit de decidenţii politici din România. Guvernul s-a arătat dispus să permită Chevron să facă prospecţiunile necesare pentru a găsi un răspuns la întrebarea dacă România are sau nu astfel de rezerve. În martie 2011, în prima sa referire publică la gazele de şist, preşedintele Traian Băsescu, la acea dată încă jucător activ pe toate fronturile, şi-a exprimat în Parlament, în felul propriu, opinia depre subiect: „Se manifestă interese ca România să devină tot mai dependentă energetic„.

    Scurt, impersonal şi cu suficientă doză de mister, ca-n filmele de spionaj. „Eu vă cer să priviţi cu maximă responsabilitate nevoia României de a-şi creşte consistent capacitatea de a produce energie atât nucleară, energie din Marea Neagră, cât şi energie din gaze de şist, dacă într-adevăr avem resurse„, a spus atunci preşedintele. Desigur, ca la orice proiect de amploare, nu au lipsit disputele, cu culorile locale aferente. Acuzaţii, mitinguri, intervenţii clericale. PSD, pe atunci în opoziţie, a criticat ideea explorării şi exploatării gazelor de şist. La schimb, premierul vremii, Mihai Răzvan Ungureanu, acuza guvernul PSD că a acordat concesiunea perimetrului din Bârlad fără consultare publică, în 2004. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare la Bârlad, cumpărat în toamna anului 2010 de la firma Regal Petroleum, cu 25 milioane dolari, fără taxe, şi alte trei acorduri petroliere la malul mării, în Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti, care au intrat în vigoare în martie anul trecut. Anexele aferente celor trei acorduri au fost clasificate.

  • Lipsa unei decizii politice privind reactoarele 3 şi 4 va duce la dispariţia industriei nucleare. Cui îi pasă?

    Renunţarea la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă poate duce la demobilizarea până la dispariţia totală a industriei nucleare, care azi are pe orizontală peste 8.300 de oameni, la explozia preţurilor la energie precum şi la schimbarea statutului României din exportator în importator de electricitate.

     

  • Un ziar sud-coreean a scris că bomba nucleară a fost o “pedeapsă divină”. Reacţia Japoniei după editorial

     “Dumnezeu recurge uneori la mâna omului pentru a pedepsi acţiunile diabolice ale oamenilor”, scria la începutul săptămânii cotidianul Joongang Ilbo, evocând o celebră unitate japoneză din al Doilea Război Mondial, Unitatea 731.

    Cu sediul în nord-estul Chinei, la Harbin, această unitate a fost o secţie secretă, în cadrul unor cercetări biologice şi chimice, care a efectuat experienţe pe oameni, în cursul Războiului chinezo-japonez (1937-1945) şi celui de al Doilea Război Mondial, şi anume asupra unor prizonieri chinezi, sud-coreeni şi ruşi.

    “Strigătele (victimelor) au ajuns la cer, iar bombele atomice au căzut asupra Hiroshima şi Nagasaki”, continuă cotidianul, vorbind despre o “pedeapsă divină şi represalii umane”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coreea de Nord nu dispune de tehnologia de miniaturizare nucleară

     După ce a efectuat al treilea său test nuclear la 12 februarie, Coreea de Nord a anunţat că acesta “a folosit un dispozitiv miniaturizat şi mai uşor” ce ar putea fi fixat pe ogiva unei rachete cu rază lungă de acţiune.

    O perspectivă cu atât mai îngrijorătoare pentru Coreea de Sud şi aliaţii săi în contextul în care Phenianul a reuşit, la începutul lui decembrie, să trimită în spaţiu o rachetă, un progres semnificativ pentru tehnologia sa balistică.

    Majoritatea experţilor par să fie de acord însă cu faptul că Phenianul nu dispune de o capacitate intercontinentală (ICBM) şi nici nu stăpâneşte tehnologia de miniaturizare a bombei atomice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, participă la Simpozionul NucInfo’ Day 2013

     Simpozionul ca ave loc la Palatul Parlamentului, în sala C.A.Rosetti, începând cu ora 9.00, fiind aşteptaţi să participe următorii lectori: Varujan VOSGANIAN – Ministru, Ministerul Economiei; Mihai Adrian ALBULESCU – Secretar de Stat, Ministerul Economiei; Jon Rowan PHILLIPS – INPRO, IAEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomica de la Viena); Constantin POPESCU – Preşedinte, Comisia Naţionalǎ pentru Controlul Activitǎţilor Nucleare; Daniela LULACHE – Director General, Societatea Naţionalǎ Nuclearelectrica S.A.; Florin Constantin TǍTAR – Preşedinte, Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive; Iulian IANCU – Preşedinte, Comisia de Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor.

    NucInfo’ Day este un eveniment tradiţional al domeniului nuclear din România, dedicat în principal diseminării informaţiei referitoare la beneficiile şi provocările specifice implementării aplicaţiilor energiei nucleare în slujba publicului larg, precum şi cu privire la principalele progrese tehnico-ştiinţifice din zona aplicaţiilor paşnice ale energiei nucleare. Totodată, simpozionul este un bun prilej pentru numeroşi reprezentanţi oficiali reprezentând mediul politic, administraţia publică centrală, institutele de cercetări, potenţialii investitori, operatorii industriali, ONG-uri din domeniu, mass-media, precum şi orice alte persoane interesate de a participa în mod constructiv la dezbateri pe marginea unor probleme de interes reciproc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro